LA SFATUL OPINCUŢELOR

În 16 ianuarie curent, ne-am adunat în sala de la parter a bibliotecii, împreună cu un grup de tineri – membri ai Fundaţiei „Vasiliada”, Chişinău, tineri ascorişti, bibliotecari şi cititori ai bibliotecii. Ne-am adunat în scopul unei dezbateri despre costumul popular, profitând de prezenţa Elenei Tamazlâcaru în echipa bibliotecii noastre, fostă prezentatoare TV şi cunoscătoare a mai multor meşteri populari, creatori de costume naţionale. Am organizat şi o expoziţie de carte la tema discuţiilor. Prezentându-şi discursul, doamna E. Tamazlâcaru a cedat „microfonul” tinerilor ascorişti, dornici de a cunoaşte mai multe informaţii despre evoluţia şi tradiţia costumului popular, nume de personalităţi din domeniu. În cadrul discuţiilor am aflat despre iniţiativa unui grup de tinere care vor să-şi coase singure ii, altiţe şi chiar opinci. Iniţiativa s-a dovedit destul de serioasă, încât, admirând şi unele lucrări ale fetelor, am descoperit adevărate comori – talente. Printre fetele prezente s-au dovedit a fi şi autoare de ii ale unor interprete de muzică populară, lucrate foarte inspirat şi profesionist. Discuţiile au durat până după orele de program ale bibliotecii. Într-un final, tinerele au venit cu ideea inaugurării unui Club de creaţie, pe care l-am intitulat „La sfatul opincuţelor”, care va cuprinde un şir de şezători şi întâlniri cu meşteri populari, şi care vor avea loc sistematic, în incinta bibliotecii, cât şi la sediul Fundaţiei „Vasiliada”. Astfel, şi colegele noastre, participând la şezători vor cunoaşte personalităţi şi meşteri populari autohtoni, lucrând, concomitent la propria ie, altiţă etc.

MIHAI EMINESCU, UN POET DE MÂINE…

Ziua de 15 ianuarie reprezintă un eveniment dublu: Republica Moldova consemnează Ziua Națională a Culturii, dar şi ziua în care, cu 165 de ani în urmă, în 1850 la Ipotești, judeţul Botoșani a văzut lumina zilei ilustrul gânditor, publicist, prozator, patriot al neamului românesc, poetul Mihai Eminescu. Cu acest prilej biblioteca a organizat şi prezentat vizitatorilor săi expoziția de carte „Mihai Eminescu, marele poet al naţiunii noastre”, a iniţiat un recital de lecturi eminesciene continuie cu voce tare pe parcursul zilei cu concursul vizitatorilor. Iar în afara bibliotecii, la Liceul Teoretic “Liviu Deleanu”, de exemplu, a avut loc prezentarea carții “Mihai Eminescu, un poiet de mâine…” de Nicolae Dabija apărută în 2014.la Editura Vicovia, Bacău. Opera lui Eminescu nu trebuie regândită, consider scriitorul Nicolae Dabija, ci, aşa cum spunea Constantin Noica, înţeleasă. “Datorită lui Eminescu civilizaţia românească a căpătat contururi mai clare în secolul XX şi la

încetutul de veac XXI”. Nicolae Dabija scrie despre „Mihai Eminescu, un poet de mâine”, că „poezia eminesciană „emană” o radiaţie, nu doar către viitor, ci şi către trecut, „influenţând” parţial şi poeţii care au trăit cu mult înaintea lui” (de exemplu: pe Dimitrie Cantemir, logofătul Conachi; Dosoftei; Varlaam; Miron Costin; Vasile Alecsandri,  dar şi predecesorii, pe cei din zilele noastre, pe Grigore Vieru, în special care avea mare încredere în Marea Carte a lui Eminescu. „Eminescu trăieşte în noi, în fiecare dintre noi, cei din lanuri şi din biblioteci, cei dintre dealuri şi cei de pe văi, cei de lângă ape şi cei de pe stânci” (pp. 33/34), conchide Nicolae Dabija… La activitate au participat liceeni din clasele a IX-a, care au recitit, practic, volumul, în întregime, cu voce tare.

Ziua Națională a Culturii și a marelui poet Mihai Eminescu

Astăzi în Republica Moldova se sărbătorește Ziua Națională a Culturii și a marelui poet al neamului românesc Mihai Eminescu, care deopotrivă se omagiază și în România, Țara Mamă a poetului și a tuturor românilor.  În această zi în urmă cu 165 de ani pe data de 15 ianuarie 1850 în satul Ipotești, jud. Botoșani a văzut lumina zilei ilustrul nostru poet, gânditor, publicist, prozator și patriot al neamului Mihai Eminescu (Mihail Eminovici).  Cu prilejul acestei sărbători și biblioteca noastră aduce elogieri și plecăciuni remarcabilei personalități multiple însumată în omul-legendă, renumitul poet național Mihai Eminescu, prezentându-le cititorilor expoziții cu lucrări ale autorului, dar și recitându-le câte o poezie sau vers din opera maestrului.

Amintim că Ziua Națională a Culturii a fost instituită în aprilie 2012 de Parlamentul Republicii Moldova și are drept scop promovarea culturii naționale, a valorilor autentice românești, dar și a personalităților artistice din domeniu.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

 de Mihai Eminescu

“Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, 

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? 

Braţele nervoase, arma de tărie, 

La trecutu-ţi mare, mare viitor! 

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, 

Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; 

Căci rămâne stânca, deşi moare valul, 

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.”

URĂTORII BAT LA UŞĂ...

Atmosfera de iarnă își continuă cursul său prin frumoasele tradiţii şi sărbători. În plină zi de început de an cu planuri, rapoarte, activităţi eminesciene, ore de lectură, vizite la grădiniţe, ne-au bătut la uşă o ceată de urători. Pentru că creștinii-ortodocși din Republica Moldova au mai multe sărbători – Crăciun şi An Nou – stil nou/stil vechi. După rânduiala tradițiilor românești din Basarabia, în ajunul Sfântului și Marelui Vasile (14 ianurie stil vechi) cete de colindători s-au pornit cu alai pe drumurile bătătorite de atâtea și atâtea nevoi, pentru ca să le ureze gazdelor și un an de pace și liniște sufletească, un an de roadă 

presurat de bucurii neașteptate.... Noi i-am primit cu drag, pentru că printre ei au fost mulţi dintre cititorii şi voluntarii noştri, şi pentru că sunt copii, şi pentru că fac parte din partenerii noştri (Fundația „Vasiliada”). Ceata de urători ne-au destins sufletele cu urături, cântece şi colinde alese. Ne-am făcut părtași ai acestei bucurii, servindu-i pe copiii cu dulciuri, oferindu-le şi colaci, le-am mulțumit pentru că ne-au vizitat şi ne-au bucurat în noul an, invitându-i să ne viziteze cu îndrăzneală și la anul.

LUMINIŢELE POMULUI DE CRĂCIUN SE RIDICAU MAI SUS, PRECUM STELELE PARADISULUI…

Sfintele Sărbători de Iarnă, ne fac mai blânzi, mai liniștiți și mult mai luminoși. Răspândim căldură celor dragi nouă prin sinceritate, precum face și echipa bibliotecii noastre, „împărţind” lecturi cu colinde, urături și povești de Craciun cititorilor care pășesc pragul bibliotecii, dar şi unora dintre cei mai micuţi la care mergem în vizită. Datorită agendei lunare care cuprinde vizite săptămânale la gradinița nr.183, de data aceasta întâlnirea cu micuţii de aici am dedicat-o lecturii unei povești haioase despre Moș Craciun și ajutoarele lui (Fulguţa, Alba ca Zăpada, Crăiasa Zăpezii). O poveste pe care am rescris-o cu copiii după placul nostru. Apoi micuţii au mărturisit că îl așteaptă pe Moș Craciun încă de cu vară şi, ne-au rugat să învățăm împreună câteva poezii, ca să-l surprindă pe Moş, să fie pregătiți de venirea lui. Cei mai cuminți au învățat şi ghicitori pentru a-l impresiona pe Moș Crăciun când va veni la ei în ospeţie. Am învăţat şi poezii şi cântece pe care le cântam în copilărie moşului bun...

Odată cu venirea luni decembrie, membrii clubului „Meșter Faur...” s-au apucat de lucru. Majoritatea dintre ei preadolescenți, supăraţi că iarna e mult în calendare decât în oraşul nostru, au găsit o soluție pentru a reda imaginea unei atmosfere de iarnă în bibliotecă - au confecționat fulgi din hârtie și accesorii decorative pentru brad şi au împodobit holul şi sala pentru copii. Astfel, incinta bibliotecii a devenit un spaţiu al cărţii înbinat cu fulgi, cu diverse jucării atârnate pe brad şi pe rafturi..., încât baba Iarnă, care a şi sosit, între timp, cu multă zăpadă şi ger, să devină invidioasă și să nu se mai laude cu fulgii ei pufoşi de zapadă...

Dacă revenim la Sărbătorile de Iarnă, în preajma cărora suntem, ne amintim, cei care am citit, de minunea întâmplată în basmul „Fetița cu chibrituri” de H.Ch. Andersen: „...Mii de luminite ardeau pe crenguţele verzi, alături de pozele în culori vesele, exact asa cum văzuse ea în vitrinele înalte ale magazinelor. Micuţa fată şi-a întins mâinile către ele şi chiar atunci flacăra baţului de chibrit s-a stins. Luminiţele pomului de Crăciun se ridicau mai sus, tot mai sus, iar ea le vedea acum precum stelele paradisului…” De aceea putem constata că în perioada Sfintelor Sărbători de Iarnă se întâmplă multe minuni! Deci, țineți minte dragi cititori, de Sărbători trebuie să fim mai buni!

Ecaterina Nemerenco, bibliotecar