DRAGI PRIETENI!

Va invităm joi, 31 martie curent, ora 18.00 la conferinţa "Vasile Gafencu, politician român basarabean, deputat în Sfatul Ţării” şi fiul său, Valeriu Gafencu, poet, teolog, deţinut politic...", care va avea loc în cadrul Clubul de dezbateri ,,Bartolomeu Anania”. Vom discuta despre politicianul roman, Vasile Gafencu, din Sângereii Basarabiei şi despre fiul său, Valeriu Gafencu, unul dintre legionarii, care au murit în închisorile regimului comunist, un tânăr pe care cunoscutul, Nicolae Steinhardt, l-a numit ,,Sfântul închisorilor". Astăzi Valeriu Gafencu este si ocrotitorul spiritual ASCOR, filiala Chişinău. Tot în această seară vom discuta, făcând o paralelă între martirii neamului românesc şi, despre viata, opera şi doctrina preotului-martir, Constantin Virgil Gheorghiu, care a fost un excepţional diplomat român în perioada interbelică, un jurnalist, romancier, poet si preot roman. Constantin Virgil Gheorghiu se stabilească în 1948

în Franţa unde a publicat circa 40 de volume. În bibliotecile noastre cititorul găseşte / citeşte câteva titluri traduse în română, pentru că marea majoritate a cărţilor sale sunt scrise în limba franceză. Dintre acestea: Ard malurile Nistrului, 1993 - reportaje de pe front din timpul războiului de eliberare a Basarabiei și Bucovinei; romanul Ora 25, 2004; A doua şansă, 2012 şi, se mai pot găsi, în traducere, Tatăl meu, preotul care s-a urcat la cer, 2003; Memorii (1990); Necunoscuții din Heidelberg, 2015…

Vă aşteptăm cu drag!

„PE URMELE ISTORIEI: TRECUT, PREZENT, VIITOR”

ZIUA BIBLIOTECII “ALBA IULIA”. În acest an Ziua Bibliotecii s-a desfăşurat sub bagheta priorităţii anuale locale “Chișinău - comori ascunse” şi evenimentul istoric "Unirea Basarabiei cu România" de la 27 martie 1918. Pe tot parcursul zilei au avut loc diverse activităţi, unele neplanificate, altele reluate, astfel, încât din oră în oră aveam vizitatori - grupuri de elevi, liceeni, studenţi. La cele două prezentări ale cărţii "Chişinăul din inima noastră" de Iurie Colesnic au participat: un grup de studenţi, anul II, de la

Universitatea Pedagogică "Ion Creangă" şi, repetat, liceeni din clasa a IX-a de la Liceul „On. Ghibu”. O altă prezentare de carte, pentru elevii din clasa a IV-a de la Liceul „Liviu Deleanu”, intitulată „Ce-ţi doresc eu Ție, Dulce Românie”: lecturi şcolare din colecţia „Scriitori români ilustraţi”. Recitalul muzical "Noi suntem români" a fost susţinut de membrii Ansamblului Folcloric "Iedera" de la Centrul Republican pentru Copii şi Tineret “Artico”. La excursiile virtuale “Prin bibliotecile Chişinăului şi prin Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău”,

prezentarea blogului Bibliotecii “Alba Iulia” şi a conturilor de pe reţelele de socializare au participat liceeni de la Liceul “Liviu Deleanu” şi Liceul Internat Municipal cu profil Sportiv, Scoala profesională nr. 6 şi studenţi de la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”, care veniseră pentru prezentarea cărţii lui Iurie Colesnic "Chişinăul din inima noastră". Vernisajul de pictură al cititoarei noastre, pictoriţă şi poetă, Galina Vieru, a adunat în sala de la etaj a bibliotecii 25 persoane, prieteni şi susţinători, precum şi o parte dintre invitaţii la conferinţă, care, de asemenea, au avut grijă să vină mai devreme sau la timp. Astfel, cele două evenimente de la finalul zilei de 24 martie, la un moment dat, s-au intercalat frumos, iar elevii şcolilor profesionale nr. 2 şi nr. 6, care au participat la conferinţă, au avut prilejul să cunoască şi câteva personalităţi în domeniul artei pictorale, precum artiștii plastici Timofei Bătrânu, Victor

Cobzac, Inga Edu, Sergiu Tomșa, Irina Burlaca, Eleonora Sâtnic, promotor al artelor frumoase și alții. S-au expus pe marginea vernisajului și a protagonistei, Cristina Costov, Diana Zlatan Ciugureanu, Timofei Bătrânu, Eleonora Sâdnic, Victor Cobzac, Elena Tamazlâcaru. Vernisajul a trezit şi interesul mass-mediei, astfel, reprezentanţii Canalului TV „Acasa în Moldova” au venit la bibliotecă să se documenteze şi să discute cu protagonista şi admiratorii săi. Conferinţă „Sfatul Ţării declară Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918” a încheiat suita de manifestări dedicată Zilei Bibliotecii „Alba Iulia” care a păşit pe al 18-a an de activitate. La conferinţă au participat,

în special, liceeni de la şcolile profesionale nr. 2 şi nr. 6, şi studenţi de la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”, facultatea Istorie. Pe post de moderatori au fost scriitorul, lingvistul Vlad Pohilă şi profesorul de istorie de la Şcoala Profesională nr. 2, Veaceslav Inculeţ, descendent din dinastia membrului Sfatului Ţării, Ion Inculeţ. Printre vorbitori menţionez: Elena Tamazlâcaru, Vlad Pohilă, Diana Zlatan Ciugureanu, dar şi elevii Şcolii Profesionale nr. 2, grupa 16 CPAP - Ludmila Paiu, Alexandru Oprea şi Diana Ignat, care au prezentat cărţile Basarabia pe drumul Unirii de Vasilea Harea; Pantelimon Halippa, Apostolul Basarabiei de Ion Negrei şi Basarabia şi ministrul întregitor Daniel Ciugureanu, autor Nuţu Roşca, dând dovadă de cunoştinţe şi o abordare

competentă a temei. Cireaşa de pe tort, ca de obicei, a prezentat-o profesorul de muzică de la Liceul "Liviu Deleanu", Ştefan Diaconu cu discipolii săi, printr-un recital muzical patriotic, care a emoţionat publicul din sală pînă la lacrimi. Pe parcursul zilei au avut loc şi 2 vizite colective, astfel, pe parcursul zilei, la activităţile desfăşurate au participat circa 390 persoane de toate vârstele şi categoriile sociale. Aşteptăm vizitatori în fiecare zi la bibliotecă, pentru a citi, a se documenta, dar şi pentru a admira picturile Galinei Vieru, artistă plastică şi poetă, cititoare fidelă bibliotecii noastre, lucrări care vor bucura privirea vizitatorilor şi în luna aprilie curent.

.

Sfatul ţării declară unirea

Sfatul ţării declară unirea from Alba Iulia

24 MARTIE, ZIUA BIBLIOTECII "ALBA IULIA"

  Dragi prieteni, în această zi vă propunem să participaţi, după preferinţă, la următoarele activităţi culturale: Conferinţă tematică  „Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), eveniment actual şi dorit”, în cadrul Clubului „Bartolomeu Anania”, ora 18.30; Prezentare de carte Chişinăul din inima noastră de Iurie Colesnic, ora 14.00; Recital muzical Ce-ţi doresc eu Ţie, Dulce Românie, cu membri ai Ansamblului folcloric "Iedera" de la Centrul Republican pentru Copii şi Tineret "ARTICO"; Vernisaj de pictură "Anotimpurile Chişinăului"; Excursii virtuale prin Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău şi bibliotecile Chişinăului şi altele. Vă aşteptăm, cu drag.

CÂND PĂRINŢII NU-S ACASĂ, CARTE PENTRU TOŢI COPIII CHIŞINĂULUI

Aceasă carte a provocat multă zarvă în rândul elevilor din clasa I-a de la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”. Din start, le-am vorbit elevilor despre Programul de lectură “Chişinăul citeşte”, despre cărţile vare au fost citite, pe parcurszul anilor, de către o mulţime de copii din Chişinău, despre scopul acestui program şi buna intenţie de a facilita comunicarea dintre scriitor şi cititor, de a promova şi a cunoaşte scriitorii autohtoni. Cartea, propusă spre lectură copiilor în acest an, “Când părinţii nu-s acasă”, este o istorioară complexă despre copilăria propriilor copii a autoarei, Miroslava Metleaeva, poetă, prozatoare, eseistă şi traducătoare. Înainte de a prezenta cartea am rugat copii să-şi imagineze că nu au telefoane mobile, nici computere

acasă. Deci, cum se descurcă, cum comunică cu părinţii, colegii? Copiii şi-au expus părerea cum s-ar descurca cumva, au propus şi câteva soluţii, iar în timpul liber ar putea să se joace mai mult sau să citească...  Apoi am prezentat cartea, comentând-o, iar elevii au rămas plăcut surprinşi de faptul că în carte sunt diverse povestioare din timpul în care şi-au petrecut copilăria, au crescut şi s-au educat şi părinţii lor.  Am citit povestioara „Luna-parc”, am discutat-o cu cei din clasa I-a, au încercat şi câţiva elevi mai curajoşi să citească despre copilăria celor doi copii ai scriitoarei, Nikita şi Irişca, care au avut o copilărie interesantă şi plină de perepeţii, o copilărie fără reţele de socializare... Dragi copii, vă invităm să deschideţi această carte şi s-o citiţi!

Aurelia TINCU, şef oficiu

De-ale aventurii şi nu numai

DE-ALE AVENTURII ŞI NU NUMAI from Alba Iulia

OPINII ASUPRA SCURTMETRAJULUI “SOCOTEALA”

Demonstrat în sala de la parter a bibliotecii noastre, în 18 februarie curent, filmul de scurt metraj “SOCOTEALA”, a trezit interesul publicului larg, precum şi a mass-mediei. Astăzi, 14 martie, sala de la etaj a bibliotecii noastre a găzduit o întâlnire a realizatorilor filmului respectiv cu reprezentanţii Televiziunii Naţionale, Moldova1, interesaţi de acest proiect despre care au aflat şi citind materialul publicat în săptămânalul Literatura şi arta. Filmul prezintă o stare de „conflict economico-financiar” în familie, deznodământul fiind unul educativ. Astăzi, tot mai prezent în viaţa noastră este şi fenomenul, când copilul este plătit de către părinţi pentru notele bune, pentru că ajută prin

gospodărie etc. Doamna Lidia Popodneac, redactor în Departamentul programe TV, împreună cu echipa sa a discutat cu cei care au iniţiat şi realizat acest film: preotul Viorel Cojocaru de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Chişinău, actorul şi regizorul Valentin Ghibaltovschi, cameramanul Andrei Boguş şi Savatie Cojocaru, elev la LIceul Teoretic “Onisifor Ghibu”. Din lipsă de timp, a lipsit actriţa Margareta Pântea de la Teatrul Naţional Mihai Eminescu, care jucat / trăit, în cadru, propriul rol de mamă. Cei prezenţi au povestit despre scopul

proiectului, problemele întâlnite pe parcursul realizării filmului şi continuitatea proiectului prin alte asemenea lucrări. Amintim că filmul a fost realizat de un grup de voluntari cu tehnica adaptată. Duminică, 20 martie, în cadrul revistei televizate ”Cultura azi”, va fi difuzată o secvenţă despre cele menţionate mai sus. Vă invităm să ne urmăriţi.

LA BIBLIOTECĂ GĂSIM, DE FIECARE DATĂ, CĂRŢI NOI

...Susţin elevii liceelor din cartier, care frecventează sistematic biblioteca. Recent, un grup de elevi din clasa a II-a de la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu” au vizitat biblioteca, împreună cu învăţătoarea lor. Din discuţiile bibliotecarului cu elevii, doamna învăţătoare, a rămas plăcut surprinsă, descoperind nivelul familiarizării discipolilor săi cu biblioteca: cunoaşterea regulilor de comportament în bibliotecă, comportament cu cartea, cum se împrumută şi cum se citeşte, corect, o carte şi altele. Dar cel mai important lucru, doamna învăţătoare a aflat care dintre elevii săi au devenit cititori ai bibliotecii şi împrumută cărţi la domiciliu sau vin duminicile, ori după lecţii la bibliotecă. Acest fapt îi încurajează pe elevii-cititori să devină mai activi în raport cu cartea şi, concomitent, pe colegii lor care încă nu au un bilet de cititor la bibliotecă. Asemenea vizite sunt frecvente în biblioteca noastră şi au un impact aparte: copiii vin cu părinţi, bunici, cu prieteni la bibliotecă pentru a se bucura de o carte nouă, căci pentru cei care vin pentru prima dată sau mai rar la bibliotecă, orice carte pare nouă. Şi noi ne bucurăm pentru aceşti copii, căci acum este momentul cel mai potrivit pentru a „lega o prietenie” cu cartea, cu biblioteca. 

2 MARTIE, ZIUA MEMORIEI

Ziua de 2 mar­tie este o zi, în care Republica Mol­dova a devenit mem­bră a Orga­ni­za­ţiei Naţiu­ni­lor Unite, dar şi ziua în care a înce­put, de fapt, răz­bo­iul de pe Nis­tru. Aceste eve­ni­mente au avut loc acum 24 de ani. Astăzi, par­ti­ci­panţii la con­flic­tul armat de pe Nistru se întâl­nesc pen­tru a-şi aminti des­pre tragedia prin care au tre­cut, pen­tru a-i pomeni pe cei căzuţi pe câm­pul de luptă, pen­tru a dis­cuta despre pro­ble­mele cu care se con­fruntă în viaţa de zi cu zi, dar şi pen­tru a se renu­măra, cei care mai sunt în viaţă… Cu flori în mâini, com­ba­tanţii se adună lângă monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău. Unul dintre membrii conflictului tragic de pe Nistru este şi publicistul Vlad Grecu, originar din Dubăsari, de peste Nistru, sau din aşa zisa republica Tansnistria. În 1992, în timpul războiului din Transnistria,

Vlad Grecu s-a înrolat ca voluntar în cadrul forțelor armate, care se opuneau regimului separatist de la Tiraspol, iar după încheierea luptelor, a fost silit să-și părăsească locuinţa din Dubăsari, refugiindu-se la Chișinău. Trăirile combatanţilor, curajul în lupte, inclusiv, experiențele personale ale combatantului, Vlad Grecu, sunt descries de către acesta în două volume intitulate: O viziune din focarul conflictului de la Dubăsari, apărută la Editura Prut Internațional în 2005 şi Unde-s zeii popoarelor învinse, apărută la Editura ARC în 2010. În vederea consemnării sau, mai bine zis, păstrării memoriei evenimentelor istorice prin care a trecut Republica Moldova, astăzi vom prezenta aceste două cărţi liceenilor de la Şcoala Profesională nr. 6 din sectorul Buiucani.

DIN NOU E PRIMĂVARĂ, DIN NOU REVINE MĂRŢIŞORUL

În vechime, în ziua de 1 martie, se dăruiau mărţişoare copiilor şi tinerilor înainte de răsăritul soarelui. Cele doua fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Mărţişorul se lega la mână sau se prindea în piept şi se purta de la 1 martie pănă când se arătau semnele de biruinţă ale primaverii: cântecul cucului, cireşii înfloriţi, venirea berzelor, rândunelelor. Atunci, mărţişorul se leagă de un trandafir sau de un pom înflorit, pentru a aduce noroc sau se arunca în direcţia din care veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele".  Unele legende populare spun că mărţişorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Poetul George Coşbuc într-un studiu dedicat mărţişorului afirma: "scopul purtarii lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întai frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curaţie de suflet... Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poarta are să se ofilească…" La geto-daci anul nou începea la 1 martie.

Astfel, luna martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vară şi iarnă. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.  Astazi, valoarea mărţişorului a rămas doar de natură ca creaţie artistică. Se confectionează din diverse material orice şise dăruieşte celor dragi în semn de respect, dragoste şi ca un simbol al primăverii.

Noi adresăm cele mai calde felicitări tuturor iubitorilor de carte, lectură, poezie, bibliotecă, de frumos şi luminous cu prilejul venirii primăverii şi revenirii MĂRŢIŞORULUI!