DANIEL CIUGUREANU, POLITICIANUL ROMÂN BASARABEAN LA 130 DE ANI DE LA NAŞTERE

Cu acest prilej, biblioteca noastră a organizat, împreună cu Liceul “Spiru Haret”, o dezbatere la care au participat liceeni din clasele superioare şi profesori de istorie. Daniel Ciugureanu s-a născut la 9 decembrie 1885 în comuna Şirăuţi, azi raionul Briceni (decedat în  19 mai 1950 la Sighet). Absolvent al Seminarului Teologic din Chişinău, a fost delegat în Sfatul Ţării din partea CC al Partidului Naţional Moldovenesc. A activat în calitate de prim-ministru al Republicii Democratice Moldoveneşti și ministru fără portofoliu în patru guverne ale României după unirea Basarabiei cu Ţara-mamă, reprezentând Basarabia, în perioada 9 aprilie 1918 - 30 noiembrie 1919. Daniel Ciugureanu a fost unul din fruntașii Partidului Naşional Moldovenesc și un promotor activ al Unirii Basarabiei cu România. Medic de profesie, doctorul Daniel Ciugureanu a fost unul dintre oameni de seamă ai vieții politice românești din prima jumătate a secolului trecut, personalitate notorie, care a contribuit efectiv, la unirea Basarabiei cu patria-mamă, România. Daniel Ciugureanu nu a putut, nici odată, concepe Basarabia în afara renașterii și întregirii naționale, considerând că, nu

există provincie mai românească decât Basarabia, aceasta fiind o parte vie a unui corp prin care pulsează sânge românesc... Din păcate, din zestrea spirituală a politicianului (biblioteca, arhiva familiei, manuscrisele prim-ministrului etc.) nu a rămas decât foarte puține documente, arhiva personală fiind distrusă și dispărută fără urmă. Datoria nostră, considerăm, este de a căuta, a sistematiza şi a promova valorile umane şi faptele lor istorice în mediul tinerilor, generaţiei de mîine. În biblioteca noastră cititorul poate găsi o carte, dăruită de urmaşii familiei politicianului Daniel Ciugureanu.

CLUBUL DE DEZBATERI „BARTOLOMEU ANANIA” ÎN PRIMA ŞEDINŢĂ DIN 2015

În seara zilei de 29 ianuarie curent, membrii clubului de dezbateri tematice “Bartolomeu Anania” s-a întrunit la o CONFERINȚA dedicată personalităţii, numele căreia îl poartă clubul, intitulată “Mitropolitul Bartolomeu Anania, păstor şi ziditor de suflete”.  În calitate de invitat special, publicul îl aştepta pe PS Antonie, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului din Mitropolia Basarabiei, care promisese o întâlnire cu membrii clubului, dar din motive întemeiate, întâlnirea va avea loc într-o altă zi. Conferinţa a fost moderată de Preotul Viorel Cojocaru, preşedinte al Fundaţiei “Vasiliada”, filiala Chişinău, care a prezentat şi o comunicare despre “Cum l-am cunoscut, personal, pe Bartolomeu Anania şi ce sfaturi am urmat…”, - în perioada anilor de studenţie la Cluj, comunicare în baza căreia s-au axat dezbaterile. 

Întrunirea membrilor clubului, de fapt, a fost dedicată împlinirii a patru ani de la trecerea în nefiinţă a lui Bartolomeu Anania, la cei 89 de ani. La dezbateri a participat şi dr. conf. univ. Silvia Grosu, care a prezentat volumul "Mitropolitul Gurie – misiunea de credință și cultură”, făcând o tangenţă dintre aceste două mari personalităţi: Mitropolitul Bartolomeu Anania şi Gurie Grosu. Domnul Igor Grosu, nepotul Mitropolitului Gurie  a povestit, celor prezenţi în sală, despre unchiul său: cum şi când l-a cunoscut… Doamna Elena, Basarab a adăugat, la cele expuse de către vorbitorii anteriori, informaţii din lecturile individuale – “Memorii” de Bartolomeu Anania. Tânăra, Nina Bejan, a prezentat un mănunchi de versuri scrise de Bartolomeu Anania, iar managerul Bibliotecii “Alba Iulia”, Elena Caldare, a prezentat

volumul “Din spumele mării” de Valeriu Anania, cel care urma să devină Mitropolitul Bartolomeu Anania. Unicul volum în colecţia bibliotecii în care autorul abordează autorii poeziei religioase, într-un mod cu totul aparte, atrăgând atenţia cititorului asupra gândurilor poeţilor, expuse printre rânduri, etc. Biblioteca deţine şi cele 8 volume ale Bibliiei ortodoxe, versiunea Bartolomeu Anania. Cei prezenţi în sală au avut parte de o seară plină de discuţii interesante, comentarii, amintiri, meditaţii. Pentru cei curioşi, care vor să afle mai multe informaţii despre Bartolomeu Anania, mai adăugăm că, Domnia Sa a fost şi un bun scriitor, până a deveni Mitropolit. S-a afirmat în literatură încă de pe băncile școlii… Debutează în 1936 la revistele "Vremea" şi "Dacia Rediviva". A colaborat la revistele: "Gazeta Literară", "Luceafărul", "Magazin Istoric", "Ateneu" și altele. A publicat şi în revistele centrale bisericești: "Glasul Bisericii", "Mitropolia Olteniei", buletinul și calendarul "Credința" din Detroit, "Renașterea" din Cluj. În 1978 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Din punct de vedere al scrisului duhovnicesc amintim: "Filele de acatist" (1976), "Acțiunea catolicismului în România interbelică" (1992) şi, penultima lucrare, "Cartea deschisă a Împărăției", o tâlcuire competentă a Sfintei Liturghii izvorâtă din experiența sa. În anul 2008 a publicat un volum de memorii. Bartolomeu Anania a avut o contribuţie aparte şi în dramaturgia românească, prin dramele: "Miorița" (1966); "Meșterul Manole" (1968); "Du-te vreme, vino, vreme!" (1969); "Păhărelul cu nectar" (pentru copii, 1969); "Steaua Zimbrului" (1971); "Poeme cu măști" (1972), pentru care, în 1982, a obținut “Premiul pentru Dramaturgie” al Uniunii Scriitorilor din România. Şi în calitatea Sa de Arhiepiscop a scrisul.            

Aici amintim volumele de poezii: "Geneze" (1971); "Istorii agrippine" (1976); "File de acatist" (1981); „Anamneze" (1984); "Imn Eminescului în nouăsprezece cânturi" (1992); "Poezie religioasă românească modernă" (1992). Volumele de proză și de eseuri: "Greul Pământului" (1982), "Rotonda plopilor aprinși" (1983), albumul "Cerurile Oltului" (1990), "Amintirile peregrinului Apter" (1991), romanul exotic "Străinii din Kipukua" (1979) și altele. Va invităm să deschideți filă cu filă, cărțile pe care le găsiți și, să citiţi din tezaurul literar, pe care ni l-a lăsat, ca moştenire, Mitropolitul Bartolomeu Anania.