LECTURILE COPILĂRIEI ÎNTRE CARTE ȘI CALCULATOR

Este un proiect de atragere şi promovare a lecturii în mediul adolescenţilor, iniţiat de Biblioteca Liceului Teoretic „Liviu Deleanu”. Graţie relaţiei de parteneriat între biblioteca liceului şi biblioteca noastră, reuşim să implicăm şi membrii echipei „Alba Iulia” în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi literar-cultural-informaţionale în cadrul proiectului. De exemplu, recent, a avut loc o șezătoare literar-artistică, în cadrul căreia cei mai activi liceeni-cititori ai ambelor biblioteci din clasele a VII-a – a VIII-a şi-au propus să „dea viață” unor

personaje, întâlnite în cărţile pe care le-au citit anterior sau, mai bine zis, eroilor celor mai interesante şi captivante lecturi individuale. Ca temă a şezătorii a fost selectată drama „Casa mare” de Ion Druţă. În cadrul activităţii s-a pus accentul şi pe reînvierea/promovarea tradițiilor şi obiceiurilor populare autohtone. Participanţii şi-au pregătit costume naţionale, repertoriu de „cântece din bătrâni” și reţete de bucate culinare naţionale. În perioada pregătirilor către şezătoare s-au implicat activ şi mamele, bunicile care au pregătit bucate ca la „mama casă”: plăcinte cu brânză, varză, mere și cu dovleac, ca se redăm, întocmai, şezătorile de odinioară.

Sala de lectură a bibliotecii liceului a fost decorată ca şi „Casa mare” din drama lui Ion Druţă: cu covor moldovenesc, laiţă acoperită cu lăicere moldoveneşti, cu perne moi, cu ulcioare şi căni din lut, cu coşuri împletite din lozie ş.a. Participanţii la şezătoare şi-au pregătit cele necesare pentru a broda, şi croşeta, a scărmăna lîină, a depăna gheme etc. Concomitent, deoarece o şezătoare literară pune pe prim plan lectura, au citit, recitat, povestit, discutat din cele citite în copilărie şi mai târziu: poezii, povestiri, snoave, proverbe, au înscenat un fragment din drama lui Ion Druţă, „Casa mare”, moment în care elevii şi-au demonstrat capacităţile în arta interpretării scenice. Pentru ca să nu se plictisească, cei adunaţi în şezătoare, au interpretat cântece popuilare, au  dansat hore şi bătute, s-au amuzat cu ghicitori și întrebări hazlii, jocuri de cuvinte.
Repetițiile pentru pregătirea acestei activități s-au desfășurat la biblioteca liceului pentru a fi mai aproape de cărțile necesare din colecţia bibliotecii liceului şi a Filialei „Alba Iulia”. 

Şezătorea, de fapt, a urmărit scopul de a educa în fiecare participant o atitudine pozitivă faţă de prezentul pe care îl trăim, dar şi faţă de trecutul istoric, de tradiţiile şi obiceiurilor lăsate de strămoşii noştri ca testament documentar, precum şi dezvoltarea capacităţilor creative ale elevilor. O privire aruncată din când în când spre trecut ne face să ne cunoaștem și să ne preţuim rădăcinile. Participanţii au trăit emoții deosebite, reușind să le învingă și să demonstreze, colegilor şi dascălilor săi capacităţile de artiști, implicându-se în acţiuni și amuzându-se, pe seama personajelor interpretate de ei înşişi. Împreună cu aceşti elevii talentaţi, am avut parte de o zi frumoasă, distractivă și consistentă, deoarece şezătoarea literară este o formă complexă de activitate instructivă, educativă, atractivă şi distractivă.

Viorica ŢURCAN, bibliotecar

MIHAI EMINESCU, UN POET DE MÂINE…

Ziua de 15 ianuarie reprezintă un eveniment dublu: Republica Moldova consemnează Ziua Națională a Culturii, dar şi ziua în care, cu 165 de ani în urmă, în 1850 la Ipotești, judeţul Botoșani a văzut lumina zilei ilustrul gânditor, publicist, prozator, patriot al neamului românesc, poetul Mihai Eminescu. Cu acest prilej biblioteca a organizat şi prezentat vizitatorilor săi expoziția de carte „Mihai Eminescu, marele poet al naţiunii noastre”, a iniţiat un recital de lecturi eminesciene continuie cu voce tare pe parcursul zilei cu concursul vizitatorilor. Iar în afara bibliotecii, la Liceul Teoretic “Liviu Deleanu”, de exemplu, a avut loc prezentarea carții “Mihai Eminescu, un poiet de mâine…” de Nicolae Dabija apărută în 2014.la Editura Vicovia, Bacău. Opera lui Eminescu nu trebuie regândită, consider scriitorul Nicolae Dabija, ci, aşa cum spunea Constantin Noica, înţeleasă. “Datorită lui Eminescu civilizaţia românească a căpătat contururi mai clare în secolul XX şi la

încetutul de veac XXI”. Nicolae Dabija scrie despre „Mihai Eminescu, un poet de mâine”, că „poezia eminesciană „emană” o radiaţie, nu doar către viitor, ci şi către trecut, „influenţând” parţial şi poeţii care au trăit cu mult înaintea lui” (de exemplu: pe Dimitrie Cantemir, logofătul Conachi; Dosoftei; Varlaam; Miron Costin; Vasile Alecsandri,  dar şi predecesorii, pe cei din zilele noastre, pe Grigore Vieru, în special care avea mare încredere în Marea Carte a lui Eminescu. „Eminescu trăieşte în noi, în fiecare dintre noi, cei din lanuri şi din biblioteci, cei dintre dealuri şi cei de pe văi, cei de lângă ape şi cei de pe stânci” (pp. 33/34), conchide Nicolae Dabija… La activitate au participat liceeni din clasele a IX-a, care au recitit, practic, volumul, în întregime, cu voce tare.

Ziua Națională a Culturii și a marelui poet Mihai Eminescu

Astăzi în Republica Moldova se sărbătorește Ziua Națională a Culturii și a marelui poet al neamului românesc Mihai Eminescu, care deopotrivă se omagiază și în România, Țara Mamă a poetului și a tuturor românilor.  În această zi în urmă cu 165 de ani pe data de 15 ianuarie 1850 în satul Ipotești, jud. Botoșani a văzut lumina zilei ilustrul nostru poet, gânditor, publicist, prozator și patriot al neamului Mihai Eminescu (Mihail Eminovici).  Cu prilejul acestei sărbători și biblioteca noastră aduce elogieri și plecăciuni remarcabilei personalități multiple însumată în omul-legendă, renumitul poet național Mihai Eminescu, prezentându-le cititorilor expoziții cu lucrări ale autorului, dar și recitându-le câte o poezie sau vers din opera maestrului.

Amintim că Ziua Națională a Culturii a fost instituită în aprilie 2012 de Parlamentul Republicii Moldova și are drept scop promovarea culturii naționale, a valorilor autentice românești, dar și a personalităților artistice din domeniu.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

 de Mihai Eminescu

“Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, 

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? 

Braţele nervoase, arma de tărie, 

La trecutu-ţi mare, mare viitor! 

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, 

Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; 

Căci rămâne stânca, deşi moare valul, 

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.”

URĂTORII BAT LA UŞĂ...

Atmosfera de iarnă își continuă cursul său prin frumoasele tradiţii şi sărbători. În plină zi de început de an cu planuri, rapoarte, activităţi eminesciene, ore de lectură, vizite la grădiniţe, ne-au bătut la uşă o ceată de urători. Pentru că creștinii-ortodocși din Republica Moldova au mai multe sărbători – Crăciun şi An Nou – stil nou/stil vechi. După rânduiala tradițiilor românești din Basarabia, în ajunul Sfântului și Marelui Vasile (14 ianurie stil vechi) cete de colindători s-au pornit cu alai pe drumurile bătătorite de atâtea și atâtea nevoi, pentru ca să le ureze gazdelor și un an de pace și liniște sufletească, un an de roadă 

presurat de bucurii neașteptate.... Noi i-am primit cu drag, pentru că printre ei au fost mulţi dintre cititorii şi voluntarii noştri, şi pentru că sunt copii, şi pentru că fac parte din partenerii noştri (Fundația „Vasiliada”). Ceata de urători ne-au destins sufletele cu urături, cântece şi colinde alese. Ne-am făcut părtași ai acestei bucurii, servindu-i pe copiii cu dulciuri, oferindu-le şi colaci, le-am mulțumit pentru că ne-au vizitat şi ne-au bucurat în noul an, invitându-i să ne viziteze cu îndrăzneală și la anul.

BRĂŢARA PRIETENIEI

Prietenia este una dintre cele mai valoroase calităţi ale omului. Duminica, 30 noiembrie curent, membrii Clubului „Mâini dibace” şi anume, preadolescenţii din grupa „Amicii Ingenioşi” au avut o discuţie serioasă la tema: ”Prietenia. Ce înseamnă asta? Cum putem deveni un prieten bun?”. În rezultatul discuţiei participanţii au ajuns la concluzia că, prietenia înseamnă ceva foarte valoros şi, respectiv, include diverse calităţi omeneşti, precum: sinceritatea, onestitatea, bunatatea, amabilitatea şi altele. Melisa, de exemplu,  a afirmat că, pentru a deveni un prieten bun, trebuie să ştii şi să poţi asculta conlocuitorul, dar şi să-i vorbeşti acestuia  sincer, din inimă. Oamenii cu calităţi deosebite nu trebuie să depună un efort deosebit pentru acest caz, căci, abilitatea de a deveni un prieten bun vine de la sine. Fiecare calitate are o culoare specifică şi, dacă, de obicei, membrii clubului  sunt  numai idei şi dornici de acţiune, de această dată, în urma discuţiilor, au purces la lucrul manual – au creat aşa numitele „Brăţări ale Prieteniei”. Tehnica de lucru este simplă când faci totul din inimă şi cu mult interes. Deoarece suntem în perioada Sfintelor Sărbători de Iarnă, preadolescenţii au decis, pentru data viitoare, să confecţioneze fulgi din hârtie şi accesorii pentru pomul de Crăciun. Tot în cadrul următorului atelier vom încerca să învăţăm o colindă românească. Vă aşteptăm pe toţi cu drag duminică, 14 decembrie, în jurul orelor 12.00, la Biblioteca „Alba Iulia”.

Ecaterina NEMERENCO, bibliotecar

DONAŢIE DE CARTE from Alba Iulia

CLUBUL “MEŞTER FAUR, MÂINI DE AUR” ÎŞI REIA ACTIVITATEA

Dorinţa fiecăruia dintre noi de a crea ceva deosebit şi de a lăsa la o parte toate grijile toamnei revine odată cu inspiraţia şi, cu atât mai mult, la capitolul acesta nu este nevoie să deţii mari cantităţi de talent. Clubul “Meşter faur, mâini de aur” scrapbooking de la Biblioteca “Alba Iulia” îşi reia activitatea cu prima întrunire de creaţie organizată în această toamnă, duminică, 5 octombrie. Preadolescenţi dornici de noi descoperiri s-au adunat în sala de la parter a bibliotecii la un masterclass scrapbooking oferit de doamna Tatiana Zgardan, meşter al frumuseţii

hârtiei în tot sensul cuvântului. În colaborare cu prietenii de la organizaţia CDEM şi cu participarea unui grup de elevi, vizitatori ai bibliotecii am creat un album pentru poze handmade din culori aprinse, căci amintirile toamnei trebuie păstrate la căldură şi cu acurateţe. Ideea de scrapebooking, după cum ne-a relatat doamna Tatiana, a apărut de la iubiţi noşti prieteni – scriitorii. Se presupune că primele indicii ai acestei tehnici au fost implementate de scriitorul Mark Twain. Acesta lipea, în cărţile vechi,

articole de ziar, timbre, mărunţisuri care îi dădeau cărţii altă formă şi devenea mult mai atrăgătore pentru cititor. Participanţii la masterclass-ul scrapbooking au fost încântaţi de rezultatul muncii lor şi de cunoştinţele căpătate în cadrul celor 4 ore, iar procesul şi rezultatul final i-au făcut să uite de noţiunea timpului. Abia aşteptăm următoarea întâlnire în cadrul clubului şi, dacă sufletul domniilor voastre este dornic de a se regăsi uneori în artă, vă invităm în fiecare Duminică la ora 12:00 la Bilblioteca “Alba Iulia” Responsabil de activitatea Clubului, Ecaterina Nemerenco. Vă aşteptăm cu drag!

Ecaterina NEMERENCO, bibliotecar

STIMAŢI CHIŞINĂUIENI!

În frumoasa lună de toamnă, când oraşul nostru îşi sărbătoreşte Ziua Hramului, bibliotecile publice organizează, în perioada 1-13 octombrie, Decada „Chişinău, oraşul meu”, care include un şir de activităţi culturale şi informaţionale pentru publicul chişinăuian şi nu numai. În acest context, invităm toţi doritorii de a cunoaşte cât mai multe file din istoria Chişinăului de ieri şi de azi la o Zi de Informare.

DRAGI PRIETENI!

Vă informăm că, în cadrul Decadei „Chişinău, oraşul meu”, un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” între 7 şi 16 ani, discipolii profesorilor de artă plastică, Diana Pşeneac şi Virginia Mireanu, şi poate, viitori pictori, şi-au expus lucrările în care ochiul lor fragil a văzut Chişinăul în diverse ipostaze, într-un vernisaj găzduit de biblioteca noastră. Şi cu această ocazie vă invităm să ne vizitaţi biblioteca şi să admiraţi şi să apreciaţi expoziţia de pictură.

 Vă aşteptăm cu drag.

Din seria „Povești de peste mări și țări“

Recent Biblioteca Alba Iulia a deschis un ciclu de lecturi întitulat”  Povești de peste mări și țări” , preconizat pentru “ Ora poveștilor” , pe care îl  vom  desfășura  la grădinițele din vecinătate. Scopul acestui ciclu este de a familiariza copiii de vârstă preșcolară cu creația folclorică a altor popoare, cu tradițiile și cultura lor, pentru a-I învăța să fie toleranți  față de alte naționalităti, să le accepte și  să le cunoască  cultura,  precum și eroii îndrăgiți a poveștilor  lor. Printr-un cuvânt este vorba de multiculturalitate, care s-ar putea defini ca coexistența diferitor culturi în sânul aceluiasi ansamblu. Dat fiind faptul că diversitatea culturală și religioasă în present  în lume este o realitate, la momentul  actual se tinde la instaurarea unei societăți, unde fiecare popor să aibă șansa de a trăi alături de alte culturi, precum  într-o grădină  cresc și înfloresc tot soiul de flori. În acest caz varietatea ne îmbogățește doar.

      Pentru ziua de marți, 9 septembrie, am ales povestea populară ucraineană “ Norocosul,” în care se vorbește despre doi vecini ce se împumutau  reciproc ba cu o căruță, ba cu o pereche de boi pănă când  soția unuia dintre ei, obosită să-și aștepte de fiecare dată rândul la car,  pentru a putea pleca la biserică ori în ospeție, își sfătuie bărbatul să vândă boii și să cumpere un cal și o căruță. Zis și făcut: bărbatul, fiind ascultător din fire, îșî luă boii și se duse la iarmaroc, dar deja pe drum se desfășoară târgul. Întâlnește pe drum diferiți negustori și schimbă mai întâi boii pe un cal, apoi în maniera descrescândă pe diferite animale, păsări de casă, până se alege  în cele din urmă cu o pungă ,pe care o dă podarului pentru  a-l  trece râul. Niște  negustori, cu un șir de căruțe, văzând” isprava” bărbatului, l-au întrebat ce-i  va zice soția când se va întoarce acasă . El a spus  ca -i va zice: „ Slava Domnului că ai venit acasă viu și nevătămat.” Au pus pariu, că dacă  soția va spune astea ei îi vor da bărbatului cele douăsprezece care încărcate cu de toate, iar dacă nu – atunci el îi va argăți pe toți timp de doisprezece ani. S-au îndreptat spre casa bărbatului și au întrebat-o pe soția sa ce-i  va zice omului pentru că s-a întors acasă cu mîinele goale, la care dânsa răspunde:  „Slavă Domnului că a rămas viu și nevătămat.”Atunci negustorii s-au văzut  nevoiți să-i dea bărbatului cele douăsprezece care cu bogății neașteptate.

Ascultând povestea copiii au rămas adânc impresionați de această narațiune, urmărind cu suspans  „isprăvile” bărbatului, care de fiecare dată schimba marfa sa pe alta cu o valoare mult mai mică și căt de mare le-a fost satisfacția finală, când eroul principal a avut atâta noroc  și a încasat o mulțime de bogății. Au răspuns cu entuziazm  la întrebări asupra textului, zicând doar că ei nu ar face asemenea schimb de marfă, pledând să o schimbe pe o marfă mai valoroasă. 

Am făcut apoi o trecere în revistă a poveștilor”  De peste mări și țări” lecturate mai inainte, scoțind în evidență și eroii îndrăgiți ai poveștilor noastre, cum ar fi  Păcală și Tândală, Făt Frumos, Ileana Cosânzeana ș.a., apoi  copiii și-au exprimat dorința de a cunoaște și alte povești ale altor popoare pe lăngă cele deja cunoscute.În final am remarcat faprul, că cunoașterea poveștilor populare ale altor neamuri nu exclude nici nu marginalizează nici într-un caz poveștile noastre populare mult îndrăgite de către copii, doar ne îmbogățește cunoștințele, ne lărgește orizontul  și imaginația,  ne dezvoltă multilateral.

Natalia Dumitraşcu, bibliotecar

PREZENTAREA CĂRȚII "ANTOLOGIE DE VERSURI DIN LIRICA FEMININĂ A BASARABIEI"

Azi la orele 13:00 în incinta Bibliotecii Municipale Bogdan Petriceicu Hașdeu a avut loc prezentarea cărții "Antologie de versuri din lirica feminină a Basarabiei". Gazda și organizatorul principal al evenimentului a fost biblioteca centrală reprezentată fiind de doamna Victoria Fonari și susținută în parteneriat de filiala Alba Iulia din Chișinău. Ca de obicei atmosfera întrunirii a fost predominată de o doză încărcată de cuvinte călduroase țâșnite din izvorul sufletului femeiesc. Uneori aveai impresia că spațiul în care se desfășurase activitatea era prea îngust în raport cu grandoarea slovelor, ce-ți  deschideau universuri  cu adevărat încă necălcate de săraca minte umană. Ne-am bucurat iarăși nespus de mult de prezența domnului Virgil Șerbu Cisteianu, cel care prin aportul său tenace,  prin muncă intelectuală titaniană, ne-a dovedit  că se poate, făcând ceea ce pentru majoritatea ar părea imposibil. Dumnealui  a editat cu mărinimia propriilor forțe o carte în III volume, care la sigur va deveni  o podoabă de diamante roșii, ce deja și-a făcut loc în inconmensurabilul safeu al limbii române. Am observat că dânsul niciodată nu se lasă de intențiile bune pe care le are și duce lucrurile începute până

la capăt, făcându-le pe toate în numele Neamului Românesc, pe care-l prețuiește și-l iubește nemăsurat de mult. La prezentarea cărții am rămas plăcut surprinși de prezența unui grup de studente din cadrul Universității de Stat din Moldova, domnițele sunt în anul III și fac filologie. Spre final am împărțit cărți celor cuminți, am făcut o poză de grup și ne-am luat unii de la alții rămas bun, rămânând cu încrederea că Iubirea e unica care ne poate schimba și că femeia e singura fiinţă de pe pământ care a fost învățată de Dumnezeu cum să sădească Iubirea.

 Corneliu PLOP, bibliotecar

FRUMOASĂ-I LIMBA NOASTRĂ

"Pe ramul verde tace 

O pasăre măiastră, 

Cu drag și cu mirare 

Ascultă limba noastră. 

De-ar spune și cuvinte 

Când cântă la fereastră, 

Ea le-ar lua, știu bine, 

Din limba sfântă-a noastră." 

      Cu aceste extraordinare versuri , precum și cu poezia “Limba noastră cea română “, scrise cu atâta dragoste de origini și neam de către multregretatul nostru poet Grigore Vieru , a început ora de lectură la grădinița nr. 183 din sectorul Buiucani, dedicată sărbătoririi limbii române.Mulți dintre copii cunoșteau aceste versuri pe de rost, recitându-le cu mult suflet impreună cu bibliotecarul, ba mai mult chiar – unul dintre copii ne-a mărturisit cu mare emoție că bunicuța lui e Grigore Vieru, ca să descoperim mai apoi că se chiamă Nadejda Vieru. Au răsunat apoi versurile: Tricolorul, Graiul meu, Plaiul meu, Dorul și limba ș.a., după care s-a încins un viu dialog despre simbolurile de stat, cum ar fi stema, drapelul (tricolorul) și imnul , care trebuiesc respectate și păzite cu sfințenie și pentru care predcesorii noștri au luptat cu dârzenie.

Au luptat cu dârzenie și pentru a repune în dreptul său istoric și limba română, care în timpuri nu tare îndepărtate era vorbită doar în casă. Nu degeaba chiar și imnul nostru este întitulat „ Limba noastră”. Toate aceste atribute alcătuiesc valorile patriotice ale neamului pe care trebuie să le însușească și să le respecte cu sfințenie orice cetățean al Republicii Moldova. Prin comparație am vorbit si despre valorile morale, familiare și de prietenie adevărată, la care copiii au avut ce povesti. La despărțire ne-am simțit cu toții mult mai luminați și înaripați de sentimente înălțătoare de suflet.

Natalia DUMITRAŞCU, bibliotecar