96 DE ANI DE LA MAREA UNIRE DIN 1 DECEMBRIE 1918 DE LA ALBA IULIA

Prima provincie românească care s-a unit cu România a fost Basarabia. În faţa ameninţărilor Rusiei şi Ucrainei, Basarabia îşi proclamă independenţa (24 ianuarie), iar la 27 martie 1918, Sfatul Ţării, a adoptat hotărârea Basarabiei de a se uni cu Ţara.

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 este considerată Ziua Unirii tuturor românilor. Biblioteca “Alba Iulia”, grăuntele albaiulienilor la Chişinău, în fiecare an adună chişinăuieni de toate vârstele în sala de la etaj pentru a consemna, într-un fel sau altul, această zi – Ziua Naţională a tuturor românilor, consemnată de toţi basarabenii de bună credinţă. 

Şi în acest an, la 27 noiembrie curent grupuri de elevi, liceeni, studenți și alte persoane au venit la bibliotecă pentru a consemna, împreună, evenimentul. Mesaje de felicitare au adresat publicului prezent în sală Maria Gabor, Ambasada României la Chişinău, Diana Sireteanu, membră ASCOR, filiala Chişinău, Maria Brânză, membră a Fundaţiei” Vasiliada”, filiala Chişinău, Tamara Suniţa, cititoare, Ştefan Diaconu, profesor de arte plastice la Liceul Teoretic “Liviu Deleanu” şi alţii. Mesajele au fost urmate şi de scurte comunicări, teze în care au subliniat importanţa Zilei de 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Cei care au dorit să se documenteze mai detaliat la temă au luat cunoştinţă cu cărţile de la expoziţia „Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 în documente”. Domnul Ştefan Diaconu, profesor de muzică la Liceul „L. Deleanu”, împreună cu un grup de elevi-discipol au prezentat un recital de cântece patriotice româneşti. O parte dintre participanţii la conferinţă, care i-au văzut pentru prima dată au rămas plăcut surprinşi, rugându-I să continuie recitalul cu colinde!

A fost, pentru mulţi dintre noi, o surpiză plăcută, o seară deosebită. Sperăm ca aceste întâlniri să continuie!

Felicitări tuturor românilor care simt româneşte!

Cu „Urmele mele frumoase” de Iulian Filip în ospeţie la copiii din Grădiniţa „Voinicel"

Acesta este titlul cărţii lui Iulian Filip recomandată de către BM “B.P. Hasdeu” pentru programul de lectură “Copiii Chişinăului citesc”. O carte viu ilustrată cu poezioare şi cântece pentru copii cei mai mici şi pentru cei mai măricei care trebiue citită şi promovată în mediul celor mici. În acest scop, în după ameaza zilei de 5 mai am făcut o vizită micuţilor de la Grădiniţa „Voinicel" din cartier. Le-am vorbit copiilor despre poetul Iulian Filip, care locuieşte în sectorul Buiucani, chiar în acest cartier, iar o fetiţă de aici s-a dovedit a fi vecină cu poetul. Iulian Filip scrie multe poezii, cântece, povestioare, piese de teatru, în special, pentru cei mici. Poezia „Ajutorul mamei” citită de bibliotecar a provocat un dialog activ privind conţinutul textului.

Mai mulţi copii, în acest context, şi-au amintit despre vizitele lor la ţară, la bunici, despre încercările de a „comunica” cu păsările şi animalele domestice, despre ajutorul pe care îl acordă bunicilor de la ţară, mamelor acasă, mândrindu-se cu faptele lor frumoase. Am citit şi proverbe referitoare la tema poeziei date, am citit şi proverbe despre frumuseţea faptelor bune, frumuseţea interioară - bunătate, inteligenţă, modestie, milă şi ajutor faţă de bătrâni sau neputincioşi, faţă de natură, animale ş. a. Şi copiii au intervenit cu exemple de fapte bune pe care le-au făcut ei sau părinţii lor. Morala poeziei „Ajutorul mamei” este următoarea: dacă toţi am trăi după maxima „Ce ţie nu-ti place altuia nu-i face” lumea ar fi mult mai bună şi mai frumoasă.

      Am citit, împreună, şi povestea „Pălăriuţa Oranj şi lupul din râpă”, o poveste în care colţunaşii bunicuţei împărţiţi de Pălăriuţă Oranj tuturor pofticioşilor întâlniţi pe drum, autorul i-a descris cu mare pasiune. Copiii au apreciat mult momentul în care lupul cel rău îl duce în spate pe eroul nostru pînâ la bunucuţa sa, care îi aşteaptă cu un lighean de colţunaşi gustoşi..., precum şi întâlnirea paşnică, de astă dată, cu vânătorul, care, de fapt, s-a dovedit a fi un  bun vecin cu bunica lui Pălăriuţă Oranj. Am discutat asupra textului citit, copiii subliniind metamorfoza petrecută, intre timp, în comportamentul lupului rău-rău, care mai înainte ataca oameni şi copii, şi care, mai târziu, a devenit lupul cel bun, care mânca doar ceia ce îşi ofereau vecinii, celor două părţi de sat, unii altora, împărţiind neapărat bunurile lor cu lupul.

 În final, copiii au povestit despre ajutorul pe care îl acordă mamelor lor în bucătărie, despre recetele culinare preferate de ei, precum şi despre dorinţa lor arzătoare de a vizita cât de curând Biblioteca „Alba Iulia” pentru a face cunoştinţă cu alte poezii şi povestiri interesante scrise de Iulian Filip şi de alţi poeţi sau scriitori pentru vârsta lor.