MARȘUL PENTRU VIAŢĂ 2015 – „FIECARE VIAŢĂ ESTE UN DAR”

pentru detalii accesati

http://www.marsulpentruviata.ro/feature/chisinau/

Ziua Națională a Culturii și a marelui poet Mihai Eminescu

Astăzi în Republica Moldova se sărbătorește Ziua Națională a Culturii și a marelui poet al neamului românesc Mihai Eminescu, care deopotrivă se omagiază și în România, Țara Mamă a poetului și a tuturor românilor.  În această zi în urmă cu 165 de ani pe data de 15 ianuarie 1850 în satul Ipotești, jud. Botoșani a văzut lumina zilei ilustrul nostru poet, gânditor, publicist, prozator și patriot al neamului Mihai Eminescu (Mihail Eminovici).  Cu prilejul acestei sărbători și biblioteca noastră aduce elogieri și plecăciuni remarcabilei personalități multiple însumată în omul-legendă, renumitul poet național Mihai Eminescu, prezentându-le cititorilor expoziții cu lucrări ale autorului, dar și recitându-le câte o poezie sau vers din opera maestrului.

Amintim că Ziua Națională a Culturii a fost instituită în aprilie 2012 de Parlamentul Republicii Moldova și are drept scop promovarea culturii naționale, a valorilor autentice românești, dar și a personalităților artistice din domeniu.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

 de Mihai Eminescu

“Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, 

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? 

Braţele nervoase, arma de tărie, 

La trecutu-ţi mare, mare viitor! 

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, 

Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; 

Căci rămâne stânca, deşi moare valul, 

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.”

URĂTORII BAT LA UŞĂ...

Atmosfera de iarnă își continuă cursul său prin frumoasele tradiţii şi sărbători. În plină zi de început de an cu planuri, rapoarte, activităţi eminesciene, ore de lectură, vizite la grădiniţe, ne-au bătut la uşă o ceată de urători. Pentru că creștinii-ortodocși din Republica Moldova au mai multe sărbători – Crăciun şi An Nou – stil nou/stil vechi. După rânduiala tradițiilor românești din Basarabia, în ajunul Sfântului și Marelui Vasile (14 ianurie stil vechi) cete de colindători s-au pornit cu alai pe drumurile bătătorite de atâtea și atâtea nevoi, pentru ca să le ureze gazdelor și un an de pace și liniște sufletească, un an de roadă 

presurat de bucurii neașteptate.... Noi i-am primit cu drag, pentru că printre ei au fost mulţi dintre cititorii şi voluntarii noştri, şi pentru că sunt copii, şi pentru că fac parte din partenerii noştri (Fundația „Vasiliada”). Ceata de urători ne-au destins sufletele cu urături, cântece şi colinde alese. Ne-am făcut părtași ai acestei bucurii, servindu-i pe copiii cu dulciuri, oferindu-le şi colaci, le-am mulțumit pentru că ne-au vizitat şi ne-au bucurat în noul an, invitându-i să ne viziteze cu îndrăzneală și la anul.

ARTIFICII TRICOLORE LA ALBA IULIA DE ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

La manifestările de la Alba Iulia dedicate Zilei Naţionale din acest an, după cum susţin  autorităţile publice locale, au participat peste 25.000 de persoane. Printre acestea şi un grup de basarabeni, veniţi pentru a participa la lucrările Congresului Spiritualității Românești. Biblioteca “Alba Iulia” din Chişinău a fost reprezentată de către managerul Elena Caldare, care a avut parte de bucuria reîntâlnirii cu colegii de breaslă de la BJ “Lucian Blaga”, cu prieteni şi susţinători mai vechi şi mai noi ai bibliotecii: consilierul CJ Alba, Ioan Bâscă, poetul Ion Mărgineanu, economistul, istoricul Ioan Străjan, sculptorul Romi Adam, jurnalistul Ioan Hănţulescu, scriitorul Cornel Nistea etc. Aceste întâlniri au fost şi productive: în bibliotecă au intrat 5 titluri noi de carte cu dedicaţii, un medalion cu chipul poetului Adrian Păunescu - premiu din partea sculptorului Romi Adam, reviste, ziare, pliante…Dar să revenim la manifestările de la Alba Iulia. În prima parte a zilei au avut loc: depunere de coroane de flori la statuile personalităţilor care sunt legate de Marea Unire, primirea simbolică a soliilor la Sala Unirii, un Te Deum oficiat pe un podium în curtea Catedralei Reîntregirii, paradă militară la care au participat  860 de militari şi peste 40 de echipamente de tehnică de luptă. Avioanele MIG 21 Lancer care urmau să survoleze zona nu au mai zburat din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. La o parte dintre aceste manifestări a participat şi preşedintele nou ales a romanilor, Klaus Iohannis. În a doua jumătate a zilei au avut  loc concerte de muzică populară şi uşoară organizate în aer liber în Latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina în pofida ploii care a durat în toată după-ameaza. Organizatorii, ca de obicei, au distribuit gratuit peste 6.000 de porţii de friptură şi cârnaţi, dar şi câte un pahar cu vin.Şirul manifestărilor s-a încheiat luni seară cu un spectacol pirotehnic - artificii în culorile drapelului României: roşu, galben şi albastru. A doua zi au continuat lucrările Congresului Spiritualității Românești, ajuns la  cea de-a XVI-e ediție. 

Tema dezbaterilor - "Românii de pretutindeni și strategia apropierii de țară". La Congres au participăt aproximativ 200 de invitaţi, oameni de cultură, reprezentanți ai românilor din mai multe ţări, academicieni, preoţi, istorici, scriitori, traducători, cercetători, bibliotecari, cadre didactice etc., reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din diasporă. La deschiderea lucrărilor în plen, Înalt Preasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a prezentat bincuvântarea Preafericitului Daniel, Patriarhul României, adresată participanților la acest Congres, pentru comuniune statornică și roditoare. Lucrările s-au desfăşurat în trei secţiuni în cadrul cărora s-au dezbătut următoarele teme: “Descoperiri arheologice recente pe teritoriul Daciei și ecoul lor în lume”, “Evocarea lui Nicolae Bălcescu (160 de ani de la moarte) și Avram Iancu (140 de ani de la moarte) – promotori ai unității de neam”, “Împlinirea a 200 de ani de rezistență a Basarabiei (1812-2012), în contextul relațiilor România - Republica Moldova. În cadrul Congresului Spiritualităţii Româneşti, la Alba Iulia, pe Aleea Scriitorilor, a avut loc dezvelirea bustului poetului Ioan Alexandru (1941-2000), evocat de participanţi, precum poetul Ion Mărgineanu, scriitorul Vasile Tărâţeanu, sculptorul, realizatorul bustului, Romi Adam, cel care a mai realizat şi alte busturi amplasate pe Aleea Scriitorilor: Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Aron Cotruş. Printre cei prezenţi - şi viceprimarul oraşului Alba Iulia – Dorin Şerdean, Vasile Tărâţeanu (Ucraina), Ion Brad, Ioan Străjan, Victor Crăciun, Marian Munteanu, delegaţia de la Chişinău. În finalul lucrărilor a fost adoptată Rezoluția Congresului al XVIII-lea de la Alba Iulia din 3 decembrie 2014.

Elena CALDARE, manager

BIOFIZICIANUL, DOCTORUL ÎN BIOETICĂ, VIRGILIU GHEORGHE, LA CHIŞINĂU

Conferinţele cu participarea unor personalităţi din Ţară continuă. Fundaţia Explorărilor Tradiţiilor Spiritual-Morale „Vasiliada”, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români din Republica Moldova, Biblioteca „Alba Iulia” din Chişinău şi Pretura sectorului Buiucani şi-au propus să continuie şirul de conferinţe tematico-duhovniceşti, anunţate la început de an. Iată-ne în 5 noiembrie curent în Sala de Festivităţi a Preturii sectorului Buiucani. La ora fixată, ora 18.00 sala devenise neîncăpătoare - lumea era în aşteptare: tineri, adulţi, mai puţin  copii. De această dată chişinăuienii care mai participaseră şi altădată la asemenea conferinţe au avut ocazia unei deosebite întâlniri cu Virgiliu Gheorghe, biofizician de profesie, doctor în bioetică.  

Întâlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă plăcută, de fapt a fost un eveniment la care au participat peste 250 de persoane: chişinăuieni dar şi alţi tineri din afara Chişinăului. Tema conferinţei “Efectele internetului şi a televiziunii asupra minţii umane”, o temă destul de actuală şi care te pune pe gânduri... Noi ne-am obişnuit cu televizorul care este deschis aproape tot timpul atunci când suntem acasă, iar copiii noştri şi mari şi cei mai mici sunt atenţi la ecran. Ne bucurăm când un bebeluş reacţionează la publicitatea televizată. Auzim în mod frecvent mai multe mămici bucurându-se că micuţul reacţionează la un fel sau altul de publicitate, vedem adeseori copiii-preşcolari bunghiţi cu ochii pe ecranul televizorului şi ne bucurăm că câtva timp în casă o să avem linişte. Dar preţul acestei linişti temporare îl cunoaştem oare?

Invitatul nostru, omul de ştiinţă care se preocupă de mai mult timp de studierea impactului ecranului (televizor, calculator, smartphone etc.) asupra omului, în special al generaţiei care vine după noi, ne-a vorbit mai bine de trei ore despre acest fenomen şi despre impactul lui asupra sănătăţii noastre, asupra gândirii, memoriei, dezvoltării intelectului uman. Biofizicianul Virgiliu Gheorghe, studiază efectul ecranului „magic” asupra umanităţii timp de peste 12 ani. Acest fapt ni-l confirmă şi cărțile sale de autor: “Revrăjirea lumii sau de ce nu mai vrem să ne desprindem de televizor”, “Știinta și războiul sfârșitului lumii. Fața nevăzută a televiziunii”, “Efectele televiziunii asupra minții umane” și “Pornografia, maladia secolului XXI”, apărute în rezultatul cercetărilor şi experienţelor în domeniu. Cei prezenţi în sală au adresat multe, multe şi diverse întrebări care îi macină şi la care nu pot găsi soluţii. Răspunsurile au fost directe şi la obiect, fără echivocuri. Conferinţa a durat mai mult de 4 ore, unii din cei prezenţi au rămas suprinşi plăcut, entuziasmaţi, poate  că unii s-au dezamăgit, ţinând cont de depedenţa la zi faţă de tehnologiile moderne. Important este faptul că, în sală au venit mulţi părinţi şi, poate că vor urma şi concluziile de rigoare.

Corneliu PLOP, bibliotecar 

DONAŢIE DE CARTE from Alba Iulia

LAUDĂ, ŢIE, STRĂBUN CHIŞINĂU from Alba Iulia

POVEŞTI DIN ALTE ŢĂRI ŞI MĂRI from Alba Iulia

Pentru copilași, blânzi și drăgălași from Alba Iulia

NOCTURNA BIBLIOTECILOR 2014

Un eveniment relaxant şi perfect pentru un final de săptămână – NOCTURNA BIBLIOTECILOR. Campania cu acest generic s-a desfășurat nu doar în bibliotecile din Chișinău, ci și în alte localități din republică, cum ar fi: Cahul, Rezina și altele. Ideea orgănizării evenimentului a fost lansată de către colegii noștri de peste Prut. Evenimentul s-a desfășurat, concomintent, în România și Republica Moldova. În 26 septembrie curent, alături de colegii noştri de peste Prut, am arganizat NOCTURNA BIBLIOTECILOR, la care am invitat grupuri de elevi, liceeni şi studenţi în bibliotecă pentru a le face cunoştinţă cu colecţia de carte nouă recent achiziţionată, cu serviciile şi programele de lectură ale bibliotecii. În vizită la bibliotecă au venit un grup de elevi de la Liceul “Hyperion” din Durleşti cu bibliotecara liceului, care au participat la prezentarea volumului "Despre viața și moartea lui Nichita Stănescu",autor, cercetătorul albaiulian, Virgil Șerbu Cisteianu. La rândul lor, durleştenii ne-au prezentat spectacol literar "Măria sa, Cartea".

Începând cu ora 20.00 un grup de tineri – studenţi de la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”, împreună cu profesoara universitară Elena Davidescu, şcolari de la liceele “Dante Alighieri”, “Spiru Haret” şi o doctorandă de la Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport au participat la prezentarea aceleiaşi cărți "Despre viața și moartea lui Nichita Stănescu". Moderatoarea, Elena Tamazlâcaru, a prezentat şi săptămânalul “Literatura şi Arta”, în care au fost publicate versuri scrise de Nichita Stănescu, protagonistul volumului prezentat.

Colega noastră, Elena Tamazlâcaru, a povestit celor prezenţi despre viaţa şi activitatea, despre relaţiile de prietenie a revoluționarului și veteranului poeziei românești, regretatul poet național și universal, Nichita Stănescu cu academicienii Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija şi cu alţi scriitori basarabeni, a prezentat volumul care cuprinde interviuri cu mama, sora poetului şi cu însuşi Nichita Stănescu. Volumul respectiv a fost împrumutat la domiciliu de către doamna profesor universitar Elena Davidescu.

Corneliu PLOP, bibliotecar

NOCTURNA BIBLIOTECILOR

  Stimați cititori, vă invităm să participați vineri, 26 septembrie 2014, la NOCTURNA BIBLIOTECILOR!

Aveți șansa reală să vă familiarizați cu patrimoniul bibliotecii noastre și să savurați colecția inedită de carte pe care o deținem, obiecte de artizanat, expoziții tematice de carte etc.

Vă așteptăm la bibliotecă în fapt de seară, între orele 18:00-22:00, să participați la un spectacol literar "Măria sa, Cartea", ora 18:00 și la prezentarea cărții: "Despre viața și moartea lui Nichita Stănescu", autor Virgil Șerbu Cisteianu, moderator, Elena Tamazlâcaru, ora 19:30. Vă așteptăm cu mult drag!

Istorie nedreptatita from Alba Iulia

Virgil Şerbu Cisteianu şi marile sale iubiri

Recentul Salon Internaţional de Carte, desfăşurat la Biblioteca Naţională în perioada 31 august – 4 septembrie, l-a adus la Chişinău pe seniorul nominalizat în titlu. Şi de data aceasta ne-a transmis salutul optimist, european din Capitala Unirii şi ne-a prezentat... frumoasa tovărăşie literară a câtorva volume: „Caietul Verde”, a poetului-martir Nicolae Ţurcanu, vol. IV, câteva interviuri „Despre viaţa şi moartea lui Nichita Stănescu” şi antologia „Din lirica feminină a Basarabiei” în trei volume, apărute toate în oraşul Alba Iulia la Editura „Gens Latina”, în 2014.

Atât la lansarea volumelor de la SIC BN (02.09.2014), cât şi cea de la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în cadrul cenaclului „Magia Cuvântului” (04.02.2014), s-a vorbit despre inima fierbinte a omului de cultură Virgil Şerbu Cisteianu ce bate pentru Ţară şi pentru Basarabia aşteptată la sânul matricei sale româneşti.

Trebuie menţionat faptul că moderatorii lansării, momentul Alba Iulia din cadrul SIC, acad. Petru Soltan şi editorul Virgil Şerbu Cisteianu, acompaniaţi de alţi doi scriitori, Loghin Alexeev şi Ion Diordiev, au dat prioritate onorabilă volumului „Caietul verde”, cât şi destinului de martir al poetului Nicolae Ţurcanu (21.01.1918, Nezavertailovca – 17.08.1985, tot acolo, în Transnistria). Amintim din creaţia sa valoroasă o singură strofă, cea din celebrul poem „Salutarea noastră”, „buclucaş”, care vorbeşte de sentimentele pure de mare cetăţean român într-o foarte tulbure perioadă a sec. XX, catren care i-a adus poetului surghiunul în Siberia în negrul an 1944: „Salut, dulce Românie / Frate, soră, mamă, tată. / Noi vă zicem bună ziua / dar „adio” – niciodată.”. Volumul apărut la Editura „Gens Latina” din Alba Iulia, în 2014, este prefaţat de dr. Loghin Alexeev, nepot prin alianţă al autorului, iar Ion Diordiev, aflăm pe parcurs, i-a fost fin de cununie. Evocarea scriitorului-patriot aminteşte de o importantă şi actuală lecţie de cetăţenie.

Volumul „Despre viaţa şi moartea lui Nichita Stănescu” a fost prezentat de editor şi vine ca o încercare de a-l reabilita pe poetul „necuvintelor” prin intermediul martorilor-cheie: mama şi sora poetului,

cu care au dialogat câţiva ziarişti: Elisabeta Mondanos, Ovidiu Suciu, Eugen Zainea, precum şi regretata poetă Leonida Lari, în dialog cu sora, Mariana Stănescu, realizat în ianuarie 1994, material audio transliterat de regretatul poet Anatol Ciocanu. Volumul mai conţine şi ultimul dialog între Nichita Stănescu şi Ilie Purcaru, precum şi un dialog susţinut acasă la Nichita, în luna mai 1982, de studenţii profesorului George Cornea. Interviurile sunt prefaţate de „Scrisoare de aniversare”, a marii iubiri a lui Nichita, Gabriela Melinescu, scrisă la 31 martie 2008, şi acompaniate de referinţe despre fenomenul Nichita Stănescu: Ştefan Augustin Doinaş, Eugen Simion, Pavel Ţugui, Mihai Cimpoi, Marian Papahagi, Virgil Şerbu Cisteianu.

        Antologia în trei volume „Din lirica feminină a Basarabiei” a fost prezentată la SIC, iar o lansare susţinută de recital a avut loc la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, în cadrul Cenaclului „Magia Cuvântului”, diriguit de poeta Victoria Fonari. Antologia este una de lux, conţine portrete color şi câte douăzeci de poeme, cu unele mici excepţii: Magda Isanos, Leonida Lari, Galina Furdui, Steliana Grama, Claudia Partole, Elena Tamazlâcaru, Mara Vlădiceanu, Tatiana Scurtu-Munteanu, Svetlana Lupu, Zina Bivol; Rodica Sagaidac, Victoria Fonari, Efimia Ţopa, Nina Josu, Angela Plopi, Ileana Rusu, Luminiţa Dumbrăveanu, Lidia Codreanca, Victoria Covalciuc; Tatiana Dabija, Marcela Mardare, Oxana Cârlan Munteanu, Claudia Slutu-Grama, Eugenia Bulat, Doina Postolachi, Nina Soroceanu, Raisa Lungu-Ploaie, Otilia Dediu. Materialul antologat este susţinut de Argument, un cuvând Din partea Editurii, precum şi de CV-urile poetelor.

 Elena TAMAZLÂCARU, şef oficiu

Ceata de colindători de la Mănăstirea Diaconeşti, judeţul Bacău, România la “Alba Iulia” din Chişinău

Agăţată în coasta muntelui şi ascunsă pe jumătate sub aripa pădurii, mănăstirea Diaconesti pare un cuib de pasare rară… Duhovnicul obştei mănăstirii este Parintele Amfilohie Brânză. Cine doreşte să afle mai multe despre această mănăstire şi vieţuitorii ei pot merge în Ţară, la mănăstirea Diaconesti. Dar pentru mulţi dintre cei care nu au această posibilitate, graţie relaţiilor pe care le are mănăstirea cu ASCOR Chişinău şi Fundaţia “Vasiliala”, filiala Chişinău, Parintele Amfilohie a venit la Chişinău cu o parte din obştea măicuţelor de la Diaconeşti. A venit să se întâlnească cu fraţii de peste Prut, să-i cunoască mai bine, să comunice, să le dea sfaturi în diverse dileme ale vieţii cotidiene şi, în dar… un frumos buchet de colinde.
Între timp au vizitat comunitatea mănăstirilor “Sfîntei Înălţări a Domnului” - Noul Neamţ de la Chiţcani, "Sfânta Cuvioasa Parascheva” de la Hâncu, “Nașterea Maicii Domnului” de la Curchi, sediul ASCOR Chişinău şi Fundaţiei “Vasiliala”, filiala Chişinău. Colinde, comunicare, discuţii-dezbateri, schimb de opinii cu creştini ortodoxşi, dar şi cu persoane de alte confesiuni, cu tineri, părinţi, copii au constituit agenda vizitei comunităţii obşteşti de la mănăstirea Diaconesti la Chişinău. Relaţia de parteneriat cimentată în ultimii doi ani dintre Biblioteca “Alba Iulia” şi ASCOR Chişinău, Fundaţia “Vasiliala”, filiala Chişinău a favorizat o vizită a părintelui Amfilohie Brânză şi a celor 15 măicuţe la bibliotecă.
De fapt, această relaţie de colaborare este şi o nouă posibilitate de cunoaştere şi promovare a activităţii bibliotecii noastre, a colecţiei de carte şi a serviciilor în diverse medii comunitare, surse de informare (presă, bloguri, emisiuni tv, inclusiv în România). Şi iată încă o ocazie de a prezenta biblioteca în afara ei…
La început de an nou, 2014, în seara zilei de 9 ianuarie, sala de la etaj a bibliotecii s-a dovedit a fi arhiplină în aşteptarea oaspeţilor de la Diaconeşti.
De fapt, întâlnirea era preconizată pentru un grup restrâns de persoane: bibliotecari, ascorişti, membri ai Fundaţiei “Vasiliala”, iar vizita consta dintr-un buchet de colinde pentru bibliotecarii şi cititorii bibliotecii. Vestea acestei vizite a ajuns la urechile mai multor doritori de a asculta colinde româneşti şi sfaturi duhovniceşti de la Parintele Amfilohie Branză. Şi s-au adunat peste 100 persoane…
În sala de la parter, la intrare, un grup de copii – cititori au întâlnit colindătorii cu pîine şi sare şi cu “Bine aţi venit la Biblioteca “Alba Iulia”. Sus, la etaj, părintele şi măicuţele cu greu şi-au făcut loc în sală. Cei adunaţi, cu drag de măicuţe şi duhovnicul lor, au ascultat colinde, au adresat întrebări şi au primit răspunsuri, au dialogat pe marginea obiceiurilor şi datinilor din cadrul Sărbătorilor de iarnă pină seara tărziu…
Cu siguranţă, şi de această dată vestea despre Biblioteca “Alba Iulia” şi cei care-i păşesc pragul va ajunge la românii de peste Prut.