Se afișează postările cu eticheta grădiniță. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta grădiniță. Afișați toate postările

06.01.2015

LUMINIŢELE POMULUI DE CRĂCIUN SE RIDICAU MAI SUS, PRECUM STELELE PARADISULUI…

Sfintele Sărbători de Iarnă, ne fac mai blânzi, mai liniștiți și mult mai luminoși. Răspândim căldură celor dragi nouă prin sinceritate, precum face și echipa bibliotecii noastre, „împărţind” lecturi cu colinde, urături și povești de Craciun cititorilor care pășesc pragul bibliotecii, dar şi unora dintre cei mai micuţi la care mergem în vizită. Datorită agendei lunare care cuprinde vizite săptămânale la gradinița nr.183, de data aceasta întâlnirea cu micuţii de aici am dedicat-o lecturii unei povești haioase despre Moș Craciun și ajutoarele lui (Fulguţa, Alba ca Zăpada, Crăiasa Zăpezii). O poveste pe care am rescris-o cu copiii după placul nostru. Apoi micuţii au mărturisit că îl așteaptă pe Moș Craciun încă de cu vară şi, ne-au rugat să învățăm împreună câteva poezii, ca să-l surprindă pe Moş, să fie pregătiți de venirea lui. Cei mai cuminți au învățat şi ghicitori pentru a-l impresiona pe Moș Crăciun când va veni la ei în ospeţie. Am învăţat şi poezii şi cântece pe care le cântam în copilărie moşului bun...

Odată cu venirea luni decembrie, membrii clubului „Meșter Faur...” s-au apucat de lucru. Majoritatea dintre ei preadolescenți, supăraţi că iarna e mult în calendare decât în oraşul nostru, au găsit o soluție pentru a reda imaginea unei atmosfere de iarnă în bibliotecă - au confecționat fulgi din hârtie și accesorii decorative pentru brad şi au împodobit holul şi sala pentru copii. Astfel, incinta bibliotecii a devenit un spaţiu al cărţii înbinat cu fulgi, cu diverse jucării atârnate pe brad şi pe rafturi..., încât baba Iarnă, care a şi sosit, între timp, cu multă zăpadă şi ger, să devină invidioasă și să nu se mai laude cu fulgii ei pufoşi de zapadă...

Dacă revenim la Sărbătorile de Iarnă, în preajma cărora suntem, ne amintim, cei care am citit, de minunea întâmplată în basmul „Fetița cu chibrituri” de H.Ch. Andersen: „...Mii de luminite ardeau pe crenguţele verzi, alături de pozele în culori vesele, exact asa cum văzuse ea în vitrinele înalte ale magazinelor. Micuţa fată şi-a întins mâinile către ele şi chiar atunci flacăra baţului de chibrit s-a stins. Luminiţele pomului de Crăciun se ridicau mai sus, tot mai sus, iar ea le vedea acum precum stelele paradisului…” De aceea putem constata că în perioada Sfintelor Sărbători de Iarnă se întâmplă multe minuni! Deci, țineți minte dragi cititori, de Sărbători trebuie să fim mai buni!

Ecaterina Nemerenco, bibliotecar



28.10.2014

,,ORA POVEŞTILOR” TE AJUTĂ SĂ-ŢI DEZVOLŢI VOCABULARUL ŞI IMAGINAŢIA

Programul de lectură "Ora poveştilor" constituie o formă specifică de activitate, în cadrul căreia bibliotecarul poate prezenta micilor ascultărori cărţi cu basme, legende, poezii, povestiri pentru vârsta lor. Tradiţional, programul încorporează o diversitate de forme interactive, precum lectură, jocul, înscenarea, vizionarea, desenul şi altele. O oră de poveste organizată cu mult suflet îi telereportează pe copii în lumea Motanului încălţat, Degeţicăi, Cocoşului Costache, Vulpei şirete, Ieduţului poliglot, sau în curtea lui Păcălici. O poveste frumoasă nu lasă loc pentru indiferenţă, din contra, trezeşte o avalanşă de emoţii şi aprecieri, care, ulterior,  sporeşte interesul pentru lectura în grup, dar şi cea individuală. Copiii de la grădiniţele 183, 185 şi 186 din cartierul Bibliotecii „Alba Iulia” au parte de întâlniri cu o poveste o dată pe săptămână: luni, marţi, joi. Recenta întâlnire din 27 octombrie, curent a avut loc la grădiniţa nr. 183. Aici, am dialogat cu un grup de copii care încă nu ne-au vizitat biblioteca împreună cu educatorii, dar unii dintre ei au fost la bibliotecă cu părinţii, de aceea când i-am rugat să le povestească colegilor despre bibliotecă aceştia au fost foarte activi, descriind biblioteca ca o casă mare a cărţilor, cu multe poveşti şi poezii. Micuţii şi-au amintit şi despre titlurile de carte pe care le-au citit, împreună cu părinţii, de exemplu:
„Capra cu trei iezi”, „Cei trei purceluşi”, „Fata babei şi fata moşneagului”, „Degeţica”, „Motanul încălţat”, „Alba ca Zăpada”. După aşa zisa încălzire a memoriei am citit „Povestea ieduţului care ştia să numere până la zece” scrisă de Alf Preisen. Apoi am discutat despre ieduţul, care ştia să numere şi de fiecare dată când întâlnea vreun animal în cale începea număratul, fapt care-i nemulţumea pe cei număraţi din simplu motiv - nimeni dintre aceştia nu ştia să numere şi credeau că Ieduţul doreşte să le facă rău, şi, fiecare animal care era numărat pornea în goană după ieduţ. Aşa au procedat Viţelul, Vaca, Taurul, Calul, Purcelul până au ajuns la un  mal unde era  priponită o corăbioară cu un Cucoş, un Dulău un Berbec şi un Motan. Ieduţul sări pe punte, iar din urma lui şi celelalte animale pe care le-a numărat. Cucoşul a început să strige: cine ştie să numere!, doar în corăbioară încăpeau numai zece pasageri. Cel care a salvat situaţia a fost Ieduţul care ştia să numere. Astfel, Ieduţul devine mebru al echipajului corăbioarei în calitate de controlor.... Pentru a activa discuţia am pus copiii în situaţia de a răspunde la mai multe întrebări, de a ghici ghicitori despre păsări şi animale. Iată încă o poveste care poate pune copiii să gândească când şi cum să procedeze corect. O poveste nouă pentru ei, o poveste pe care mulţi dintre micuţi o vor povesti acasă părinţilor.
La despărţire doamna educator ne-a promis că săptămâna viitoare,  împreună cu copiii, ne vor vizita biblioteca şi îşi vor alege singuri povestea pe care o vom citi împreună. Am rămas impresionată de impactul pe care îl poate avea o poveste asupra micuţilor, de atenţia cu care urmăresc desfăşurarea acţiunii, de încercarea de a-şi reţine emoţiile când eroul principal este în impas, sau dimpotrivă, trece orice barieră. Fiind mai des în mijlocul copiilor cu câte o poveste am înţeles importanţa acestui program binevenit pentru cei mici şi impactul pe care îl produce asupra copiilor şi educatorilor. Povestea este un bun remediu de dezvoltare a vocabularului şi imaginaţiei, dar şi a interesului pentru lectură.

 Aurelia TINCU, bibliotecar


11.09.2014

Din seria „Povești de peste mări și țări“

Recent Biblioteca Alba Iulia a deschis un ciclu de lecturi întitulat”  Povești de peste mări și țări” , preconizat pentru “ Ora poveștilor” , pe care îl  vom  desfășura  la grădinițele din vecinătate. Scopul acestui ciclu este de a familiariza copiii de vârstă preșcolară cu creația folclorică a altor popoare, cu tradițiile și cultura lor, pentru a-I învăța să fie toleranți  față de alte naționalităti, să le accepte și  să le cunoască  cultura,  precum și eroii îndrăgiți a poveștilor  lor. Printr-un cuvânt este vorba de multiculturalitate, care s-ar putea defini ca coexistența diferitor culturi în sânul aceluiasi ansamblu. Dat fiind faptul că diversitatea culturală și religioasă în present  în lume este o realitate, la momentul  actual se tinde la instaurarea unei societăți, unde fiecare popor să aibă șansa de a trăi alături de alte culturi, precum  într-o grădină  cresc și înfloresc tot soiul de flori. În acest caz varietatea ne îmbogățește doar.
      Pentru ziua de marți, 9 septembrie, am ales povestea populară ucraineană “ Norocosul,” în care se vorbește despre doi vecini ce se împumutau  reciproc ba cu o căruță, ba cu o pereche de boi pănă când  soția unuia dintre ei, obosită să-și aștepte de fiecare dată rândul la car,  pentru a putea pleca la biserică ori în ospeție, își sfătuie bărbatul să vândă boii și să cumpere un cal și o căruță. Zis și făcut: bărbatul, fiind ascultător din fire, îșî luă boii și se duse la iarmaroc, dar deja pe drum se desfășoară târgul. Întâlnește pe drum diferiți negustori și schimbă mai întâi boii pe un cal, apoi în maniera descrescândă pe diferite animale, păsări de casă, până se alege  în cele din urmă cu o pungă ,pe care o dă podarului pentru  a-l  trece râul. Niște  negustori, cu un șir de căruțe, văzând” isprava” bărbatului, l-au întrebat ce-i  va zice soția când se va întoarce acasă . El a spus  ca -i va zice: „ Slava Domnului că ai venit acasă viu și nevătămat.” Au pus pariu, că dacă  soția va spune astea ei îi vor da bărbatului cele douăsprezece care încărcate cu de toate, iar dacă nu – atunci el îi va argăți pe toți timp de doisprezece ani. S-au îndreptat spre casa bărbatului și au întrebat-o pe soția sa ce-i  va zice omului pentru că s-a întors acasă cu mîinele goale, la care dânsa răspunde:  „Slavă Domnului că a rămas viu și nevătămat.”Atunci negustorii s-au văzut  nevoiți să-i dea bărbatului cele douăsprezece care cu bogății neașteptate.
Ascultând povestea copiii au rămas adânc impresionați de această narațiune, urmărind cu suspans  „isprăvile” bărbatului, care de fiecare dată schimba marfa sa pe alta cu o valoare mult mai mică și căt de mare le-a fost satisfacția finală, când eroul principal a avut atâta noroc  și a încasat o mulțime de bogății. Au răspuns cu entuziazm  la întrebări asupra textului, zicând doar că ei nu ar face asemenea schimb de marfă, pledând să o schimbe pe o marfă mai valoroasă. 
Am făcut apoi o trecere în revistă a poveștilor”  De peste mări și țări” lecturate mai inainte, scoțind în evidență și eroii îndrăgiți ai poveștilor noastre, cum ar fi  Păcală și Tândală, Făt Frumos, Ileana Cosânzeana ș.a., apoi  copiii și-au exprimat dorința de a cunoaște și alte povești ale altor popoare pe lăngă cele deja cunoscute.În final am remarcat faprul, că cunoașterea poveștilor populare ale altor neamuri nu exclude nici nu marginalizează nici într-un caz poveștile noastre populare mult îndrăgite de către copii, doar ne îmbogățește cunoștințele, ne lărgește orizontul  și imaginația,  ne dezvoltă multilateral.

Natalia Dumitraşcu, bibliotecar

13.08.2014

BIBLIOTECA "ALBA IULIA" ÎN VIZITĂ LA BIBLIOTECĂ

În după amiaza zilei de marți, pe data de 12 a lunii gustar, care a fost marcată de un val obositor de zăpușeală, Biblioteca Alba Iulia s-a „deplasat “ la grădinița nr. 186 din apropiere. Chiar de la bun început ne-am propus să petrecem  o  “Oră a poveștii “ prin a prezenta câteva cărțulii noi din colecția noastră, după care să punem la încercare istețimea copiilor, aflând împreună tainele ascunse  în cuvințelele zglobiilor ghicitori. Doamna bibliotecar a plecat însoțită de două voluntare  din cadrul instituției noastre: Dana și Cristina, care au prezentat cu o doză imensă de entuziasm cărțuliile scrise de Claudia Partole “În ospeție la menajerie”  și  “Muțunache cu tractorul-salvatorul “. A urmat apoi și lecturarea povestei populare  ucrainene  “Vulpea și cocorul”,
care a fost  apreciată la justa ei valoare de fidelii ascultători. Alături de dânșii  le-am descoperit sensul cuvintelor necunoscute pentru ei  încă până la acel moment, cum ar fi "plat", "blid", "a fredona", "copios","ghiveci"  , am învățat împreună  proverbul – morală   “După faptă și răsplată “,  apreciat mult de puiuți. Mai apoi voluntarele noastre au citit copiilor un șir de ghicitori din cartea cu același nume de Marcela Mardare, la care copiii au răspuns prompt. Ne-am  despărțit  cu multă căldură în suflet și cu promisiunea de a ne revedea cât mai curând.

Natalia DUMITRAŞCU, bibliotecar

12.08.2014

„COPIII AU NEVOIE SĂ SE SPRIJINE DE CEVA FRUMOS...”

Arhicunoscutul poet și scriitor român din Basarabia, Iulian Filip îşi intitulează prefaţa cărţii lui „Urmele mele frumoase”. Cuvintele lui Iulian Filip sunt cele care se prind de copii şi nu-i mai lasă să se desprindă de ele nici când cresc mari. Aceste cuvinte devin prietenii celor mici, prieteni adevăraţi, devotaţi, pe care aceştea se pot sprijini, ne declară poetul Vasile Romanciuc și are deplină dreptate. Această carte frumoasă şi nou-nouţă, apărută la Editura „Prut Internaţional” în 2013 face multă „vâlvă” între copiii Chişinăului. Grațioasa nucă prezentată într-un spirit artistic aparte pe coperta cărţii îi atrage pe micuţi ca un magnet. În bibliotecă, la liceu, la grădiniţă cartea este prezentă şi citită, cântată, înscenată.

Corneliu PLOP, bibliotecar