SCRIITOAREA CLAUDIA PARTOLE LA O ANIVERSARE

Recent, scriitoarea Claudia Partole a împlinit o frumoasă vârstă. Cu această ocazie, noi, copiii din Tabara de lectură a bibliotecii, am căutat pe rafturile cu cărţi scrieri pentru copii ale Claudiei Partole şi, am găsit! Mai multe cărţi cu poezii şi povestioare interesante. Am citit şi am povestit în grup cartea “Floarea iubirii” şi am prezentat-o copiilor de la tabăra de vară a Liceului Teoretic “Liviu Deleanu”.

Apoi doamnele bibliotecare de aici ne-au organizat o întâlnire frumoasă cu Claudia Partole la care au participat şi mai mulţi elevi de la Tabăra de vară a Liceului Teoretic “Liviu Deleanu”. Şi de această dată noi, cei din tabara bibliotecii, am salutat cu “la mulţi ani, dragă scriitoare, Claudia Partole!” şi am fost susţinuţi şi de colegii noştri din tabăra liceului, apoi am recitat poeziile pe care le-am învăţat, am prezentat 2 cărţi semnate de Claudia Partole. Am  ascultat-o pe

doamna bibliotecară şi jurnalistă, Elena Tamazlâcaru, care ne-a prezentat-o pe Claudia Partole. Omagiata scriitoare -  oaspetele nostru a fost foarte drăguţă, s-a bucurat mult de această întâlnire, ne-a povestit cum a scris cartea “Floarea iubirii”, ne-a citit căteva poezii, a discutat cu noi despre vară, despre soare, despre mare, ne-am fotografiat împreună. Iar noi am pregătit şi felicitări scriitoarei – fluturaşi, ilustraţii confecţionate la atelierele de creaţie. 

Scriitoarea a rămas foarte impresionată şi ne-a promis că ne vom mai întâlni cu ocazia apariţiei unor cărţi noi. A fost foarte interesant.

BIBLIOTECA "ALBA IULIA" ÎN VIZITĂ LA BIBLIOTECĂ

În după amiaza zilei de marți, pe data de 12 a lunii gustar, care a fost marcată de un val obositor de zăpușeală, Biblioteca Alba Iulia s-a „deplasat “ la grădinița nr. 186 din apropiere. Chiar de la bun început ne-am propus să petrecem  o  “Oră a poveștii “ prin a prezenta câteva cărțulii noi din colecția noastră, după care să punem la încercare istețimea copiilor, aflând împreună tainele ascunse  în cuvințelele zglobiilor ghicitori. Doamna bibliotecar a plecat însoțită de două voluntare  din cadrul instituției noastre: Dana și Cristina, care au prezentat cu o doză imensă de entuziasm cărțuliile scrise de Claudia Partole “În ospeție la menajerie”  și  “Muțunache cu tractorul-salvatorul “. A urmat apoi și lecturarea povestei populare  ucrainene  “Vulpea și cocorul”,

care a fost  apreciată la justa ei valoare de fidelii ascultători. Alături de dânșii  le-am descoperit sensul cuvintelor necunoscute pentru ei  încă până la acel moment, cum ar fi "plat", "blid", "a fredona", "copios","ghiveci"  , am învățat împreună  proverbul – morală   “După faptă și răsplată “,  apreciat mult de puiuți. Mai apoi voluntarele noastre au citit copiilor un șir de ghicitori din cartea cu același nume de Marcela Mardare, la care copiii au răspuns prompt. Ne-am  despărțit  cu multă căldură în suflet și cu promisiunea de a ne revedea cât mai curând.

Natalia DUMITRAŞCU, bibliotecar

“Suiram! Floarea iubirii a inflorit!”

“… Toţi tereştrii casei ma privesc ca pe-un cazut din lună. În schimb, cred că cei de pe Arret se bucură: mesajul lor de pace a ajuns pe Terra şi de acum încolo nu va mai fi nici un fel de război!” Acesta este finalul poveştii “Floarea iubirii”, autor scriitoarea Claudia Partole. Recent, elevii claselor a V-a şi a XII-a de la Liceul Teoretic “P.Rareş” au avut parte de o excepţionala întîlnire cu scriitoarea Claudia Partole la biblioteca “Alba Iulia”. Tematica dezbaterilor a fost IUBIREA, iar epicentrul – povestea, care în 2011, s-a bucurat de lectura a miilor de copii şi nu numai. Este cartea pe care au citit-o şi o mai citesc Copiii Chişinăului, dar şi parinţii lor, este o poveste minunată care poartă în sine mesajul Pacii pe Terra. Claudia Partole a venit la bibliotecă şi cu alte titluri de carte pe care le-a propus elevilor pentru lecturi suplimentare, dar şi pentru biblioteca proprie.Ideea de a-i uni într-o discuţie pe cei mai mici dintre cei mari şi cei care, în scurt timp, îşi vor lua zborul din liceu cu cartea “Floarea iubirii” şi autoarea ei îi aparţine profesoarei de limba şi literatura română de la Liceul Teoretic “P. Rareş”, Oxana Munteanu – ca de obicei, originală. La ănceput, ne-a mirat acest mod de a aduna elevii la o dezbatere care îi priveşte, de fapt, pe cei mai mici. Dar, scenariul dnei profesoare a fost unul inedit. Recenzia celor mai mici asupra lecturii acestei cărţulii, impresiile, opiniile, sugestiile pentru viitoarele cărţi, şirul de întrebări al celor dintr-a V-a a fost completat, original, cu mesajul despre iubire al celor dintr-a XII-a, care au recitat versuri despre iubire, au meditat cu voce asupra acestui frumos sentiment – Iubirea.Scriitoarea, Claudia Partole a ramas impresionată de acest dialog despre iubire discutand concomitent atît cu cei mari, cît şi cu cei mici. Discuţiile au durat peste doua ore. “Floarea iubirii” a fost apreciată cu nota 10, iar volumul “De la facerea lumii citire” a fost cel propus pentru o alta eventuală întîlnire. Elevii au primit raspuns la multe şi diverse întrebări, au aflat multe amănunte despre copilaria şi adolescenţa scriitoarei, despre prima ei dragoste şi alte asemenea chiar din spusele scriitoarei. Atmosfera discuşiilor a fost una caldă, intimă, sinceră şi placută.În semn de mulţumire pentru creaţia-i excepţională, dar şi pentru “Floarea iubirii” elevii i-au înmanat Claudei Partole o diploma cu semnatura fiecaruia dintre ei şi multe flori, iar administraţia bibliotecii i-a dăruit o floare, confecţionată din matase din colecţia unei simpatice bibliotecare, Tatiana Roşca, pentru a o purta la piept şi o scrisoare de mulţumire pentru timpul pe care îl dedica scrisului şi întîlnirilor cu cititorii ei. La mai mult şi la mai mare, Doamna scriitoare, Claudia Partole.

Dialoguri literare: Scriitorii în acţiune

Pe data de 6 mai, anul curent, la Liceul „Petru Rareş” a avut loc o întâlnire-dezbatere iniţiată de biblioteca „Alba Iulia”, asupra romanului “Viaţa unei nopţi sau Totentanz”, de Claudia Partole. Activitatea face parte din programul „Dialoguri literare la biblioteca „Alba Iulia”, program ce-şi are începutul în anul 2009. Elevii prezenţi la dezbatere şi-au expus propriile opinii despre conţinutul romanului. Mai jos se găsesc unele discursuri ţinute de ei.

David Ştefan XI-C
Părinţii plecaţi peste hotare
Durere, lacrimi - asta vezi în ochii copiilor, familiilor rămase în ţară când îşi aduc aminte de mama, de fiica plecată peste hotare, lăsând în grija bunicilor, rudelor şi în cel mai rău caz la internat.
Unii uită că mai au copii, alţii duc dorul şi trimit euro în loc de mamă, dolari în loc de tată, pentru clipe mai bune, să-şi cumpere ceva. Dar pe copil nu-l încălzeşte banul, ci dragostea părinţilor şi speranţa când se uită dimineaţa prin ochiul geamului întrebându-se : când va veni soarele şi la mine în casă şi în suflet.
Cauza plecării este oferirea unui viitor mai bun copiilor săi , dar uită de dragostea , mângâierea care deasemenea trebuie să o ofere.
Omul, cea mai păcătoasă fiinţă de pe pământ, câţi bani ar avea, mai vrea până vede că ceva lipseşte ( dragostea) dar observă prea târziu. Trăieşti departe, Pleci departe şi mori aproape!

Madan Constantin XI-C Cineva spunea un adevăr imaculat: suntem plin de lipsuri, pândiţi de pauperitate. Când cineva încearcă să lichideze aceste neajunsuri, poţi să-l cunoşti după acest semn: pleacă în alt Italia sau în alt sta mediatizat.
Cu timpul, modalităţile de a se duce peste hotare s-au mai „civilizat”, astfel încât spiritul tentat de fenomenul sus-numit să capete avânt şi să adune multe femei , care mai cred şi astăzi că cel mai simplu mod de a deveni o barosană este să pleci în peninsulă. Este însă numai o ipoteză, pentru că femei bogate nu pot exista. Cele care se cred aşa nu sunt decât nişte autocondamnate la muncă silnică.
Să admitem că o doamnă pleacă în străinătate. Ce va câştiga? – bani. Însă ea nu se va putea niciodată împăca cu gândul că nu îşi poate face misiunea vieţii: să facă lumină, cât mai multă lumină în sufletul familiei sale, pentru că soţul şi copiii să devină pe zi ce trece tot mai buni şi mai buni. Proiectată de lumină unui magazin sau a unui club, femeia se va gândi: „Cât îmi lipsesc soţil, copiii, casa...”
Nu există om atât de sărac pe care străinătatea să nu-l facă înstărit. Cam la aceasta se gândesc şi bărbaţii când îşi lasă familia şi pleacă. Ştiţi cumva ce spun aceşti indivizi când se duc? Vă zic eu. Sună cam aşa: „Ce n-a reuşit să facă Napoleon cu spada, vom face noi – adică, vom cuceri Moscova!” Zău că nu le pasă ce se va întâmpla cu ei şi apropiaţii lor mâine sau peste un an . Ei sânt fericiţi şi se mândresc cu faptul că îşi pot spune mărturia vieţii în două cuvinte: „ Trebuie bani!”
În ultimă instanţă, părinţii îşi iau copiii cu ei peste hotrare şi chiar nu le mai pasă de nimic.
Nu am avut de gând ca în acest discurs să condamn pe cei ce pleacă sau să explic în totaliate acest fenomen. Am avut doar tendinţa de a vă îndemna să nu părăsiţi casa. Pentru asta am utilizat unele ipoteze care să dovedească faptul că procesul de căutare a fericirii are multe tendinţe cu viaţa oricărui om. Şi să ştiţi că dacă aveţi tendinţa de a nu părăsi familia pentru bani, aveţi întotdeauna în faţă perspectiva fericirii. Urmează doar să cutezaţi...
Şi dacă totuşi, sunteţi încă prea slabi ca să treceţi peste necazuri, tot nu vă piereţi cumpătul! Înseamnă că viaţa aşteaptă să vă impuneţi în alt mod. De ce să bateţi pasul pe loc? Faceţi ceea ce vă reuşeşte mai bine . Omul, Adevăratul Om, poate face multe ! Şi nu uitaţi pentru că pentru a reuşi lucruri mari , trebuie să trăim aşa, de parcă n-ar trebui să murim niciodată!

Morozan Mihaela clasa XI-C Când Dumnezeu a dat copacilor puterea de a înflori, când păsările au şoptit vântului fericirea, când îngerii au strigat cu voce tare spre pământ , atunci v-aţi născut Dumneavoastră, o femeie puternică inteligentă şi dumnezeiască. Din start ţin să Vă spun: Cartea dumneavoastră a devenit o carte preferetă pentru mine , ideile le-aţi cusut atât de frumos cu acul minţii şi au devenit exemplu sacru şi monumentul minţii mele. Dumneavoastră aţi spus: Eu m-am uitat în ochii dragostei, ce frumoşi erau!.., însă eu voi spune altfel: M-am uitat în ochii romanului dstră, cât de bogată am rămas!
Atâtea gânduri frumoase aţi pus în această carte, că de le-ai pune grămadă, ar acoperi şi piramedele.
Un pur adevăr a spus Vladimir Beşleagă „O carte care te prinde imediat, , odată ce-ai pornit s-o citeşti, o duci până la capăt, o dai gata chiar dacă la sfârşit te alegi cu un gist de cenuşă pe limbă”. Vă mulţumesc pentru lecţia de înţelepciune şi de hrănirea cu frumuseţe şi originalitate a sufletului omenesc!