PASTELE A FOST SARBATORIT, PENTRU PRIMA DATĂ, ÎN JURUL ANULUI 1400 ÎNAINTE DE HRISTOS

Răsfoind pagini de istorie, descoperim că, Paştele, cea mai importantă sărbătoare creştină, a fost sarbatorit, pentru prima dată, în jurul anului, 1400 inainte de Hristos. Tradiţia mai spune că, Sărbătoarea Paştelui începe cu Duminica Floriilor, ziua în care se serbează întoarcerea lui IisusHristos în Ierusalim. Începand cu această zi oamenii iîşi amenajează grădinile, fac ordine în case, în gospodărie. Duminică de dimineaţă megr la biserici cu crenguţe de salcie – simbol al fertilităţii, vieţii, belşug... Urmatoarea zi importantă din ajunul Paştelui este joi, zi în care clopotele bisericilor încetează să mai bată, iar gospodinele vopsesc ouale. Ziua de vineri este Ziua Răstignirii lui Iisus Hristos, cea mai mare zi de post,  zi în care nu se practică munci grele de cultivare a pamantului, nu se aprinde focul în sobe, nu se coace pâine... Sambăta clopotele bisericilor îşi reiau dangătul. Cel mai important moment este sfinţirea apei. În seara zilei de sâmbătă, familiile merg la biserică pentru a asculta slujba Învierii şi a lua  lumina de la lumanările preoţilor. Cu aceste lumânări aprinse ei reven în case şi aprind candela. Acasă, în familie, se ciocnesc ouă vopsite zicând „Hristos a Înviat”, răspunzând cu  „Adevarat a Înviat”. În dimineaţa zilei de Paşti oamenii obişnuiesc să pună ouă roşii în apă şi să se spele din aceasta pentru a se proteja de boli. În alte zone se pun şi ouă albe, bani. Mâncarea tradiţională de Paşti este friptura de miel, ouă vopsite şi pasca. Mielul este considerat simbolul lui Iisus Hristos, ouăle simbolul Divinităţtii care, fiind ciocnite de Paşti, sunt ca şi sacrificate. Sarbătoarea Paştelui se asociază cu primăvara trezirea la viaţă, care simbolizează crucificarea şi Învierea lui Iisus Hristos. Paştele creştin derivă din Paştele evreiesc, numit Pesach, cuvântul de origine al cuvântului Paşti. Pentru prima dată, Paştele a fost sărbatorit în jurul anului 1400, înainte de Hristos, dată în care evreii au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura, în cartea Exod (Ieşirea) din Vechiul Testament, ne oferă instrucţiunile date de Dumnezeu pentru sărbatorirea Paştilor în timpul lui Moise. Evreii din antichitate îşi aminteau de faptul că Dumnezeu i-a salvat din robia în care se aflau în Egipt. Cu ocazia ieşirii din Egipt, au sărbatorit, pentru prima dată Paştele, evreii trebuiau să sacrifice un miel. Apoi, cu sângele mielului se ungeau ramele de lemn ale uşilor de la casele acestora. În noaptea aceea, îngerul morţii, trimis de Dumnezeu, a trecut prin Egipt şi a omorat toţi fiii întâi născuţi ai egiptenilor în casele care nu aveau pe usă sângele mielului. În casele israeliţilor, nu a murit nimeni, pentru că aceştia ascultaseră porunca lui Dumnezeu şi au pus sângele mielului pe uşile lor. Sângele mielului oferea o garanţie, un semn vizibil prin care credincioşii dădeau de înţeles că au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu..., spun filele istoriei... Echipa bibliotecii noastre doreşte tuturor colegilor de breaslă, cititorilor, vizitatorilor, prietenilor, susţinătorilor, partenerilor, voluntarilor noştri ca Sfinele sărbători ale acestei primăveri să vă aducă numai gânduri senine, lumină în suflet şi multe bucurii, alături de cei dragi. Hristos a Înviat!

STRIGAT-AM CĂTRE TINE, DOAMNE

În 27 martie curent, de Ziua Bibliotecii, un grup de adolescenţi şi tineri-membri ai ansamblului etnofolcloric "Iedera" au venit la biblioteca noastră cu un recital  de colinde pascale, căci, iată, ne bat la uşă şi Sarbătorile de Paşti. Elevii clasei a II-a de la Liceul Teoretic “Liviu Deleanu”, prezenţi în sală după un master class de desen în creion, au fost spectatorii, care, mai târziu, pentru că în 27 martie e şi Ziua Unirii Basarabiei cu România, s-au încins în HORA

UNIRII. Recitalul de colinde pascale a fost o surpriză pentru elevii prezenţi în sală şi dascălul lor, o surpriză plăcută. Printre colindele cântate de artişti, spectatorii au descoperit şi unele pe care le învăţaseră la şcoală şi le-au cântat împreună. Apoi, după mesajul jurnalistei Elena Tamazlâcaru, dedicat Zilei Unirii Basarabiei cu Patria-mamă, elevii de la Liceul Teoretic “Liviu Deleanu” şi membrii ansamblului etnofolcloric "Iedera" au susţinut un recital de cântece patriotice, consemnând, astfel evenimentul istoric, amintirea care trebuie să dăinuie în inimile generaţiilor care ne urmează.

Elena Caldare

Oră de lectură „O Poveste de Paşti” de George Topârceanu

În ajunul Sărbătorilor Pascale și în Săptămâna Luminată Biblioteca „Alba Iulia” organizează, pentru elevi şi copiii de la grădiniţele din cartier, ore de lectură în care se citesc poezioare cu tematică pascală, se prezinţă expoziţia de publicaţii: cărţi şi reviste care ilustrează tradiţiile şi obiceiurile acestei frumoase şi luminate sărbători. Startul acestui ciclu de ore l-am dat înainte de a începe vacanţa de primăvară, de fapt, în ajunul Naşterii Domnului Iisus Hristos, cu participarea elevilor clasei a I-a  de la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”. În cadrul orei de lectură bibliotecarul a citit poezii dedicate sărbătorilor pascale din cărţuliile editate în forma unui ou „Poveste de Paşti” şi „La Paşti” de George Topârceanu, care sunt mai mult decât agreate de către copii. 
A discutat cu elevii despre semnificaţia sărbătorii, despre tradiţiile populare legate de acest eveniment, s-au pus întrebări şi s-au dat răspunsuri. Am încercat să subliniem, în mod deosebit, aspectul spiritual al Sărbătorii Paştelui, a credinţei, insuflându-le că, regula de aur a credinţei ortodoxe şi a conveţuirii umane este „Ce ţie nu-ţi place – altuia nu-i face”. O altă întâlnire asemănătoare am organizat-o în 22 aprilie curent la Grădiniţa nr. 183. Bibliotecara, cu ajutorul copiilor, a stabilit semnificaţia şi importanţa sărbătorilor de Paşti, suferinţele aduse de oameni Domnului Iisus Hristos, importanţa bunătăţii oamenilor cu semenii lor mai trişti, condiţia de a fi mai buni, mai receptivi faţă de cei slabi, bolnavi, nevoiaşi, şi nu în ultimul rând, faţă de animale. S-au citit poezii din diverse cărţi dedicate sărbătorii, s-a dialogat cu copii, care ne-au convins că cunosc mult mai multe lucruri frumoase despre această sărbătoare, decât ne-am aşteptat.

La despărţire copiii au promis să fie mai buni cu cei din jur, să asculte de părinţi şi de educatori, să viziteze mai des biblioteca.