SCRIITORUL VLADIMIR BEŞLEAGĂ LA O ÎNTÂLNIRE CU LICEENII DE LA LICEUL INTERNAT MUNICIPAL CU PROFIL SPORTIV

Liceenii din acest capăt de oraș, de la Buiucani, nu prea sunt alintați cu dialoguri interactive cu scriitorii și nici cu prea multe lansări și prezentări de carte cu prezența autorilor, majoritatea au loc în centrul capitalei. De aceea, ne-am sfătuit cu profesorii de limba şi literatura română de la Liceul Internat Municipal cu Profil Sportiv şi, la propunerea doamnei bibliotecare a liceului, Elena Furdui, am decis ca întâlnirea cititorilor cărţii “Zbor frânt”, cuprinsă în acest an în Programul de lectură “Chişinăul citeşte o carte” să aibă loc în incinta liceului. Şi iată că, la sfârşit de octombrie curent, în 30 a lunii brumărel, am poposit la liceu în clasa doamnei profesor de limbă şi literatură română, Valentina Tudos. O încăpere bine amenajată cu portrete ale scriitorilor români, citate, flori şi peste 50 de elevi şi liceeni din clasele a IX-a – a XI-a, însoţiţi de alte trei profesoare de limbă şi literatură română. Întâlnirea a început la 12:40 cu întrerupere la recreaţie, timp în care o parte dintre cei prezenţi în sală au plecat la alte ore, iar alte grupuri de elevi şi liceeni din clasele paralele le-au acupat locurile. Întâlnirea a durat pănă 14:20, timp în care dialogul cu scriitorul a fost unul interactiv, interesant şi, continuat cu unii dintre cei mai interesaţi de carte şi scriitor, în următoarea recreaţie. Concluzia noastră este că, atât scriitorul, cât şi viitorii sportivi şi profesoarele lor au rămas pe deplin surprinşi şi mulţumiţi de dialog şi de lectura cărţii.

Vom menţiona că scriitorul Vladimir Beşleagă este unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai literaturii  române din Republica Moldova. Academicianul  Mihai Cimpoi consideră că: “…Vladimir Beşleagă conjugă formula tradiţională de frescă şi cronică cu cea modernă, ce valorifică fluxul memoriei, elementul eseistic şi interogaţia polemică…”. Romanul „Zbor frânt”, selectat de BM “B.P. Hasdeu” pentru acest program de lectură apare în 1966 (reeditat apoi în mai multe ediţii) şi este apreciat de critica literară chiar de la bun început la justa-i valoare. Matur fiind, personajul principal Isai, îşi face examenul de conştiinţă din perioada războiului în faţa fiului. Ororile războiului sunt redate prin prisma viziunii unui copil. Un alt critic literar, Ion Simuţ, menționează că „...Vladimir Beşleagă este cel mai important prozator basarabean al secolului XX, mai important pentru că e modern, mai tehnic şi mai complex decât Ion Druţă şi decât oricare alt scriitor al provinciei noastre de est”. Vladimir Beşleagă este scriitorul care se impune în conştiinţa cititorului prin lumea artistică, prin personajele sale, care au ceva comun, sunt înrudite genetic și trăiesc în subteranele timpului istoric. Fără cunoaşterea istoriei societăţii şi a regimului totalitar în care a trăit și creat scriitorul, este imposibilă înţelegerea operei lui.

Romanul “Zbor frânt” este unul sensibil, cu anumite neadevăruri, pe care scriitorul încearcă să le scoată la lumină… De aceea, uneori este considerat ca o operă despre război, iar protagonistul – ca un cercetaş. Dar adâncindu-se în lectură, cititorul desoperă nevinovatele „păţanii” ale lui Isai, mai profunde, intime şi interesante. Dialogul cu ascultătorii săi scriitorul l-a început cu semnificaţia, importanţa și încărcătura “cuvântului”. Şi aici scriitorul, în continuare, explică de ce. „Când aşterneam pe hîrtie textul, primul lucru pe care l-am neglijat a fost deprinderea de a ciocăni, de a cizela fiecare frază, fiecare cuvânt. Am optat pentru spontanietate, pentru firesc. Simţeam că pot mai mult, dar nu îndrăzneam. Şi iată că, intervenind anumite împrejurări de ordin biografic, pomenindu-mă într-o stare psihică de mare tensiune, am pornit la scrierea romanului “Zbor frânt”. Subiectul romanului a fost anticipat într-o proză scurtă, o idee schiţată într-o povestire de vreo câteva pagini, pe care am pierdut-o. Iar când m-am trezit în acel moment de mare durere sufletească, am început să scriu ca să scap de ea. Ieşea sau nu ieşea, asta nu avea nici o importanţă. Era un moment de descărcare a sufletului”. Şi tot scriitorul se destăinueşte aici că romanul „a fost o carte, pe care nici eu însumi nu-mi dau seama cum am scris-o, a fost ca o revelaţie, poate că aşa ceva i se întâmplă unui autor o singură dată în viaţă. Cu toate că, mai târziu, am descoperit unele locuri mai puţin realizate…”.

Scriitorul continuă: „...în romanul meu eroul caută, umblă, se zbuciumă în căutarea şi găsirea fratelui său. Sigur că, aici s-au răsfrânt şi propriile mele căutări din adolescenţă de a găsi frumuseţea limbii, de a descoperi literatura înaintaşilor, de a-i căuta pe fraţii mei, pe colegii, pe prietenii mei, cu care să mă adun şi să fac ceva pe lumea asta... De unul singur nu poţi să faci nimic pe lume, trebuie să cauţi pe ai tăi, cu care să mergi umăr la umăr. Vreau să vă mărturisesc că cei din satul meu care au citit romanul m-au găsit imediat, în eroii mei Isai şi Ilie, pe mine şi pe tatăl meu cu fratele lui, aşa au interpretat ei scrierea, dar nu asta a fost ideea. Eu, am pus, de fapt, în acest roman accentul pe mărturisirea tatălui în faţa fiului, care abia creşte şi căruia tatăl e dator să-i transmită experienţa sa de viaţă, trăirea acelor vremi de foc, să i-o toarne în suflet, ca fiul, crescând mare, să-l înţeleagă”…

Cred că vă daţi seama că în cele peste 2 ore de dialog scriitorul a mărturisit multe adevăruri, iar cei prezenţi în sală au venit şi cu întrebări, idei, expuneri şi propuneri. Au fost şi autografe şi flori pentru scriitor şi o agendă în care să-şi facă însemnări atunci când va plănui alte întâlniri cu cititorii săi.

Elena CALDARE, director bibliotecă

BIBLIOTECA NU ARE VACANŢĂ

Săptămâna aceasta (27-31 octombrie) elevii şi liceenii sunt în vacanţa de toamnă. Cei mici mai au câteva zile la dispoziţi (pînă la 3 noiembrie), cei mai mari au revenit la lecţii. Dar şi unii şi alţii, alături de alte preocupări de vacanţa, au trecut şi pragul bibliotecilor de dorul cărţilor. Nici în biblioteca noastră nu au lipsit cititorii. Din contra, am observant de ceva timp, că în timpul vacanţelor biblioteca are mai mulţi vizitatori-cititori. “Ce bine că biblioteca nu are vacanţă, căci acasă de unul singur mă plictisesc…” – ne mărturiseşte liceanul Cristofor. Dar nu numai elevii, ci toate categoriile de utilizatori-cititori îşi fac simţită prezenţa în bibliotecă. Studenţii încă nu au vacanţă, dar au îndesit-o pe la bibliotecă. De ce?

E perioada sesiunilor, desigur. Aceștia solicită cărţi de istorie, filosofie, drept, pedagogie, medicină, economie, beletristică în calitate de lectură obligatorie, dar și reviste, lecturi pentru timpul liber. Astfel, bibliotecile sunt vizitate de mulţi cititori în vacanță - copiii dornici de carte, bunici, părinţi care îi însoțesc, studenţi şi alţii, tineri şi mai puţin tineri.

Este cunoscut faptul că, puţini sunt cei care cred astăzi că elevii, tinerii folosesc timpul lor liber pentru a veni la bibliotecă, cu atât mai puţin, în vacanţe. Dar cu toate acestea, sunt destui tineri, elevi şi părinţi care insistă să vină la bibliotecă – unii împrumută cărţile acasă, alţii citesc în sală, după dorinţă, iar cei mai mulţi participă la ore de lectură, ore de poveşti, prezentări de carte, de expoziţii, dezbateri literare etc. 

Graţie faptului că biblioteca are un program bine stabilit, ea reprezintă o alternativă pentru copii, în special pentru cei care nu au cu cine rămâne acasă în această vacanţă, deoarece, majoritatea părinţilor sunt ocupaţi la serviciu toată ziua. În această situaţie vacanţa îi determină pe mai mulţi copii, în special, să caute compania cărţilor, iar biblioteca vine cu oferta sa, diferenţiată, permanent actualizată, pentru a răspunde nevoilor comunităţii încă utilizatoare a cărţii tradiţionale.

În afara lecturilor, din plăcere, mai des, constatăm că,

în zilele de duminică o mulţime de copii din vecinătatea bibliotecii se adună la atelierul de creaţie “Mâini dibace”, iar în vacanţă numărul acestora se dublează. Ştim cu toţii că copii au nevoie de locuri în care sã-si petreacă timpul liber util şi interesant, dar astăzi, maturii sunt preocupaţi de proiecte mai mult sau mai puţin bănoase, iar copii mai pot aştepta. Iată, deci, că biblioteca devine o alternativă importantă şi în acest sens.

Elena CALDARE, director bibliotecă

CU „IEPURAŞUL FRICOS” DE MARIA OSOIANU-NICONOV ŞI ALTE CĂRŢI LA COPIII DE LA GRĂDINIŢA NR. 186

Conform programului de colaborare cu grădiniţele din vecinătate, în ziua de marţi noi ne înâlnim cu copiii de la grădiniţa nr. 186. Pentru această întîlnire am ales să mergem la ei cu mai multe cărţi din colecţia mini-enciclopedică pentru preşcolari şi elevi ai claselor primare intitulată “Tata, mama, lumea întreagă la portiţa mea cea dragă”, coordonator şi editor Silvia Ursachi, dar şi „Bună ziua, lume, vreau să-ţi spun pe nume!”. Le-am vorbit copiilor despre: animalele sălbatice, animalele domestice, păsări exotice, plante din jurul nostru, am citit împreună poezioare despre animale şi păsări. Aceste cărţi, destinate copiilor de

vârstă preşcolară au un singur scop: de a-i familiariza cu animalele domestice şi cele sălbatice, cu lumea înconjurătoare. Am discutat cu micuţii şi despre familie, despre animalele şi păsările din curtea bunicii lor de la ţară. Surpriza care a încheiat întâlnirea a fost povestea „Iepuraşul fricos” de Maria Osoianu-Niconov pe care am citit-o şi discutat-o împreună. Din această poveste copii au aflat cum un iepuraş vesel a fost prins de vulpe, şi cum, dat fiind faptul, că era ager şi isteţ a reuşit s-o păcălească pe vulpe şi să fugă de la ea.

Copiii au rămas plăcut surprinşi de cărţuliile prezentate, dar şi de poveste.Ca de fiecare dată când ne întîlnim cu copiii de la grădiniţă nu ne despărţim fără a le pune mintea la încercare prin ghicitori. La finele întîlnirii le-am sugerat copiilor să vină la bibliotecă cu părinţii şi să-şi aleagă singuri cărţile în funcţie de ceea ce le place.

Aurelia TINCU, bibliotecar

,,ORA POVEŞTILOR” TE AJUTĂ SĂ-ŢI DEZVOLŢI VOCABULARUL ŞI IMAGINAŢIA

Programul de lectură "Ora poveştilor" constituie o formă specifică de activitate, în cadrul căreia bibliotecarul poate prezenta micilor ascultărori cărţi cu basme, legende, poezii, povestiri pentru vârsta lor. Tradiţional, programul încorporează o diversitate de forme interactive, precum lectură, jocul, înscenarea, vizionarea, desenul şi altele. O oră de poveste organizată cu mult suflet îi telereportează pe copii în lumea Motanului încălţat, Degeţicăi, Cocoşului Costache, Vulpei şirete, Ieduţului poliglot, sau în curtea lui Păcălici. O poveste frumoasă nu lasă loc pentru indiferenţă, din contra, trezeşte o avalanşă de emoţii şi aprecieri, care, ulterior,  sporeşte interesul pentru lectura în grup, dar şi cea individuală. Copiii de la grădiniţele 183, 185 şi 186 din cartierul Bibliotecii „Alba Iulia” au parte de întâlniri cu o poveste o dată pe săptămână: luni, marţi, joi. Recenta întâlnire din 27 octombrie, curent a avut loc la grădiniţa nr. 183. Aici, am dialogat cu un grup de copii care încă nu ne-au vizitat biblioteca împreună cu educatorii, dar unii dintre ei au fost la bibliotecă cu părinţii, de aceea când i-am rugat să le povestească colegilor despre bibliotecă aceştia au fost foarte activi, descriind biblioteca ca o casă mare a cărţilor, cu multe poveşti şi poezii. Micuţii şi-au amintit şi despre titlurile de carte pe care le-au citit, împreună cu părinţii, de exemplu:

„Capra cu trei iezi”, „Cei trei purceluşi”, „Fata babei şi fata moşneagului”, „Degeţica”, „Motanul încălţat”, „Alba ca Zăpada”. După aşa zisa încălzire a memoriei am citit „Povestea ieduţului care ştia să numere până la zece” scrisă de Alf Preisen. Apoi am discutat despre ieduţul, care ştia să numere şi de fiecare dată când întâlnea vreun animal în cale începea număratul, fapt care-i nemulţumea pe cei număraţi din simplu motiv - nimeni dintre aceştia nu ştia să numere şi credeau că Ieduţul doreşte să le facă rău, şi, fiecare animal care era numărat pornea în goană după ieduţ. Aşa au procedat Viţelul, Vaca, Taurul, Calul, Purcelul până au ajuns la un  mal unde era  priponită o corăbioară cu un Cucoş, un Dulău un Berbec şi un Motan. Ieduţul sări pe punte, iar din urma lui şi celelalte animale pe care le-a numărat. Cucoşul a început să strige: cine ştie să numere!, doar în corăbioară încăpeau numai zece pasageri. Cel care a salvat situaţia a fost Ieduţul care ştia să numere. Astfel, Ieduţul devine mebru al echipajului corăbioarei în calitate de controlor.... Pentru a activa discuţia am pus copiii în situaţia de a răspunde la mai multe întrebări, de a ghici ghicitori despre păsări şi animale. Iată încă o poveste care poate pune copiii să gândească când şi cum să procedeze corect. O poveste nouă pentru ei, o poveste pe care mulţi dintre micuţi o vor povesti acasă părinţilor.

La despărţire doamna educator ne-a promis că săptămâna viitoare,  împreună cu copiii, ne vor vizita biblioteca şi îşi vor alege singuri povestea pe care o vom citi împreună. Am rămas impresionată de impactul pe care îl poate avea o poveste asupra micuţilor, de atenţia cu care urmăresc desfăşurarea acţiunii, de încercarea de a-şi reţine emoţiile când eroul principal este în impas, sau dimpotrivă, trece orice barieră. Fiind mai des în mijlocul copiilor cu câte o poveste am înţeles importanţa acestui program binevenit pentru cei mici şi impactul pe care îl produce asupra copiilor şi educatorilor. Povestea este un bun remediu de dezvoltare a vocabularului şi imaginaţiei, dar şi a interesului pentru lectură.

 Aurelia TINCU, bibliotecar

DONAŢIE DE CARTE from Alba Iulia

CĂRŢI PENTRU TINE from Alba Iulia

LAUDĂ, ŢIE, STRĂBUN CHIŞINĂU from Alba Iulia

„CHIŞINĂUL ÎN DOCUMENTE”, O ZI DE INFORMARE PENTRU CITITORI DEOSEBIŢI

În ajunul Hramului oraşului nostru sau „Ziua Chişinăului”, cum mai este numită de foarte multă lume, cititorul sau utilizatorul interesat al bibliotecilor din oraş a beneficiat de o deosebită zi de informare în domeniu.

Filiala „Alba Iulia” a pregătit o expoziţie tematică de carte pentru ziua specială de documentare, expoziţie în cadrul căreia au fost expuse cărţi, albume despre oraşul nostru care măsoară o istorie multiseculară, cărţi ale scriitorilor ce locuiesc în Sectorul Buiucani şi altele.

Pe parcursul zilei au fost prezentate volumele din colecţia „Scrieri despre Chişinău”:  „Chişinăul” de Ştefan Ciobanu, „Chişinăul în 1941” şi „Semimileniul Chişinăului” de Gheorghe Bezviconi – volume apărute la Editura „Museum” în 1996; volumele enciclopedice „Chişinăul din amintire” şi „Chişinăul şi chişinăuienii” de Iurie Colesnic, apărute, respectiv în 2011 şi 2012; albumele „Republica Moldova, Patrimonial” de Ioan Mânăscurtă şi maestrul fotograf  Mihai Potârniche, Editura „Princeps AO”, 2011; „Chişinău” de Amedeo Carrocci, Editura „GrafiCart”, 2004; „Buiucani. File din istoria satului şi a sectorului Buiucani, Municipiul Chişinău” de Valeriu Nemerenco, Editura „Prut Internaţional”, 2002; „Chişinău. Buiucani, 2000”, Editura „Prut Internaţional”, 2000.

Liceenilor le-a fost prezentat şi un recital de poezie consacrată oraşului Chişinău, selectată din volumul îngrijit de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, intitulat „Chişinăul în literatură”, Editura „Grafema Libris”, 2011. Au răsunat poemele poeţilor care locuiesc sau au locuit în Cartierul Buiucani: „Cântec pentru fata în alb” de Anatol Ciocanu, „Hulubul în Chişinău” şi „Chişinăul primăvara” de Iulian Filip, urmate de „Simfonie” şi „Mi-eşti drag...” de Ianoş Ţurcanu.

La Ziua de Informare asupra fenomenului oraşului Chişinău, a istoriei, culturii sale, au participat în mod organizat liceeni din clasele a IV-a de la Liceele Teoretice „Liviu Deleanu” şi „Petru Rareş”, licee vecine ale bibliotecii, diriguiţi de profesoarele Olga Lopatenco şi, respectiv, Elena Pruteanu, precum şi alţi cititori ce frecventează biblioteca.

Elena TAMAZLÂCARU, şef oficiu

ORĂ DE LECTURĂ CU PERSONALITĂŢI CHIŞINĂUIENE

În cadrul decadei „Chişinău, oraşul meu” Biblioteca „Alba Iulia” a  petrecut o oră de lectură la grădiniţa nr. 183 din vecinătate, prezentând şi lecturând cărţile scriitorului şi poetului Leo Butnaru, dedicate copiilor, care, dealtfel, anul acesta împlineşte şi frumoasa vârstă de 65 ani. Întâlnirea noastră a demarat cu lecturarea povestirii pentru copii „Vrăbiuţa uitucă”, de unde copiii au aflat ce tocmai uitase vrăbiuţa: uitase câte picioare are ariciul şi din acest motiv i-a dăruit  de ziua lui numai o pereche de ciupici, pe când ar fi fost necesare două. În continuare a răsunat un şir de poezioare cum ar fi „Iată cum a concertat circul ambulant”, „Spre atenţia plângăcioşilor”, „Gama Do-major”, „Papagalul Ara”, „Morsa la frizerie” ş.a., după care au  răspuns cu mare ingeniozitate la ghicitorile din cărţulia bilingvă „O umbrelă cu dantelă”. 

Copiii au rămas foarte mulţumiţi de lucrările citite, bucuroşi că l-au cunoscut pe scriitorul Leo Butnaru şi au plecat cu promisiunea de a reveni la biblioteca noastră împreună cu părinţii lor.

 Natalia DUMITRAŞCU, bibliotecar 

PUBLICAŢII UTILE PENTU CHIŞINĂUIENI

Chiar dacă suntem în era Internetului, biblioteca nu şi-a pierdut din importanţă. Iar calculatorul n-a reuşit să diminueze atracţia elevilor faţă de carte. Biblioteca este locul preferat al celor dornici de cunoaştere. Cei mici citesc tot ce le face din ochi, cei mai măricei aleg literatură mai serioasă, care corespunde lumii lor interioare. Le place atmosfera de aici, caldă şi prietenoasă. Familia, şcoala şi biblioteca şcolară stau la baza formării viitorilor cititori.

Aici ei deprind dragostea de carte şi de aici dânşii pornesc în căutarea marilor centre de cultură şi educare prin intermediul cărţii.

În cadrul Decadei Chişinău, oraşul meu” printre şirul de activităţi preconizate, am atras atenţia unei publicaţii foarte utile pentru toţi chişinăuienii, inclusiv pentru liceeni, asupra „Ghidului bibliotecilor din Chişinău” elaborat de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în 2007. Am invitat un grup de liceenii din clasele a 4-a în incinta bibliotecii Liceului Teoretic „Liviu Deleanu”, cărora le-am prezentat ghidul, în speranţa că ei vor frecventa bibliotecile Chişinăului. Deocamdată, aceştia au fost curioşi să afle că, în afară de preferatele lor biblioteci: cea şcolară şi „Alba Iulia” în oraş mai sunt

o sumedenie de alte biblioteci precum: Biblioteci Naţionale (BN a RM; BN pentru Copii); Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” şi filialele sale; Biblioteci specializate, ştiinţifice, departamentale; Biblioteci ale instituţiilor de învăţământ ş.a.

Ghidul este o publicaţie de orientare în instituţiile care menţin şi transmit valorile naţionale şi universale. Este un instrument util de lucru şi o sursă de informare asupra majorităţii bibliotecilor din municipiu, conţine şi date importante despre profilul colecţiilor, serviciile oferite, adresele, agenda de lucru etc. Acest ghid al bibliotecilor facilitează, cu certitudine, accesul la informaţie, contribuind la dezvoltarea intelectuală a fiecărui individ, dornic de a se informa şi cultiva.

Viorica ŢURCAN, bibliotecar

CLUBUL “MEŞTER FAUR, MÂINI DE AUR” ÎŞI REIA ACTIVITATEA

Dorinţa fiecăruia dintre noi de a crea ceva deosebit şi de a lăsa la o parte toate grijile toamnei revine odată cu inspiraţia şi, cu atât mai mult, la capitolul acesta nu este nevoie să deţii mari cantităţi de talent. Clubul “Meşter faur, mâini de aur” scrapbooking de la Biblioteca “Alba Iulia” îşi reia activitatea cu prima întrunire de creaţie organizată în această toamnă, duminică, 5 octombrie. Preadolescenţi dornici de noi descoperiri s-au adunat în sala de la parter a bibliotecii la un masterclass scrapbooking oferit de doamna Tatiana Zgardan, meşter al frumuseţii

hârtiei în tot sensul cuvântului. În colaborare cu prietenii de la organizaţia CDEM şi cu participarea unui grup de elevi, vizitatori ai bibliotecii am creat un album pentru poze handmade din culori aprinse, căci amintirile toamnei trebuie păstrate la căldură şi cu acurateţe. Ideea de scrapebooking, după cum ne-a relatat doamna Tatiana, a apărut de la iubiţi noşti prieteni – scriitorii. Se presupune că primele indicii ai acestei tehnici au fost implementate de scriitorul Mark Twain. Acesta lipea, în cărţile vechi,

articole de ziar, timbre, mărunţisuri care îi dădeau cărţii altă formă şi devenea mult mai atrăgătore pentru cititor. Participanţii la masterclass-ul scrapbooking au fost încântaţi de rezultatul muncii lor şi de cunoştinţele căpătate în cadrul celor 4 ore, iar procesul şi rezultatul final i-au făcut să uite de noţiunea timpului. Abia aşteptăm următoarea întâlnire în cadrul clubului şi, dacă sufletul domniilor voastre este dornic de a se regăsi uneori în artă, vă invităm în fiecare Duminică la ora 12:00 la Bilblioteca “Alba Iulia” Responsabil de activitatea Clubului, Ecaterina Nemerenco. Vă aşteptăm cu drag!

Ecaterina NEMERENCO, bibliotecar

STIMAŢI CHIŞINĂUIENI!

În frumoasa lună de toamnă, când oraşul nostru îşi sărbătoreşte Ziua Hramului, bibliotecile publice organizează, în perioada 1-13 octombrie, Decada „Chişinău, oraşul meu”, care include un şir de activităţi culturale şi informaţionale pentru publicul chişinăuian şi nu numai. În acest context, invităm toţi doritorii de a cunoaşte cât mai multe file din istoria Chişinăului de ieri şi de azi la o Zi de Informare.

DRAGI PRIETENI!

Vă informăm că, în cadrul Decadei „Chişinău, oraşul meu”, un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” între 7 şi 16 ani, discipolii profesorilor de artă plastică, Diana Pşeneac şi Virginia Mireanu, şi poate, viitori pictori, şi-au expus lucrările în care ochiul lor fragil a văzut Chişinăul în diverse ipostaze, într-un vernisaj găzduit de biblioteca noastră. Şi cu această ocazie vă invităm să ne vizitaţi biblioteca şi să admiraţi şi să apreciaţi expoziţia de pictură.

 Vă aşteptăm cu drag.

E BINE SĂ ŞTIM

După cum am menţionat, într-o informaţie recentă plasată pe blogul nostru, în agenda lunii octombrie am inclus şi activităţi de sensibilizare asupra ameninţărilor cibernetice în cadrul Lunarului European, desfăşurat sub patronajul Centrului de Guvernare Electronică. Prima sesiune de informare intitulată “Domeniile e-Guvernării, beneficiile şi modalităţi de utilizare a e-Serviciilor publice pentru liceeni şi tineri de peste 18 ani” a avut loc luni, 6 octombrie, la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”. Sesiunea a fost susţinută de reprezentanţii Centrului de Guvernare Electronică. 

Liceeni au ascultat cu mare interes prezentările reprezentanţilor privind modul de accesare şi utilizare a e-Serviciilor  prin intermediul site-ului www.servicii.gov.md. Şi pentru dascălii lor, prezenţi în sală, obţinerea online a unor certificate, facturi, caziere, achitări de facturi şi alte asemenea servicii în decurs de câteva clipe, fără a sta la cozi interminabile a fost o noutate.

Michelle Iliev a explicat şi procedura de achitare a unor taxe online, de obţinere a unui document solicitat. Moderatorii au atras atenţia în special asupra „Securităţii pe reţelele de socializare” şi „ Protecţiei informaţiei”, explicând detaliat cum se creează o parolă complexă, evitând date uşor de intuit, cum ar fi data şi anul naşterii, numele, localitatea ş.a. Au accentuat importanţa utilizării pentru o parolă cel puţin 8 caractere, combinaţie de litere (majuscule şi minuscule), numere (0-9) şi diferite simboluri. Cu cât mai mare este varietatea de caractere într-o parolă, cu atât aceasta este mai greu de spart. Este bine să nu se utilizeze aceeaşi parolă pentru toate conturile aceluiaşi utilizator. O atenţie deosebită au atras şi asupra computerului, care poate deveni şi o armă periculoasă în mâinile răufăcătorilor, de aceea trebuie să fim foarte precauţi ce fel de informaţii publicăm online sau ce descărcăm de pe net, să evităm folosirea informaţiilor vulnerabile, precum data naşterii, adresa, planuri de vacanţă ş.a., care pot fi folosite împotriva noastră. Trebuie să avem grijă şi să restricţionăm accesul la datele noastre.

Bibliotecara, Viorica Ţurcan, a prezentat expoziţia de carte la temă, selectând publicaţii din colecţia bibliotecii liceului şi „Alba Iulia”. Moderatorii, au distribuit liceenilor din clasele a 10-a şi a 12-a, prezenţi la sesiune diverse materiale promoţionale - calendare cu informaţii despre securitatea pe internet, semne de carte cu link-uri de accesare a unui şir de servicii electronice.

Această sesiune a trezit interesul şi curiozitatea mai multor liceeni şi cadre didactice de la liceul respectiv care speră să afle mai multe detalii despre serviciile electronice online.

Natalia DUMITRAŞCU, bibliotecar

POVEŞTI DIN ALTE ŢĂRI ŞI MĂRI from Alba Iulia

Pentru copilași, blânzi și drăgălași from Alba Iulia

LUNARUL EUROPEAN DE SENSIBILIZARE ASUPRA AMENINŢĂRILOR CIBERNETICE

O iniţiativă a Agenţiei Uniunii Europene pentru Reţea şi Securitate Informaţională, desfăşurată tradiţional în mai multe state europene începând cu 2012 pentru sensibilizarea opiniei publice asupra ameninţărilor cibernetice existente.

În Republica Moldova lunarul este marcat începând cu anul 2013, în perioada 30 septembrie – 31 octombrie, sub patronatul Centrului de Guvernare Electronică.

Organizatorii susţin că, acţiunea are drept scop sensibilizarea societăţii şi autorităţilor naţionale privind ameninţările cibernetice emergente şi asupra importanţei cooperării atât la nivel public-privat cât şi naţional-internaţional pentru sporirea securităţii cibernetice a statului, în condiţii de dezvoltare a infrastructurii informaţionale naţionale şi creştere a numărului de servicii electronice disponibile.

În perioada 1-31 octombrie curent biblioteca noastră va organiza întâlniri cu reprezentanţi ai Centrului de Guvernare Electronică şi Asociaţia Obştească Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii "La Strada" în bibliotecă, şcoli licee din sectorul Buiucani, expoziţii de carte, consultaţii şi recomandări vizitatorilor noştri în măsura competenţelor noastre.

Vă invităm, dragi elevi, studenţi, tineri şi adulţi să vizitaţi biblioteca în această perioadă pentru a vă informa şi documenta mai detaliat la capitolul dat.

Vă recomandăm aceste adrese electronice în speranţa că vă vor fi utile: 
http://www.egov.md/index.php/ro/resurse/securitatea-cibernetica#.VC0U9fl_sXw; http://www.mae.ro/node/28364

POVESTEA LUI BARBĂ–ALBASTRĂ DE CHARLES PERRAULT

Aceasta este una din poveştile autorului intrate recent în bibliotecă, care impresionează. La întâlnirea noastră recentă cu micuţii de la grădiniţa 185 din vecinătatea bibliotecii, după ce am discutat despre: cum să ne comportăm în bibliotecă, cum să răsfoim o carte, ce poezii cunoaştem, am încercat să ne amintim, împreună, ce poveşti ne citesc părinţii.

Da, copiii au numit mai multe poveşti de ale lui Ion Creangă. În acest caz le-am prezentat câteva titluri de carte cu poveşti ale autorului universal, Charles Perrault, viu colorate, achiziţionate recent, despre care ei încă nu au auzit. Printre acestea – Cenuşăreasa, Degeţel, Frumoasa din pădurea adormită, Motanul Încălţat, Riquet cel Moţat.

Din toate aceste cărţi copiii au ales să citim împreună povestea “Barbă–Albastră”. Am citit câteva fragmente, am privit imaginile, am discutat despre eroul principal, Barbă–Albastră. Când copiii au început să se plictisească le-am propus să continuăm data viitoare lectura poveştii, iar cei care doresc pot veni în sală cu

mama, tata sau cu bunicii ca  să citească sau să împrumute la domiciliu povestea dată şi alte cărţi cu poveşti, pentru ca următoarea întâlnire să fie mai interesantă.

Dragi copii, veniţi şi voi la bibliotecă, căci am primit multe cărţi cu poveşti interesante, care aşteaptă cu nerăbdare să fie citite!

Elena CALDARE, director bibliotecă

BIBLIOTECA TRADIŢIONALĂ - BIBLIOTECA VIRTUALĂ, PENTRU CARE PLEDAŢI?

Acest răspuns au dorit să-l afle prezentatorii emisiunii “Ora Copiilor” (ora 16.00) în ediţia de luni, 30 septembrie de la invitaţii lor. Printre aceştea şi, de fapt, cei mai mici – 10-13 ani, au fost şi un grup de copii din sectorul Buiucani – cititori activi ai bibliotecii noastre: Stanislav Pintilie, Iraida Graur, Mihaela Deli şi Anita Buzulan. Noi, cei de la bibliotecă, am ascultat cu deosebită curiozitate comentariile copiilor, răspunsurile la întrebări, propunerile, recomandările pentru lectură, informaţiile despre bibliotecile personale ale acestora şi cele mai importante titluri, despre

activităţile de voluntariat în care se implică pe parcursul anului la bibliotecă, despre Tabăra de lectură a bibliotecii, membri fideli ai căreia sunt Anita Buzulan şi Iraida Graur şi altele.

Am rămas mulţumiţi, chiar dacă pe alocuri mai greşeau, confundau ceva, pentru că copiii din acest cartier nu sunt prea alintaţi cu asemenea evenimente. Ei, bine, interviuri la emisiunea “Ora Copiilor”, Radio Moldova 1 au mai susţinut, dar în incinta bibliotecii.

De această dată şi pentru copii şi pentru părinţii lor, care le-au ascultat vocile în direct, această emisiune a fost un eveniment. Copiii s-au trezit într-un studiou radiofonic pentru prima dată, şi-au expus părerea, alături de alţi şcolari din alte licee, care erau veniţi pentru prima oară. Dar au cunoscut şi de acum încolo, vor şti, cu siguranţă, de unde vin vocile emisiunilor radiofonice, cum arată un studiou radiofonic, cum arată Compania Radio Moldova etc.

La întoarcerea în bibliotecă, copiii au servit ceai cu biscuiţi, au primit în dar câte un set de reviste “a”MIC, câte o carte cu poezii semnată de scriitorul albaiulian, Ion Mărgineanu. Mulţumim prietenilor noştri de la Radio Moldova 1

pentru surpriza oferită copiilor şi pentru promovare, mulţumim doamnei Sanda ŢĂRUŞ şi colegilor ei. Mulţumim şi copiilor pentru faptul că preferă biblioteca tradiţională, cartea cu pagini illustrate şi bibliotecarii.

Grupul de copii a fost însoţit de colegul nostru, Corneliu Plop, care şi-a expus şi dânsul opinia despre carte, bibliotecă, lectură.

Elena CALDARE, director bibliotecă