INVITAŢIE LA LECTURĂ

Cu prilejul împlinirii celor 15 ani de activitate a bibliotecii noastre colecţia de carte s-a completat cu circa 100 titluri noi de carte, donaţii de la Alba Iulia, România şi donaţii particulare. Am selectat câteva titluri noi intrate în bibliotecă, cele mai interesante, la discreţia noastră, pentru a vă le propune spre lectură.

1. Popa George. Eminescu sau dincolo de absolut, Princeps Edit, 2011, 505 p. În această carte autorul evidenţiază perfecta adecvare a discursului său la opera eminesciană examinată. Eminescu, mistuit de o insaţiabilă sete de absolut, care, în procesul de creaţie, se transformă în plăzmuiri lirice grandioase. ”Eminescu - scrie George Popa - nu doar a teoretizat, a experimentat cugetarea, ci a trăit efectiv ceea ce a gândit…, a deschis orizonturi vizionare greu accesibile, denumite de el insuşi sublime revelaţii ale misterului etern...”. Opera eminesciană, consideră autorul, constituie chintesenţa definitorie a spiritualităţii româneşti.

2. Mărgineanu Ion. Dintre cristale, Eminescu, Ed. Altip, Alba Iulia, 2012, 190 p. Autorul a încercat “să adune, cât de cât, paşii adolescentini ai lui Emunescu de pe arealul actual al judeţului Alba, ce ar însemna de fapt, a răzui o oglindă în care “şi-au dat întâlnire zvârcolirea benefică a Limbii Române cu literatura şi arta, economia şi politicul…”

3. Corbu, Daniel. Mihai Eminescu. Icoană şi privaz. Opera poetică, Bucureşti, Princeps Edit, 2010, 916 p. Cele aproape o mie de pagini ale acestei ediţii, cuprind atât poeziile antume, cât şi postumele, oferind o imagine integrală a operei poetice eminesciene, la care se adaugă cele mai bune studii critice scrise de-a lungul timpului...

4. Blaga. Opere în trei volume. Vol. 1. Poezii, Vol. 2 şi 3. Teatru, tipărite la Academia Română, Bucureşti în 2012, ediţie critică îngrijită de George Gana. Lirizmul lui Blaga se constituie din aspiraţia spiritului său la cunoaşterea totală. Descoperind pretutindeni în lume numai minuni pe care le consideră teoreme ale misterului cosmic, le va demonstra liric în versuri şi teoretic într-o operă de mare gânditor...

5. Nistor Eugeniu. Lucian Blaga. Cruciada copiilor: dramă în trei acte, Târgu-Mureş, editura Ardealul, 2013, 108 p. Îngrijitor de ediţie şi postfaţă, Eugeniu Nistor a încercat să prezinte stăruinţa admirabilă a lui Lucian Blaga şi efortul creator deosebit de a situa desfăşurarea acestui tragic eveniment istoric şi religios, reprezentat de Cruciada copiilor, în spaţiul românesc...

6. Lucian Blaga. În marea trecere: antologie poetică bilingvă româno-spaniolă, selecţie de Gheorghe Vinţan, tipărită la Editorial JRJ end Lb-Madrid, Spania, 210 p. Lucrarea a fost publicată cu ajutorul Bibliotecii Judeţene” Lucian Blaga” Alba, România. O nouă ediţie a operei poetului, ce prezintă, în paralel, versuri în română şi spaniolă, are să permită universalizarea operei blagiene.

7. Lucian Blaga. Poezii, Alba Iulia, Ed. ALTIP & ICRV, Zrenianin, Serbia, 118 p. Avem o selecţie de poezii în traducere de Maria Nenadici. În acest volum traducătoarea caută o cale pentru a înţelege mai bine universul blagian, a apropia şi mai mult sublima formă de exprimare a poetului, precum şi popularizarea poeziei sale în universalitate.

8. Catinca Aghache. Ion Miloş între contemporani, Bucureşti, Princeps Edit, 2012, 425 p. Lucrarea conţine texte critice şi antologate, note biografice, o bibliografie selectivă a poetului sârb de origine română. Ion Miloş este unul dintre cei mai prestaţi poeţi şi oameni ai literaturii din lume, cetăţean al universului..., consideră autoarea lucrării.

9. Nistor Eugeniu, Boldea Iulian. Antologia poeţilor ardeleni contemporani, Ed. Ardealul, 2003, 363 p. Autorii lucrării încearcă să adune, pentru prima dată, la un loc, creaţia poeţilor contemporani ardelenii din toate zonele.

10. prof. univ., dr. Cătălin Bordeianu. Spiru C. Haret. Opere complete în 2 volume. Bucureşti, Ed. Vasiliana ’98, 2012. Vol. I - 1134 p., Vol. II – 766 p. Aceste două volume cuprind referinţe la viaţa şi activitatea lui Spiru Haret, începând cu note biografice şi continuând cu activitatea sa ministerială, parlamentară, cu scrieri politice, circulare, decizii, texte de legi, polemice şi politice, etc. O lucrare de valoare, intrată în colecţia bibliotecii, cu atât mai mult, cu cât, până la moment nu am deţinut în colecţie nici o informaţie despre această personalitate românească, numele căruia îl poartă cu demnitate un liceu de elită din Chişinău, unul dintre primele licee cu care am stabilit relaţii de colaborare şi demarat activităţi de promovare a istoriei, culturii şi artei româneşti.

Ce înseamnă pentru mine BIBLIOTECA ...

Recent am realizat un mini sondaj în mediul adolescenţilor, categorie de utilizatori, care, la această vârstă încearcă, după părerea noastră, să abandoneze lectura, biblioteca, cartea. Am selectat un grup de 15 adolescenţi între 13-15 ani, dintre cei care, odinioară fiind foarte activi vizitatori ai bibliotecii noastre, astăzi răresc drumul spre bibliotecă. I-am invitat la noi într-o zi de duminică la o discuţie despre carte, bibliotecă, tim liber, ocupaţii etc. În finalul discuţiilor i-am rugat pe fiecare dintre ei să-şi expună opinia asupra importanţei sau neimportanţei bibliotecii asupra fiecăruia dintre cei prezenţi. Citind atent bileţelele am constatat că trebuie, totuşi, să găsim modalităţi pentru ca aceştea să-şi rezerve puţin timp, dat fiind faptul că, la această vârstă devin mai mult decât ocupaţi în diferite activităţi şcolare şi extraşcolare, şi pentru bibliotecă, chiar dacă nu pentru a împrumuta sau a citi o carte, pentru a participa la alte activităţi în favoarea dezvoltării intelectului personal. Mai jos vă propunem cîteva spicuiri din cele expuse privitor la: Ce înseamnă biblioteca pentru mine, dat fiind faptul. Că o parte dintre aceştea continuă să frecventeze sistematic biblioteca în diverse ipostaze: cititor, ascultător al unor lecţii de informare, participant la activităţi culturale, voluntar în realizarea diverselor programe şi servicii ale bibliotecii. Ceea ce vă prezentăm aici nu sunt decoperiri importante, şi totuşi, faptul că unii dintre adolescenţi continuă să crească împreună cu biblioteca contează...

 „...Eu văd încă Biblioteca ca pe un basm fascinant, ca pe un dicţionar al cunoştinţelor, ca pe un copac în care fiecare frunză reprezintă o carte. Biblioteca pentru mine este ca o copilărie bogată cu amintiri frumoase în care sufletul percepe miracolul vieţii. Lecţiile învăţate aici sunt de mare folos la şcoală, acasă, şi cred că ne fi utile în viaţa de toate zilele. Mie biblioteca mi-a devenit un bun prieten cu care-l voi face cunoscut şi copiilor mei...”

                                         Cătălina Margarint, 13 ani, Liceul Teoretic „Petru Rareş”

„... Biblioteca pentru mine este un lucru sfânt. Cărţile îmi sunt prietenii cei mai devotaţi, dar totodată, aici îmi găsesc şi prieteni noi, prieteni de discuţii. Adeseori ne adunăm aici 2-3 prieteni din clasă şi citim impreună, apoi discutăm, căutăm alte cărţi interesante, împreună cu bibliotecarul. Eu vin la bibliotecă încă de la grădiniţă, acum sunt foarte ocupată la şcoală, dar după lecţii sau duminica îmi găsesc timp şi vin să mai ajut bibliotecarii cu ce pot. Îmi este interesant, dacă nu vin un timp aici parcă îmi lipseşte ceva. Vă invit şi pe voi să vizitaţi Biblioteca „Alba Iulia” şi alte biblioteci din Chişinău pentru a vă relaxa după o săptămână de lecţii şi sport. Aici veţi afla şi învăţa multe lucruri frumoase – ve-ţi face un sport al minţii!”

                                          Renata Cojocari, 14 ani, Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”.

„... Biblioteca îmi este ca o a doua învăţătoare, de aici culeg cele mai multe cunoştinţe. Aici am învăţat că o carte trebuie citită cu inima şi nu doar cu ochii, trebuie să găsesc acea cheiţă magică, care îmi deschide toate tainele ei. De fiecare dată dragele noastre ne aşteaptă şi ne întâmpină pe fiecare cu zîmbet pe buze, ne ajută să găsim cartea sau informaţia de care avem nevoie, ne sfătuie cum să citim o carte. Biblioteca este ca un stup de albine şi albinele acelea suntem chiar noi...”

                                           Cristina Popa, 14 ani, Liceul Municipal Sportiv.

„...Pentru mine biblioteca este depăşită de acum, dacă adineaori veneam aici foarte des să citesc cărţi care mi se păreau interesante, să-mi fac prieteni noi, să mă distrez de minune în tabăra de vară, acum am crescut, am 15 ani şi mă interesează mai mult discotecile, fetele, Internetul. Cred că biblioteca este un loc bun pentru copii şi pentru bătrâni. Noi, cei de vârsta mea şi mai mari nu avem timp liber pentru a citi sau a veni la bibliotecă, decât doar când este foarte urgent...”

Valeriu Hangan, 15 ani, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”

„... Pentru mine biblioteca însemna un loc unde să citesc în linişte, asta îmi plăcea cel mai mult. Acum merg la bibliotecă doar să mă pregătesc de concursurile şcolare, să-mi fac unele teme, cu toate că încă mai apreciez cărţile interesante din bibliotecă, care mi-au lărgit viziunea asupra lucrurilor din jur, m-au ajutat să-mi îmi îmbogăţesc vocabularul, aici am găsit  o a doua şcoală în care am învăţ diferite lucruri interesante. Acum nu mai am mult timp pentru a merge la bibliotecă, sunt ocupat cu lecţiile şi cu cercul tinerilor constructori. Poate vara voi încerca să ajut bibliotecarele la tabara de vară, să fac voluntariat ca şi unii dintre colegii mei...”

                                            Victor Nedenco, 14 ani, Liceul „Dante Alighieri” 

Chişinăul în viziunea copiilor

La data de 9.10.2013, în incinta bibliotecii noastre a avut loc un concurs de eseuri la tema “Chişinău, oraşul meu natal” cu participarea unui grup de elevi din clasele a II – a VIII-a. Bibliotecara, Eugenia Plămădeală le-a vorbit despre apropiata sărbătoare, Ziua oraşului Chişinău, despre locurile pitoreşti din Chişinău - parcuri, lacuri, grădina publică Ştefan cel Mare, despre carţile care descriu şi oglindesc măreţia şi splendoarea urbei. A urmat un dialog interesant dintre părţi – constituit din întrebări şi răspunsuri la subiect. Apoi elevii prezenţi şi-au citit a eseurilor  pregătite din timp. Un juriu competent, format din bibliotecari şi cititori adulţi au apreciat toate lucrările prezentate la concurs. Totuşi, învingătoarea concursului a fost aleasă, unanim, Capitolina Vascauţan, elevă în clasa a III-a, care a prezentat un eseu destul de interesant o poezie, creaţie proprie.

După înmânarea trofeelor, elevii au servit ceai cu dulciuri, au răsfoit cărţile expuse şi au descoperit poezii dedicate oraşului, scriitori care locuiesc în vecinătatea bibliotecii, au aflat noutăţi despre realizări şi proiecte de dezvoltare a urbei, martorii cărora ei vor fi.

Iată şi câteva impresii despre concurs: „... Chişinăul este oraşul armoniei între oameni, oraşul viselor, bucuriei, muzei, veseliei. Locuitorii oraşului nostru sunt foarte prietenoşi şi săritori la nevoie. Chişinăul este oraşul speranţei şi realizării visurilor mele. Urez mulţi ani Chişinăului...” (Buzulan Anita, clasa a VI-a).

„... Avem o gură de rai pe nume Moldova. Pe hartă are forma unui strugure dulce,  precum sunt vorbele mamei. Nu este mare după dimensiune, dar are o inimă imensă. Chişinăul este capitala Moldovei şi inima ei. Aici m-am născut, aici mi-i patria şi aici îmi voi creşte copiii, nepoţii şi poate chiar strănepoţii... După mine Chişinăul este cel mai frumos colţ de pe pământ, deaceea i-am dedicat această poezie:

                 Am o patrie a mea,

                 Chişinău, se numeşte ea.

                 Aici eu m-am născut,

                 Aici primii paşi am făcut,

                 Acum aici eu învăţ

                 Şi pentru toate aceste,

                 Chişinăule,  îţi mulţumesc.

                 Iar tu, Moldovă, să trăieşti,

                 Să fii bună, înţeleaptă,

                 Ca zâna din poveşti,

                 Ca rugăciunea de noapte (Vascauţan Capitolina, clasa a III-a).

„... Oraşul Chişinău este situat pe şapte coline, are case frumoase, străzi largi şi multe parcuri. Pentu mine oraşul Chişinău este ca o a doua casă. În centrul oraşului se află Preşedenţia, Guvernul, Parlamentul de unde este condusă întreaga ţară. Chişinăul este un oraş modern cu numeroase monumente istorice, de cultură şi artă. Chiar în centul urbei se află monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. În curând, la 14 octombrie, se va sărbători Ziua oraşului. Ce minunat este oraşul meu! (Starâş Mădălina, clasa a III-a).

„... Chişinăul este oraşul în care m-am născut, oraşul cu străzi largi şi clădiri frumoase, inundat de verdeaţă. Dar aş avea o sugestie pentru locuitorii Chişinăulu - să păstrăm oraşul cât mai curat, asta depinde de fiecare dintre noi şi atunci capitala va deveni un oraş model, un oraş ideal, pentru că Chişinăul este oglinda succesului Republicii Moldova (Fiştic Cristofor, clasa a VIII-a).

Chişinăul, urme de neşters în istorie. Decada Chişinău, oraşul meu.

În perioada 3-13 octombrie curent în bibliotecile din Chişinău se desfăşoară Decada Chişinău, oraşul meu. Printre mulţimea de manifestări şi activităţi care se organizează, în scopul promovării colecţiei despre Chişinău, a instituţiilor şi a personalităţilor care onorează oraşul nostru, vizitatorii au posibilitatea să atragă atenţia asupra unor publicaţii recent apărute despre Chişinău şi oamenii lui. Cei care au venit la bibliotecă, în grup sau individual în această perioadă, au avut ocaşia să ia cunoştinţă cu cărţile despre Chişinău şi oamenii lui din colecţia deţinută de bibliotecă, analizând cele 2 expoziţii tradiţionale de carte intitulate „Prin cultură,  făurim viitorul tău, Chişinău” şi „Să ne cunoaştem scriitorii din cartier”. Am propus vizitatorilor diverse titluri de carte despre Chişinău, precum: „Chişinăul din amintire” şi „Chişinăul şi chişinăuienii” de Iurie Colesnic; „Chişinăul în literatură”, un volum editat de BM „B.P. Hasdeu”; „Chişinăul în 1941”, „Chişinăul” de Ştefan Ciobanu şi alte titluri de carte ale scriitorilor din sectorul Buiucani, de exemplu: „Foarfeca lui Urecheanu” de Iulian Filip; „Tatuaje pe nisip” de Ianoş Ţurcanu; „Greaua ieşire din similacru” de Alexandru H. Frişcu; „Viaţa unei nopţi sau Totentanz” de Claudia Partole; „Prin valuri” de Ion Vieru; „Universul Florilor”, „101 poeme” de Elena Tamazlâcaru; „Povara crucii” de Anatol Ciocanu, precum şi cele două volume elaborate de echipa bibliotecii noastre, editate de BM „B.P. Hasdeu” – biobibliografiile Elena Tamazlâcaru şi Anatol Ciocanu. Răsfoind cei puţin unele dintre aceste cărţi ne dăm seama că Chişinău, de fapt, este un oraş care este făurit de oameni şi pentru oameni. Suntem datori să ne cunoaştem bine oraşul şi să convingem locuitorii lui, cât şi oaspeţii, că Chişinăul, este un oraş plin de verdeaţă, cald, frumos, primitor.

Atrăgând atenţia la faptul ca mai mulţi cititori răsfoiesc cu interes publicaţii le expuse, i-am rugat pe o parte dintre aceştea să se expună asupra volumelor răsfoite. Impresionaţi de unele aprecieri ne-am determinat să le expunem în atenţia celor care ne citesc textele pe blog.

„...m-au impresionat titlurile de carte despre Chişinău apărute în ultimii trei ani în pot găsi informatii interesante despre istoria Chişinăului, despre localităţile adiacente, despre ocupaţiile localnicilor în diferite perioade istorice, cât si informaţie despre bibliotecile, muzeele, scriitorii oraşului meu...” (Viorica Guţu, elevă, clasa a VIII-a).

„... cărţile expuse aici mă ajuta sa-mi creez o imagine complexă despre  evoluţia oraşului Chişinău în timp, despre instituţiile de învăţământ şi cultură -  teatre, muzee, săli de concerte, despre istoria străzilor şi cartierelor. O asemenea expoziţie de carte este binevenită şi utilă oricărui chişinăuian pentru că oferă informaţii cunoscute şi mai puţin cunoscute, sau chiar  inedite...” (Nina Moraru, elevă, clasa a IX-a)

„...astăzi, venind la biblioteca „Alba Iulia”, am fost plăcut surprins de cele două expoziţii de carte. Expoziţia „Prin cultură făurim viitorul tău, Chişinău” propune cititorului de toate vârstele titluri de cărţi şi enciclopedii de ultimă oră prin care  bibliotecarii încearcă să familirizeze vizitatorii cu Chişinăul de odinioară în imagini „făcute din zbor” care ne atrag atenţia la splendoarea oraşului în diferite anotimpuri, cu istoria oraşului descrisă de Ştefan Ciobanu, Iurie Colesnic şi alţi culegători de istorie documentară... Cea de-a doua expoziţie m-a ajutat să mai cunosc câţiva scriitorii din cartier despre care nu bănuiam. Cred că ideea de a expune cărţi ale autorilor ce locuiesc lângă noi, în preajmă, în casa de alături, în cartier, cum ar fi Iulian Filip, Ianoş Ţurcanu, Ion Vieru, Alexandru Frişcu ş.a., este de lăudat...” (Gheorghe Cozmică, pensionar).

„...Expoziţiile din incinta bibliotecii sunt utile pentru elevi, în special, fiind o sursă suplimentară de informare. Publicaţiile despre Chişinău, expuse în preajma Zilei oraşului Chişinău, sunt cu atât mai utile, cu cât elevii au teme pentru acasă în scopul cunoaşterii oraşului, a personalităţilor marcante, a instituţiilor de invăţământ şi cultură etc. Şi maturii au o ocazie în plus să cunoască, să studieze mai profund oraşul şi oamenii care-l locuiesc. Personal, de fiecare dată atrag atenţia asupra expozişiilor noi, pentru că de aici mă inspir pentru lecturi de vacanşă, dar şi pentru temele pe care le predau elevilor...” (Olga Lopatenco, învăţătoare de clasele primare).