Alba iulia, Capitala spirituală a României from Doina Flestor

BIBLIOTECA – IZVOR DE CULTURĂ ŞI LOC DE RECREERE…

Cultura autentică a stat mereu la baza dezvoltării şi înfloririi adevăratelor valori umane. Dacă ne dorim ordine, justețe, adevăr, armonie, onoare şi libertate în societatea noastră trebuie să insistăm şi să promovăm valori care să educe toleranţa şi solidaritatea, memoria scrisă, istoria adevărată, comunicarea civilizată, cunoaşterea şi alte asemenea valori culturale. În această ordine de idei Biblioteca a fost şi rămâne, în continuare, instituţia care deţine valori patrimoniale scrise şi le promovează prin programe şi proiecte de lectură, prin diverse forme şi

modalităţi de punere în evidenţă a artei populare autentice, a culturii neamului românesc. Acesta este şi aportul bibliotecii la crearea unei comunităţi ineligente, culte, civilizate şi iubitoare de frumos. În acest context, pe parcursul Săptămânii recente, dar nu numai, pentru că biblioteca este mereu cu uşile deschise, echipa filialei noastre promovează serviciile, programele, colecţia prin distribuirea, în stradă, a unor fluturaţi-invitaţie la bibliotecă şi a pliantelor “90 de motive pentru a utiliza BM „B. P. Hasdeu””, angajaţilor pieţelor din cartier, călătorilor din staţiile de troliebuz, studenţilor din cămine. Iar celor care se

înregistrează, în această săptămână, la bibliotecă le oferim şi cîte un carneţel, un ghid al utilizatorului, un pliant cu lista şi localizarea filialelor BM şi codul serviciilor, îi invităm să participe la concursul „Sunt cititor al BM „B.P. Hasdeu”. În această săptămână ne-am propus să invităm în bibliotecă începătorii care bat la poarta cunoaşterii: elevi din clasele a I-a şi studenţi, anul I, pentru ca, din start, să ştie unde se pot adresa după ajutor şi susţinere. Aşteptăm cât mai mulţi doritori de a cunoaşte mai detaliat lumea din jur şi istoria comunităţii chişinăuiene.

LAUDĂ, ŢIE, STRĂBUN CHIŞINĂU from Alba Iulia

STIMAŢI CHIŞINĂUIENI!

În frumoasa lună de toamnă, când oraşul nostru îşi sărbătoreşte Ziua Hramului, bibliotecile publice organizează, în perioada 1-13 octombrie, Decada „Chişinău, oraşul meu”, care include un şir de activităţi culturale şi informaţionale pentru publicul chişinăuian şi nu numai. În acest context, invităm toţi doritorii de a cunoaşte cât mai multe file din istoria Chişinăului de ieri şi de azi la o Zi de Informare.

Istorie nedreptatita from Alba Iulia

Invitație la lectură from Alba Iulia

DUMITRU MATCOVSCHI, PERSONALITATE NOTORIE A LITERATURII ŞI CULTURII ROMÂNEŞTI

E bine să şţiţi:

·         Scriitor al poporului (1989)

·         Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1990)

·         Cavaler al Ordinului Republicii, membru titular al Academiei de Științe din R. Moldova (1996)

·         Laureat al Festivalului Internațional de poezie „Nichita Stănescu (1997)

·         Cavaler al Ordinului „Steaua României” în grad de comandor (2000) 

·         Cetăţean de onoare al oraşului Chişinău (2009)

·         Cavaler al Ordinului „Meritul Cultural” (2012). A fost deținător al premiilor „Mihai Eminescu” și „Pentru distincție în muncă”. 
        
       

          Din 1 septembrie 2003, liceul din comuna de baștină a poetului îi poartă numele. În 2011, la aniversarea a 72 de ani de la nașterea poetului, a fost inaugurată casa-muzeu „Dumitru Matcovschi”, cu contribuția comună a soției și familiei, a surorii lui și a câtorva oameni politici. Tot atunci, a fost inaugurat Festivalul Internațional de poezie și cântec „Dumitru Matcovschi”, cu participanți din Moldova, România și Ucraina. 

                           Cărţi, poezii şi piese de teatru

1

Matcovschi, Dumitru. Eterna carte. – Chişinău, 2013. – 95 p.

Volum de versuri, manuscrisul căruia a fost propus editurii de către autor, dar apărut după plecarea Sa în eternitate, graţie suportului financiar al lui Valeriu Poia. 

Matcovschi, Dumitru. Amarele confesiuni. – Chişinău, 2011. – 246 p.

Cartea respectivă este o antologie în manieră eminesciană. Volumul cuprinde poezii din anii debutului (1962-1963) până în 2008, despre ţară, limba română, mamă, femeie, grai, raiul casei părinteşti şi altele.

Matcovschi, Dumitru. Morţilor vă iubesc. – Chişinău, 2011. – 126 p.

 Omul de Cultură, Dumitru Matcovschi, se produce în diverse şui variante şi postaze. În acest volum versurile vorbesc  de individualitatea creatoare distinctă poetului.

Matcovschi, Dumitru. Neamul Cain. – Chişinău, 2008. – 313 p.

Un volum ca un protest, un memoriu, o mărturisire. Poezia Sa rămâne a fi o ardere, o zbatere, o clipă unică, un dor de neam, de ţară. Să încercăm să descoperi în “Neamul Cain” drumul regal al iubirii între Cain şi Abel.

Matcovschi, Dumitru. Teatru. – Chişinău, 2004. – 535 p. 

Dumitru Matcovschi este cunoscut şi în calitate de dramaturg.  Piesele  de teatru ”Preşedintele”, ”Cîntec de leagăn pentru bunici”, ”Piesă pentru un teatru provincial”,” Pomul vieţii”, ”Abecedarul”, ”Ion Vodă cel Viteaz”,” Sperietoare”, ”Tata”, ”Troiţa”, ”Bastarzii” ş.a. au fost montate pe scenele teatrelor din Republica Moldova.

 Matcovschi, Dumitru. Pasărea nopţii pe casă. – Chişinău, 2003. – 303 p.

În acest volum versurile îl prezintă pe poet ca un exponent al spontanietăţii româneşti, care gândeşte ca un om modern, iar tradiţionalismul (agresiv!) vine nu din "ereditatea etno-folclorică", ci dintr-o poziţie de viaţă şi de creaţie adoptată în mod conştient.

Matcovschi, Dumitru. Să mă iubeşti. – Chişinău, 2003. – 186 p.

În acest volum găsim configuraţia specifică a poeziei intime, evidenţiată şi prin cântec ca specie şi ca stare. Răsfoind-o ve-ţi găsi o frumoasă poezie de dragoste...

Matcovschi, Dumitru. Veşnica teamă. – Chişinău, 2001. – 214 p.

Volumul de faţă cuprinde o materie poetică neomogenă, dar bogată, continuie procesul de căutare a semnificaţiei unei lumi, a fiinţei umane şi a unui rost.

Matcovschi, Dumitru. Crucea. – Chişinău, 1999. –  219 p.

Versurile înserate în acest volum sunt „trăite” de către poet, sunt scrise în perioada deşteptării naţionale...

Matcovschi, Dumitru. Vad. – Chişinău, 1998. – 311 p.

Volum inclus în colecţia “Biblioteca şcolarului”, prin care poetul contribuie la procesul de educare a conştiinţei naţionale şi a misiunii ce ne revine pe acset pământ.

Matcovschi, Dumitru. Pomul materiei. – Chişinău, 1996. – 38 p

În această plachetă de versuri scriitorul şi-a conturat profilul poetuilui îndrăgostit de omul din preajmă, de meleagul natal, de graiul matern, de folclorul strămoşesc...

Matcovschi, Dumitru. Aici departe. – Chişinău, 1997. – 60 p.

Aici departe, dumnezeieşte, crescut de moarte, nemuritor, Luceafăr tânăr lucefereşte: se dăruieşte veciilor...

Matcovschi, Dumitru. Imne şi blesteme. – Chişinău, 1991. –  264 p.

Apărut în perioada deşteptării conştiinţei naţionale, volumul include versuri dedicate istoriei poporului român cu nerv politic, încărcat cu atutidini

demascatoare.

Matcovschi, Dumitru. Vremea pârgului. – Chişinău, s.a. – 119 p.

Volumul de faţă cuprinde versuri despre bunătate – axa acestei lumi, despre părinţii care au rămas singuri, împovăraţi cu lacrimi pe obraz, cărunţi, frumoşi, evlavioşi, inimoşi...

Cărţi, poezii şi povestiri pentru copii

Matcovschi, Dumitru. Bună dimineaţa, mamă. – Chişinău, 1999. – 15 p.

O primă apariţie pentru copii, versur despre mamă, ursuleţul Martinel, păpuşa Drina, despre furnică, greieraş, melci, frunze etc.

Matcovschi, Dumitru. Greieraşul Puiu. – Chişinău, 2003. – 14 p.

O carte cu poezii pentru cei mai mici copii viu ilustrată, eroul principal fiind un greieraş care cântă şi încântă cu vioara sa...

În culegeri

Matcovschi Dumitru. Acasă // Pagini alese din literatura pentru copii. 

Literatura română şi universală: antol. de texte / sel.: Ala Bujor. – Chişinău, 2005. – P. 36 – 37.

Matcovschi Dumitru. Fata de împărat;  Mama // Pagini alese din literatura pentru copii. Literatura română şi universală: antol. de texte / sel.: Ala Bujor. – Chişinău, 2005. – P. 78, 89-90.

Despre viaţa şi opera lui Dumitru Matcovschi

Dumitru Matcovschi – Poet şi Om al Cetăţii: coord.: acad. Mihai Cimpoi. – Chişinău, 2009. – 328 p.

Volumul respectiv cuprinde analize literare a creaţiei scriitorului, diversă ca gen literar – poezie, proză, publicistică, dramaturg, evocări, mărturii, dedicaţii poetice, referinţe critice, interviri oferite, viaţa în imagini. 

Dumitru Matcovschi // Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor (Dicţionar biobibliografic). – Ch.: Prut Internaţional, 2004. – P. 262-269.

Tabel cronologic; Aprecieri // Matcovschi, Dumitru. Vad. – Ch.: Litera, 1998. – P. 3-6, 298-308. – (Biblioteca şcolar ului). 

31 august 1998,ora 14.00

Acum 12 ani la data şi ora respectivă în sectorul Buiucanii Noi s-a deschis filiala Bibliotecii Municipale “B.P. Hasdeu”, “Alba Iulia”, de comun acord cu autorităţile publice locale din Chişinău şi Alba Iulia, România, sub auspiciile Bibliotecii Municipale “B.P. Hasdeu” şi Bibliotecii Judeţene “Lucian Blaga”, Alba.
Biblioteca multaşteptată de locuitorii cartierului Alba Iulia. Au îndreptăţit bibliotecarii de aici aşteptările utilizatorilor săi sau nu, rămâne să ne spuneţi dumneavoastră, cei care utilizaţi serviciile ei,

Noi, echipa de la “Alba Iulia”, felicităm cu această ocazie utilizatorii, voluntarii, prietenii, partenerii, patronii noştri şi pe toţi acei care au contribuit mai mult sau mai puţin la deschiderea şi la întreţinerea acestul Centru de excelenţă – Biblioteca “Alba Iulia”.

Activităţi culturale la filiala "Alba Iulia"

Utilizatorii filialei „Alba Iulia” s-au obişnuit cu surprizele de care au parte când vin la bibliotecă. Ei pot, de exemplu, să fie prezenţi la ore de lectură, lecturi în voce tare, audierea poveştilor, prezentări de carte şi alte activităţi. Astăzi, cu câţiva utilizatori ai filialei, cu unii membri care au participat la Tabăra de Lectură şi Agrement am audiat povestea „Alba-ca-Zăpada” de Fraţii Grimm. Mare le-a fost mirarea când am oprit povestea. Ideea era, de fapt, ca ei să compună un final al povestei după părerea lor. Au fost de acord. Li s-au părut interesantă ideea, mai ales după ce au citit în voce tare fiecare varianta sa de final. Haioase, dar originale. Câteva din ele le găsim mai jos.

1. Mai apoi Alba-ca-Zăpada şi-a chemat toţi prietenii săi: apa, muntele, pădurea şi râul. Ei au încercat să o ajute. După ceva timp Alba-ca-Zăpada adormise. Ea se trezi într-o pădure plină cu flori minunate, cu aer curat şi împrejurări deosebite. Prietenii ei i-au găsit o căsuţă unde să se adăpostească. Acolo erau lemne, hrană şi toate cele necesare. Cu toţi împreună au aranjat lucrurile în căsuţă şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe.
Cojocari Renata, 9 ani
2. Alba-ca-Zăpada era aşa de tristă că s-a pierdut în pădure. Nu ştia cum şi când a ajuns în pădure. A pornit în căutarea palatului. În drum s-a întâlnit cu un râu care era albastru ca cerul. Şi-a potolit setea, i-a mulţumit râului şi pornit mai departe. Trecuse deja o lună şi tot nu a găsit palatul. În pădurea îi era frică de toate vietăţile, dar peste un timp frica aceasta i-a dispărut, a înţeles că ele nu sunt periculoase, iar Dumnezeu o să o protejeze de tot ce este rău. A mers mai departe încă câteva zile prin pădurea întunecoasă până a zărit nişte munţi foarte mari. Alba-ca-Zăpada era îmbrăcată foarte subţire şi îi era frică să treacă munţii, dar trebuia pentru că peste munţi era casa ei. Spre norocul ei în cale i-a apărut un spiriduş care i-a dat multe haine groase. Uite aşa a trecut muntele şi a ajuns fericită acasă.

Scutaru Daniela, 10 ani
3. Vânătorul a eliberat fata pentru că îi era milă de ea. În schimb, i-a adus reginei plămânii şi ficatul unui cerb. Alba-ca-Zăpada şi-a continuat drumul. Aşa a ajuns în mijlocul pădurii. A rugat-o mult pe pădure să o îndrume pe calea cea dreaptă, iar pădurea a acceptat. În acest fel a ajuns la o câmpie şi un râu. A băut apă şi a mers mai departe până a întâlnit o casă. Acolo locuia un bătrân. Alba-ca-Zăpada l-a rugat să o primească la el câteva zile. Bătrânelul a acceptat. Într-un moment s-a auzit un zgomot tare ciudat. Când au ieşit afară, regina-vrăjitoare venea cu toată armata ei după Alba-ca-Zăpada. Luptă mare a avut loc între bătrânel şi vrăjitoare. Însă puterile moşului s-au dovedit a fi cât a unui munte. Alba-ca-Zăpada nu putea să creadă ce văzu-se. Atunci bătrânelul a sărutat-o şi s-a transformat într-un voinic înalt, frumos şi chipeş. De atunci au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe.
Cristofor Fiştic, 12 ani
Mai târziu am rezolvat un rebus împreună, şi acesta cu semnificaţie: dacă răspundeai corect la ghicitorile de pe orizontală, pe verticală descopeream un cuvânt care exprima o perioadă a anului foarte îndrăgită de copii: VACANŢĂ.
După amiază un alt grup de copii au participat la o oră de lectură cu genericul „Pădurea, râurile, parcurile – scut şi bogăţie a naturii”. Copiilor li s-au prezentat revistele „BIOplanet”, „Mediul Ambiant” şi „Revista apelor”. Le-au răsfoit puţin, apoi am discutat asupra problemei în cauză. Multe idei şi propuneri au venit din partea copiilor, este evident că chiar dacă au o vârstă fragedă, nu sunt indiferenţi la problema în cauză şi fac tot ce le stă în puteri să intervină cu ceea ce pot.
Spre finalul activităţii, membrii Taberei de Lectură şi Agrement au avut parte de o surpriză deosebită: au citit un articol despre Tabără în ziarul „Făclia”. Într-o zi de tabără, Irina Sajin, studentă la USM, Facultatea de jurnalism, a fost în vizită la bibliotecă. A rămas plăcut surprinsă de copii şi ocupaţia lor de la Tabăra de lectură şi Agrement şi a hotărât să scrie un articol. Pentru asta îi mulţumim.
Nouă nu ne rămâne decât să îndemnăm copii să vină la bibliotecă, pentru că îi aşteaptă multe surprize.