LECTURI MATINALE PENTRU MICUŢII DE LA GRĂDINIŢE

Au devenit tradiţionale vizitele copiilor de la grădiniţele nr. 183, 185 şi 186 din cartier la bibliotecă. De obicei, acestea au loc în dimineţile zilelor de marţi, joi şi vineri, program stabilit de către administraţiile grădiniţelor de comun acord cu biblioteca. După ce se adună micuţii la grădiniţă, iau micul dejun şi, la ora 10.30 sunt prezenţi în sala pentru copii a bibliotecii pentru Ora de lectură. Lecturile matinale sunt cele mai eficiente, din experienţa noastră, am constatat că informaţia primită de către copii în primele ore ale zilei se memorizează mai bine. De aceea micuţii, odată în săptămână, îşi încep ziua la bibliotecă. Aici, în mijlocul cărţilor, ei ascultă poveşti, învaţă poezii, recită poezii învăţate la grădiniţă sau acasă, răsfoiesc şi admiră o mulţime de cărţi viu ilustrate, în diverse formate şi dimensiuni pentru vârsta lor, iar revistele Tom şi Jerry şi Barbie sunt cele mai solicitate

şi descifrate. În cadrul acestor întâlniri matinale ale copiilor cu biblioteca ei învaţă cum să se comporte în bibliotecă, cum se citeşte o carte, cum se caută cartea la raft, cum sunt aranjate cărţile în bibliotecă şi ce alte preocupări ale astăzi o bibliotecă, decât cea de a comunica cu cartea. Impactul acestor lecturi matinale în bibliotecă îl resimţim pe parcurs: copiii îşi aduc părinţii la bibliotecă duminica, dar şi în alte zile, pentru a-i convinge să împrumute cărţi la domiciliu, să răsfoiască în sală o revistă sau o enciclopedie din mulţimea pe care o deţine biblioteca, iar când cresc şi merg

la şcoală devin vizitatorii cei mai dragi ai bibliotecii şi din motivul că cunosc regulile de comportare în bibliotecă, modalităţile de împrumut la domiciliu şi lectură pe loc, dar cel mai important lucru - localizarea cărţii. În acest context, suntem recunoscători administraţiei celor trei grădiniţe din cartier pentru atitudinea dânşilor privind rolul bibliotecii şi al cărţii în dezvoltarea intelectului micuţilor de astăzi, tinerei generaţii de mîine.

CE S-A MAI ÎNTAMPLAT ÎN TABĂRĂ DE LECTURĂ?

S-au scurs 2 săptămîni din momentul deschiderii Taberei de lectură. Ce s-a mai întamplat aici, în tabără? Eu, în calitatea mea de voluntar, voi încerca să vă povestesc. Luni, conform programului, de la ora 10 pînă la 11 citim fiecare ce dorim: carti, reviste. După ora 11 pînă la 12 ieşim afară, în curte şi ne jucăm (raţa împuşcată, scaunele musicale, băsmăluţa şi altele). După o oră de alergări, ne aşezăm pe covoraşul de afară şi încep concursurile: cine ghiceşte cele mai multe ghicitori, cine recunoaşte mai mulţi autori de poveşti, sau citim un fragment dintr-o poveste şi câştigă acel care primul ghiceşte cum se numeşte povestea şi alte concursuri. De la ora 13 pînă la 14 toţi copiii merg la masă. De la ora 14 pînă la 15 ne jucăm diferite jocuri de societate, tot pe covorul de

afară. Când este foarte cald afară stăm în bibliotecă, la covoraş. De la 15 pînă la 16 avem ora de desen, la care participă toţi copii iar domnişoara Doiniţa, educatoarea noastră ne ajută, ne învaţă să desenăm correct, curat. Avem ore de desen şi cu doamna Maia, care ne învaţă de fiecare dată noi metode interesante de desen în creion, cărbune, acuarelă. Ne place foarte mult să desenăm. Şi ultima oră, de la 16 pînă la 17 avem ora de lectură. Citim împreună poezii, povestiri în voce tare, ca să învăţăm a citi corect şi cu intonaţie, dar şi pentru a cunoaşte mai mulţi scriitori pentru copii şi ce scriu ei. În fiecare săptămână avem cite o întâlnire cu un scriitor, şi avem un motin în plus de a citi din cărţile

scriitorului respectiv şi a-I pregăti cite o surpriză – recital de poezii sai înscenări scurte din creaţia dânşilor. Iată cum ne organizăm timpul în această vacanţă în tabăra bibliotecii. Dar avem şi alte activităţi, de exemplu – excursii în parcul Dendrariu, la biblioteca-Trolleybook. Doamna Elena ne-a asigurat că vom merge şi la “Biblioteca picilor”, vom privi poze şi filmuleţe despre ce s-a întâmplat la tabăra de lectură în anii precedenţi, ce ocupaţii au avut copiii care au venit în tabără. Am privit şi câteva jocuri din cele care se joacă copiii la Tolleybook. Ate ori ne adunăm afară, pe covoraş şi fiecare copil şi-a luat o carte pe placul şi a prezentat-o, astfel am făcut cunoştinţă cu mai multe cărţi şi

conţinutul lor şi am avut ocazia să ne alegem o carte mai interesantă pe care s-o citim aici, la bibliotecă. Domnişoara Doiniţa face cu noi şi master-class. Învăţăm şi confecţionăm origamepri, de exemplu, am confecţionat un melc din hîrtie, o felicitare, o brăţară din panglică şi altele.

CU DRAG, RĂSPUNDEM PARTENERILOR NOŞTRI…

Joi, 18 decembrie, am onorat două solicitări ale partenerilor noştri. La primele ore ale dimineţii la Liceul Teoretic “Petru Rareş” a avut loc o lecţie deschisă în clasa învăţătoarei clasei a II-a “B”,  Aurelia Călăraş, care ne-a solicitat prezenţa şi implicarea în cadrul lecţiei, prilejuită de atestarea  pedagogică, dorind să facă cunoscut şi altor colegi din liceu dar şi reprezentanţilor Direcţiei Generale de Învăţământ relaţia de colaborare cu bibliotecă. Bibliotecarul a atras atenţia copiilor şi celor prezenţi în sală asupra Bibliotecii "Alba Iulia": localizare, mod de înregistrare, colecţii pentru copii – cărţi cu poveşti, poezii, proverbe, zicători, ghicitori dar şi enciclopedii, dicţionare, reviste, precum: “Alunelul”, “a”- Mic”, “Puişorul Curios”, Barbi”, ”Tom şi Jerry”. Am explicat copiilor diferenţa dintre o bibliotecă publică  şi o bibliotecă şcolară. Le-am prezentat elevilor şi câteva titluri de cărţi noi: “Păcală şi Tândală“, “Ce înseamnă a fi om bun?” de Titus Ştirbu, „Coca Cola pentru...’’ de Ianoş Ţurcanu. În acest fel am încercat să intrigăm copiii să vină la bibliotecă şi să citească, făcându-le şi invitaţia de rigoare, la despărţire. 

Aurelia TINCU

Oră de lectură „O Poveste de Paşti” de George Topârceanu

În ajunul Sărbătorilor Pascale și în Săptămâna Luminată Biblioteca „Alba Iulia” organizează, pentru elevi şi copiii de la grădiniţele din cartier, ore de lectură în care se citesc poezioare cu tematică pascală, se prezinţă expoziţia de publicaţii: cărţi şi reviste care ilustrează tradiţiile şi obiceiurile acestei frumoase şi luminate sărbători. Startul acestui ciclu de ore l-am dat înainte de a începe vacanţa de primăvară, de fapt, în ajunul Naşterii Domnului Iisus Hristos, cu participarea elevilor clasei a I-a  de la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”. În cadrul orei de lectură bibliotecarul a citit poezii dedicate sărbătorilor pascale din cărţuliile editate în forma unui ou „Poveste de Paşti” şi „La Paşti” de George Topârceanu, care sunt mai mult decât agreate de către copii. 
A discutat cu elevii despre semnificaţia sărbătorii, despre tradiţiile populare legate de acest eveniment, s-au pus întrebări şi s-au dat răspunsuri. Am încercat să subliniem, în mod deosebit, aspectul spiritual al Sărbătorii Paştelui, a credinţei, insuflându-le că, regula de aur a credinţei ortodoxe şi a conveţuirii umane este „Ce ţie nu-ţi place – altuia nu-i face”. O altă întâlnire asemănătoare am organizat-o în 22 aprilie curent la Grădiniţa nr. 183. Bibliotecara, cu ajutorul copiilor, a stabilit semnificaţia şi importanţa sărbătorilor de Paşti, suferinţele aduse de oameni Domnului Iisus Hristos, importanţa bunătăţii oamenilor cu semenii lor mai trişti, condiţia de a fi mai buni, mai receptivi faţă de cei slabi, bolnavi, nevoiaşi, şi nu în ultimul rând, faţă de animale. S-au citit poezii din diverse cărţi dedicate sărbătorii, s-a dialogat cu copii, care ne-au convins că cunosc mult mai multe lucruri frumoase despre această sărbătoare, decât ne-am aşteptat.

La despărţire copiii au promis să fie mai buni cu cei din jur, să asculte de părinţi şi de educatori, să viziteze mai des biblioteca.

Conferinţă dedicată Mitropolitului Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bartolomeu Anania

Bartolomeu Anania, pe numele de mirean Valeriu Anania, a fost un scriitor și cleric ortodox român. Din 1993 și până în ultima clipă a vieții sale a fost arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului (până în 2005 în cadrul Mitropoliei Ardealului). În anul 2006 a devenit primul mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. În anul 2007 a fost principalul contracandidat al mitropolitului Daniel Ciobotea la alegerea noului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (detalii pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Bartolomeu_Anania).
Noi, vom prezenta câteva date pentru cei care nu-l cunosc pe acest fost mare intelectual roman, numele căruia îl poartă Clubul de lectură şi schimb de carte ortodoxă, care activează în cadrul bibliotecii noastre, graţie parteneriatului dintre ASCOR Chişinău şi Fundaţia “Vasiliada”, filiala Chişinău. Cu acest prilej, în 30 ianuarie curent, în cadrul clubului am organizat şi desfăţurat o conferinţă dedicată împlinirii a trei ani de la trecerea în nefiinţă a lui Bartolomeu Anania, care a părăsit această lume înainte de a fi împlinit 90 de ani. În cadrul conferinţei Părintele Viorel Cojocaru de la Biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din sector a vorbit despre personalitatea mitropolitului, despre activitatea vastă pe tărâmul culturii şi spiritulităţii româneşti, dar şi despre cum l-a cunoscut personal, fiind student la Cluj.
Studentul Eugen Dedov a prezentat fapte privind activitatea literară a lui Bartolomeu Anania şi câteva cărţi despre autor, a prezentat şi un film în care pe parcursul a 20 minute Înaltpreasfinţitul Mitropolit a povestit file din viaţa Sa. Tânăra Nina Bejan a prezentat publicului un mănunchi de versuri scrise de Bartolomeu Anania. Au mai completat cu informaţii sau mărturii din comunicarea directă cu mitropolitul Maria Brânză şi Iulian Rusanovschi. Cei prezenţi în sală au avut parte de o seară interesantă de discuţii, comentarii, amintiri şi meditaţii.
Născut la 18 martie 1921 în comuna Glăvile, județul Vâlcea, România, Valeriu Anania a avut o soartă similară cu a multor tineri intelectuali din acea perioadă. A trăit și bucurii și tristeți, și succese și închisoare... În anul 1941 a fost arestat pentru o lună de zile pentru participarea la funeraliile unui comandant legionar. A fost arestat din nou, în 1942, și condamnat la șase luni de închisoare, pentru că ar fi deținut în podul Mănăstirii Cernica materiale legionare și arme. În perioada 1952-1958 a deținut funcția de director al bibliotecii patriarhale din București, iar în 1958 din nou este arestat, de această dată sub acuzațtia de activitate legionară înainte de 23 august 1944, şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru "uneltire contra ordinii sociale". Și-a ispășit pedeapsa în vestita închisoare Aiud ca condamnat politic pînă la eliberarea din 1964 în urma unui decret al autorităților pentru anularea detenției politice. Bartolomeu Anania s-a afirmat în literatură încă de pe băncile școlii. A debutat în 1936 la revista "Vremea", apoi la revista "Dacia Rediviva", al cărei redactor principal a și fost.
A colaborat la revistele: "Gazeta Literară", "Luceafărul", "Magazin Istoric", "Ateneu" și altele. A publicat şi în revistele centrale bisericești: "Glasul Bisericii", "Mitropolia Olteniei", buletinul și calendarul "Credința" din Detroit, "Renașterea" din Cluj. În 1978 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Din punct de vedere al scrisului duhovnicesc amintim "Filele de acatist" (1976), "Acțiunea catolicismului în România interbelică" (1992) şi penultima lucrare "Cartea deschisă a Împărăției", o tâlcuire competentă a Sfintei Liturghii izvorâtă din experiența sa. În anul 2008 a publicat un volum de memorii.
Bartolomeu Anania a avut o contribuţie aparte şi în dramaturgia românească. În acest context menționăm dramele: "Miorița" (1966); "Meșterul Manole" (1968); "Du-te vreme, vino, vreme!" (1969); "Păhărelul cu nectar" (fantezie pentru copii, 1969); "Steaua Zimbrului" (1971); "Poeme cu măști" (1972(, pentru care în 1982 a obținut “Premiul pentru Dramaturgie” al Uniunii Scriitorilor din România. Şi în calitatea Sa de arhiepiscop nu şi-a abandonat scrisul. A scris şi editat volumele de poezii: "Geneze" (1971); "Istorii agrippine" (1976); "File de acatist" (1981); Anamneze" (1984); "Imn Eminescului în nouăsprezece cânturi" (1992); "Poezie religioasă românească modernă" (1992).
Volumele de proză și de eseuri: "Greul Pământului" (1982), "Rotonda plopilor aprinși" (1983), albumul "Cerurile Oltului" (1990), "Amintirile peregrinului Apter" (1991), romanul exotic "Străinii din Kipukua" (1979) și altele. Va invităm să deschideți cărțile pe care le găsiți și să răsfoiți paginile scrise de această personalitate românească. Nu ve-ți regreta.