ÎN EXCURSIE LA BIBLIOTECĂ

Nimic nu e mai dulce şi mai frumosă decât copilăria. Sensul acestor cuvinte încearcă să le transforme în realitate pedagogii Centrului de Dezvoltare a Copilului „Piccoli Club”. Printre mulţimea de activităţi pe care o desfăşoară în cadrul clubului - ateliere de creaţie, concursuri, înnot la bazin şi altele, mai nou, excursiile pe care le organizează aceştea cu copiii în biblioteca din vecinătate, „Alba Iulia”. În cadrul unei astfel de excursii copii au făcut cunoştinţă cu colecţia de carte a Bibliotecii „Alba Iulia” şi cu diversitatea serviciilor oferite copiilor. Una dintre pedagogii care au însoţit copiii în ultima excursie la bibliotecă, le-a propus copiilor ca timp de o săptămînă, în fiecare zi, să-şi organizeze cîte o oră de lectură individuală, astfel, fiecare copil să citească ceea ce îi place. Cele mai solicitate cărţi, în cadrul unor asemenea

excursii, sunt enciclopediile din care copiii se informat despre planete, animale, păsări etc. În una din zilele trecute un grup de copii din acest Centru, împreună cu bibliotecara au confecţionat brăţări pe  care le vor prezenta la un concurs organizat de Centrul de Dezvoltare a Copilului „Piccoli Club”. 

Semne de carte personalizate

Vedeta zilei de 3 august, la atelierului de creația din cadrul programului Rucsacul de vacanță, a fost cartea și semnul de carte. Acesta din urmă este un obiect ce marchează pagina într-o carte unde a fost întreruptă lectura. Istoria ne spune că nu este clar cine și cînd a inventat semnul de carte. O legendă glumeață spune că un călugăr irlandez, Coloman din Elo, avea o muscă pe care, la întreruperea lecturii, o punea să stea pe ultimul rînd citit. Pe unele din picturile lui Jan van Eyck din prima parte a secolului al XV-lea, pot fi văzute semne de carte în cărțile de rugăciuni. Una din primele mențiuni ale unui semn de carte este din în anul 1584, când regina Elisabeta I a primit cadou un semn de carte din mătase franjurată din partea tipografului regal Christopher Barker. Cam în jurul anului 1830 au început să fie folosite semne de carte din hârtie Bristol perforată, rectangulară, cu text brodat. Cam în 1862, Thomas Stevens, un țesător de mătase din Coventry, Anglia a devenit principalul producător de semne de carte din mătase. Astfel, astăzi, fiecare cititor, care respectă munca celor care au dat viață cărții, folosesc semen de carte. În acest sens, Biblioteca Alba Iulia a hotărît  să modeleze, să creeze cu micii cititori semne de carte personalizate, care vor servi în procesul de lecturare a cărții. Unii sunt pasionați de fotbal, alții sunt pasionați de culori, modă și au realizat, în cele din urmă, semne de carte ce descriu interesele personale. Copiii au fost foarte bucuroși, pentru că design-ul semnelor de carte poate fi diferit și pot scri pe ele  o mulțime de informație, de la anunțuri, pînă la citate din cărțile citite.

Vă așteptăm și în zilele următoare la biblioteca noastră pentru a vă dezvolta creativitatea și a sorbi din fiecare carte înțelepciune.

VACANȚA MARE A REUNIT PRIETENII

în incinta Bibliotecii “Alba Iulia”. Pe parcursul zilelor petrecute în tabăra de lectură, copii mai mari și mai mici au monopolizat curtea și sala bibliotecii cu zumzetul lor nevinovat și plin de viață, frecventînd, în acest sens, cu bună dispoziție și curiozitate Tabăra noastră de lectură. Noi, bibliotecarii, suntem receptivi și atenți la doleanțele copiilor. Astfel, am pregătit pentru ei un program vast şi divers de activități interesante și educative. Cea de bază activitate a rămas, totuşi, Ora matinală de lectură/Lecturi individuale. Micii cititori sunt motivați să aleagă fiecare câte o carte, să o citească și să o prezinte colegilor, sfătuindu-i și pe ei să o lectureze. O altă activitate preferatătă de către copii este Ora de desen,  care scoate la iveală adevărate talente. Creativitatea și inventivitatea copiilor nu are margini. De la teme anunțate de bibliotecar, pînă la teme libere, micuții ne uimesc cu desenele lor și, în special, cu viziunea lor asupra a

tot ceea ce zboară, respiră ori există. Tot pe această undă de idei, ABC-ul calculatorului este o ocupație-surpriză pentru copii, dar o surpriză în care vor să o regăsească cît mai des. Aici copiilor li se vorbeşte  despre calculator și componentele lui, despre bloguri și cum poți să-şi facă un blog și chiar cum pot obține un venit de pe urma acestuia. ABC-ul calculatorului are loc de 2 ori pe săptămână şi este organizată de către un bun cititor al bibliotecii noastre, liceanul Marius Ţurcanu. De asemenea, membrii taberei navigează prin rețelele de socializare ale bibliotecii, făcînd o excursie virtual prin activitatea Taberei de lectură, dar şi a bibliotecii, de la începuturi pînă acum. Nelipsitele Jocuri didactice, intelectuale, distractive dau culoare pauzelor, iar

ultima activitate petrecută în incinta bibliotecii, Atelierul de creaţie în cadrul căruia copiii au modelat animăluţe simpatice din hîrtie prin pliere și tăiere (Origami), organizat de mama unui membru al taberei, bibliotecară şi dânsa, la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”, doamna Maria Emandei, care a conturat pe fețele copiilor o satisfacție enormă, în unele cazuri, chiar pînă la lacrimi de bucurie pentru rezultatul obținut. Acestea sunt doar o parte dintre activităţile organizate cu copiii din tabără în primele 2 săptămâni. Așadar, în zilele următoare vom continua să  transformăm timpul liber al copiilor noştri în unul util, prin alte activităţi distractive, educative și interesante.

Silvia Cilibic, bibliotecar

TABĂRA DE LECTURĂ ŞI AGREMENT LA CEA DE-A 17-A EDIŢIE

Suntem bucuroşi să avem, şi de această dată, în tabăra bibliotecii "Alba Iulia", circa 30 de copii din urbe şi, sperăm că se vor simţi foarte bine şi vor frecventa tabăra pe tot parcursul lunii iunie în aceeaşi componenţă. Avem elevi de la liceele “Columna”, “Liviu Deleanu”, “Petru Rareş”, “Onisifor Ghibu”, “Gheorghe Asache” şi “Dante Alighieri”. La 1 iunie curent am dat start programului programului de activităţi preconizate. În a doua jumătate a zilei vom merge în excursie la Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu” din Chişinău. Pe parcursul lunii respective vom organiza diverse concursuri pentru copii, ore de lectură, ateliere de creaţie, prezentări de carte etc. În curtea bibliotecii copiii se vor jucat de minune. Mulţumim părinţilor pentru încredere şi susţinere morală, iar copiilor pentru fidelitate şi implicare activă în toate activităţile. Vacanţă plăcută tuturor copiilor, elevilor, liceenilor, studenţilor şi... părinţilor!

BIBLIOTECA VINE LA TINE!

Astăzi copiii manifestă mai puţin interes pentru carte, de obicei, telefonul mobil sau tableta, înlocuiesc … cărţile. Mai mulţi părinţi şi educatori de grădiniţe aprobă acest fenomen, cu care nu sunt de acord bibliotecarii. Şi nu pentru că ar rămânea fără serviciu, odată ce tableta devine o jucărie mai atractivă pentru copii, vorbim despre preşcolari. Ce face bibliotecarul atunci când copiii nu au în preajmă cărţi? Încearcă să ajungă cartea la micuți... De aceea, adeseori, cărţile şi bibliotecarii îşi părăsesc locul stabil din spațiul bibliotecii și merg la grădiniţe, şcoli, oferindu-le copiilor şi pedagogilor, periodic, servicii extramuros sub genericul „Biblioteca vine la tine.” Deci, biblioteca nu doar aşteaptă venirea utilizatorilor în incinta ei, dar îşi promovează oferta în alte spaţii sau în aer liber. Iar atunci cand invităm grupuri de copii/elevi în vizită la bibliotecă şi ploaia ne zădărniceşte planul, tot bibliotecarul merge în vizită la aceştia. De exemplu, zilele acestea am programat o  excursie în bibliotecă pentru picii de la grădiniţa nr. 183 din cartier. Dar în ajun a venit o ploaie şi timpul s-a posomorât,

iar copiii s-au întristat când li s-a spus că se anulează vizita la bibliotecă. Deoarece asemenea situaţii s-au mai întâmplat, am anunţat educatoarele că venim noi la ei cu cărţi. Când am intrat în sala de festivităţi a grădiniţei copiii ne aşteptau, aşezaţi cuminciori pe scăunele. Am fost recunoscute din prima clipă, ca „doamnele bibliotecare de la Biblioteca „Alba Iulia”. Am dat startul întâlnirii... Ne-am amintit, împreună cu micuţii, despre prima lor vizită la bibliotecă, care a avut loc iarna trecută, am ascultat impresiile lor despre o bibliotecă adevărată, cu multe cărţi şi diverse ca dimensiune, copertă, imagini, tematici... De această dată, am adus două cărţulii mai speciale, mai captivante pentru picii de vârsta 5-6ani. Le-am prezentat cartea „Sofia întîi”, o deosebită, înzestrată cu o tăbliţă magnetică şi un pix. Răsfoind această carte, copiii îşi pot exersa şi talentul la scris, la desen, pot şterge desenele de pe tăbliţa magnetică, astfel încât să o folosească ori de câte ori au poftă de joacă. O altă carte iteresantă, este vorba despre cartea – tabletă „Animalele”, cuprinde 45 de imagini

sonore. În această carte imaginile vorbesc! Copilul trebuie doar să atingă desenul şi cartea îi va spune ce animale locuiesc la fermă, în pădure sau în savană. Avînd la îndemână aceste imagini sonore, copiii pot explora adâncurile mării sau admira animale de companie foarte drăguţe. Sunetele nostime şi imaginile curioase îl amuză pe orice copil! La despărţire de aceşti micuţi drăgălaşi le-am citit preferatele lor ghicitori, unde încă odată ne-am convins de isteţimea gîndirii puştilor. Ne-am despărţit cu promisiunea de a ne revedea...

Aurelia Tincu, şef oficiu

ORA 25, UN ROMAN AUTOBIOGRAFIC...

“…N-am citit nimic, în nici o literatură, care să se apropie, cât de departe, de teroarea istoriei pe care o îndura personajele Dumitale. Consider Ora 25 una dintre cele mai mari cărţi ale generatiei noastre, din toate tarile…", afirma scriitorul Mircea Eliade. Astăzi această carte este tot mai des solicitată şi citită de către marea majoritate a cititorilor basarabeni. O citesc atât tinerii cât şi vârstnicii, o carte care nu îşi află locul pe raft, decât în mîina cititorilor şi, acest fenomen durază cam 3-4 ani. Autorul, Constantin Virgil Gheorghiu este cel mai cunoscut romancier roman din exil, interzis timp de 45 de ani în perioada comunismului, iar actualmente romanului Ora 25, publicat în 1949 în limba franceză şi tradus, mai târziu, în română, i-a adus o faimă deosebită. O poveste semi-ficţională, autorul însuşi, fiind arestat de autoritatile americane dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, în calitatea sa de vechi diplomat. Un grup de cititori ai romanului Ora 25, precum şi a altor titluri semnate de Constantin Virgil Gheorghiu – A doua şansă; Reportage de război; Omul

care călătorea singur şi altele – s-au adunat, recent, în sala de la parter a bibliotecii noastre pentru a discuta despre lectura romanului Ora 25, despre autor, dar şi pentru a face schimb de opinii, de cărţi pentru că acestea nu se prea găsesc pe la noi. În catalogul electronic al BM găsim doar Ora 25 şi Ard malurile Nistrului, ultima în câteva biblioteci, o ediţie din 1993. Discuţiile au fost foarte interesante, fiecare expunându-şi propriile înţelesuri ale lecturii. Au participat şi câteva personae care nu au citit nici o carte a autorului respectiv, dar în urma dezbaterilor toate trei exemplare ale Orei 25, deţinute în colecţia noastră au fost împrumutate, dar şi citite în scurt timp. Acum cei care au participat la discuţii doresc şi alte titluri, déjà traduse. Deocamdată ne limităm la cele deţinute de către unii participanşi la dezbateri din colecţia personală, în speranţa achiziţiei şi a altor titluri semnate de Constantin Virgil Gheorghiu, un autor încă prea puţin cunoscut pentru cititorii noştri. Menţionăm că, romanul Ora 25 a fost ecranizat în 1967. Tradusă in franceză şi publicată în 1949, a aparut şi în română, limba în care a fost scrisă, după mai bine de patru decenii, în 1991. Romanul a fost tradus în 30 de limbi străine. Iată şi părerea unei tinere cititoare:

“Cartea mi-a fost recomandată de profesoara de literatură română. Mi-a plăcut foarte mult, nu am mai citit ceva asemănător, se citeşte usor… Autorul povesteşte viata celor care au suferit în timpul celui de-al 2-lea Război Mondial prin prizma unui personaj. Cartea merită citită, vă asigur…” Cei care încă nu aţi citit această carte, vă invităm s-o deschideţi, s-o citiţi!

Cum se face o carte? from Alba Iulia

APRILIE, LUNA CU AROMĂ DE UMOR…

Românii sunt un popor cu vervă accentuată de umor, iar umorul românesc conţine, atât, elemente originale, cât și aspecte împrumutate de la popoarele pe care le moștenește sau cu care a intrat în contact de-lungul istoriei. Unul dintre primele şi cele mai frecvente personaje românești utilizate în bancuri este renumitul Păcală, numele căruia derivă de la verbul „a păcăli”. Celălalt erou de companie, Tândală, este un personaj leneş, dar nu şi prostuţ, deaceea asoceirea lui cu Păcală este una reuşită, deşi Păcală, adeseori se lasă păcălit şi el de Tândală… Cine doreşte să cunoască mai multe snoave, bancuri, pătărănii cu Păcală şi Tândală, sunt invitaţii LEUŢULUI nostru în coliba cu bancuri… pe parcursului lunii aprilie, lună care începe şi se încheie cu un bucheţel de …umor!!!

DRAGI PRIETENI!

Va invităm joi, 31 martie curent, ora 18.00 la conferinţa "Vasile Gafencu, politician român basarabean, deputat în Sfatul Ţării” şi fiul său, Valeriu Gafencu, poet, teolog, deţinut politic...", care va avea loc în cadrul Clubul de dezbateri ,,Bartolomeu Anania”. Vom discuta despre politicianul roman, Vasile Gafencu, din Sângereii Basarabiei şi despre fiul său, Valeriu Gafencu, unul dintre legionarii, care au murit în închisorile regimului comunist, un tânăr pe care cunoscutul, Nicolae Steinhardt, l-a numit ,,Sfântul închisorilor". Astăzi Valeriu Gafencu este si ocrotitorul spiritual ASCOR, filiala Chişinău. Tot în această seară vom discuta, făcând o paralelă între martirii neamului românesc şi, despre viata, opera şi doctrina preotului-martir, Constantin Virgil Gheorghiu, care a fost un excepţional diplomat român în perioada interbelică, un jurnalist, romancier, poet si preot roman. Constantin Virgil Gheorghiu se stabilească în 1948

în Franţa unde a publicat circa 40 de volume. În bibliotecile noastre cititorul găseşte / citeşte câteva titluri traduse în română, pentru că marea majoritate a cărţilor sale sunt scrise în limba franceză. Dintre acestea: Ard malurile Nistrului, 1993 - reportaje de pe front din timpul războiului de eliberare a Basarabiei și Bucovinei; romanul Ora 25, 2004; A doua şansă, 2012 şi, se mai pot găsi, în traducere, Tatăl meu, preotul care s-a urcat la cer, 2003; Memorii (1990); Necunoscuții din Heidelberg, 2015…

Vă aşteptăm cu drag!

O SEARĂ MINUNATĂ ÎN COMPANIA POETULUI PETRE POPA

Peste 40 de persoane, copii, tineri şi adulţi, cititori ai bibliotecii, prieteni ai poetului de la Soroca, Petre Popa, au participat, în seara zilei de 25 februarie, la întâlnirea cu scriitorul şi directorul Teatrului “Veniamin Apostol” din Soroca. Oaspeţii de onoare, prietenii scriitorului Petre Popa – Anatol Rudei şi Gheorghe Ciolpan, au transmis publicului din sală o doză de bună dispoziţie şi bucuria reîntâlnirii. Ideea organizării acestei seri de creaţie dedicată scriitorului Petre Popa aparţine preotului Radu Rusu, care şi l-a făcut prieten pe Petre Popa în perioada activităţii sale ca preot la Soroca şi,

de atunci rămânând buni prieteni. O întâlnire în cadrul căreia fiecare dintre cei invitaţi şi-au dorit să-ţi exprime bucuria comunicării cu poezia şi muzica. Au fost prezenţi în sală şi mai mulţi cunoscuţi de ai petului, originari din Soroca şi fii duhovniceşti ai părintelui Radu Rusu. Bucuria noastră a fost una special din moment în care am reuşit să adunăm în sala bibliotecii un public divers – din Chişinău şi Soroca care gândeşte, respiră şi vorbeşte româneşte.

DRAGOBETELE SĂRBĂTOAREA TINEREŢII

Dragobetele se mai numesc, în tradiţia populară, Ziua îndragostiţilor sau Cap de primăvară, sau Logodnicul Pasarilor. Tradiţia românescă spune că,  în preajma zilei de 1 martie, pe 24 februarie, se presupune că ziua de 24 era considerată că începutul anului agricol, oamenii sărbătoreau Dragobetele sau ziua ieşirii ursului din bârlog... Spre finele lunii februarie natura reînvie, revin păsările plecate în ţările mai calde, iar oamenii, în special tinerii, intră în rezonanţă cu natura. Dragobete este o divinitate mitologică, fiul Dochiei, un bărbat chipeş, năvalnic, considerat de către daci zeul care oficia, în cer, nunta tuturor animalelor. Între timp, această tradiţie s-a extins şi la oameni. Astfel, în zilele noastre, în această zi, fetele şi băieţii se întâlnesc pentru a-şi consolida iubirea lor pentru tot anul. Motivaţia preluării obiceiului păsărilor era profundă, din moment ce păsările erau privite ca mesagere ale zeilor... Pe vremuri, de Dragobete se făceau logodne simbolice, uneori şi

adevarate, pentru anul următor, unele fete şi băieţi se luau fraţi de sânge. Românii au foarte multe obiceiuri şi tradiţii privind această zi, de exemplu: pe timpuri, femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat în ziua de Dragobete ca să fie drăgăstoase tot anul, mai aveau grijă să dea orătăniilor din curte şi păsărilor cerului mâncare bună, nu sacrificau nici o vietate în ziua de Dragobete. Flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, ca să le meargă bine peste vară. Sărbătoarea dragostei este socotită una de bun augur pentru treburile mărunte, nu şi pentru cele mari. Dragobetele,

chipurile, îi ajută pe gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi. De Dragobete oamenii nu munceau ca de obicei, doar făceau curaţenie princase… Se considera că Dragobetele ocroteau şi purtau noroc îndrăgostiţilor, în general, tinerilor, fiind socotit Cupidonul romănesc… Despre Dragobete, carte, lectură, dragoste, poezie, primăvară discutăm, astăzi, cu toţi vizitatorii bibliotecii noastre, mai mici şi mai mari. Cu această ocazie, felicitări tuturor tinerilor, tuturor îndrăgostiţilor, tuturor cititorilor, vizitatorilor, voluntarilor, prietenilor şi susţinătorilor bibliotecii noastre!!! 

LIVIU DELEANU AR FI ÎMPLINIT, ÎN ACEST AN, 105 ANI DE LA NAŞTERE

Poetul şi dramaturgul roman, Liviu Deleanu, s-a nascut în 1911, 8 februarie, la Iaşi. Cariera sa literară îşi are începutul în 1927, prin publicarea primului volum de poezii intitulat "Oglinzi fermecate". Printre primele sale poezii, aparute în revista Bilete de Papagal au fost: Exista un Dumnezeu, Renastere, Timp si Omul cu ochii mici. Poezia timpurie a lui Liviu Deleanu este influenţată de scriitorii modernisti, precum George Bacovia, Ion Pillat, Charles Baudelaire. Numele de naştere al scriitorului a fost Lipa Cligman, iar din 1928 se numeşte Liviu Deleanu. Scriitorului îi aparţin şi pseudonimele Luca Dan; Cliglon. Poetul este foarte activ în activitatea sa publicistiăa, publicându-se în diverse reviste ieşene şi bucureştene, de exemplu: "Viata literara", "Adam", "Facla”, "Cuvinte literare", "Reporter" etc. În Basarabia, la Chisinau, poetul vine în perioada razboiului, în refugiu, continuându-şi

activitatea literară şi fiind cunoscut ca autor de cărţi pentru copii, de exemplu: Poezii pentru copii; Mi-i drag să meşteresc; Bucurii pentru copii; Licurici şi altele. Scriitorul este şi un traducător cunoscut prin traducerea din limba rusă a fabulelor lui I. Krîlov, poveştilor lui A. Puskin, poemelor lui N. Nekrasov, M. Lermontov şi altele. Cunoaştem cu toţii că în amintirea scriitorului, în sectorul Buiucani avem o stradă cu numele lui Liviu Deleanu şi un liceu theoretic. În acest an poetul ar fi împlinit 105 ani de la naştere. Cu acest prilej, învăţăceii de la Liceul Teoretic “Liviu Deleanu” vor repeta de mai multe ori numele scriitorului, dar şi poeziile deosebite cu care au crescut generaţii de copii. Astăzi, elevii clasei a IV-a au venit cu un spectacol dedicat

memoriei lui Liviu Deleanu, la bibliotecă, spectatorii căruia au fost colegii lor din clasa I-a. O frumoasă ambianţă şi un recital deosebit, lecturi poetice cu voce pentru cei mici, în jurul numelui patronului liceului în care învaţă elevii, LIVIU DELEANU. O parte din cei mai mici au devenit şi posesori ai biletelor de cititor, arzând de nerăbdare să răsfoiască “Buzduganul fermecat” al lui Liviu Deleanu, dar şi alte cărţi care le făceau cu ochiul de pe rafturi. Cu siguranţă, duminică vom avea mai mulţi cititori în sală. Lecturi plăcute tuturor!

CHIŞINĂUL CITEŞTE, EDIȚIA A XIII-A

Ieri, 10 februarie Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a dat startul cele de-a XIII-a ediţie a programului de lectură Chişinăul citeşte. De această dată Biblioteca Municipală propune publicului cititor chişinăuian trei titluri de carte, pentru trei categorii de vârstă: pentru cititorul adult - Arta refugii de Paul Goma; pentru adolescenţi Kinderland de  Liliana Corobca şi pentru cei mai mici, pentru copii Când părinţii nu-s acasă de Miroslava Metleaeva. La eveniment au participat criticii literari Aliona Grati, dr. hab. conf. univ.; Mircea V. Ciobanu şi scriitoarea Miroslava Metleaeva, care au prezentat mesajul cărţilor propuse pentru lectură, autorii publicaţiilor care nu erau de faţă, au sugerat surse electronice capabile să

completeze informaţia asupra creaţiei şi vieţii unui sau altui autor al cărţilor respective. În sală erau prezenţi bibliotecari din filialele BM, acei care vor promova, împrumuta cartea, care vor organiza diverse activităţi culturale întru atragerea publicului cititor în cadrul programului de lectură. A fost prezentă şi presa locală. Invităm cititorii de toate vârstele să viziteze bibliotecile chişinăuiene pentru a deschide o carte nouă, a cunoaşte sau a reciti titlurile de carte ale autorilor propuşi. Lecturi plăcute!

Chișinău – comori ascunse from Doina Fleştor

LECTURILE COPILĂRIEI, FRUMOASE AMINTIRI...

Astfel definesc lecturile copilăriei domniilor sale educatorii de la Gradiniţa 183 din vecinătatea bibliotecii noastre. Şi, noi, bibliotecarii, suntem de acord, amintindu-ne, totodată de lecturile copilăriei noastre, mult mai sărace şi mai puţin ilustrate, dar interesante şi captivante pentru acele vremuri... Astăzi copii au parte de o mulţime de reviste, în primul rând, începând cu cei mai mici, cărţi viu ilustrate şi cu conţinut autentic, necenzurat, autori autohtoni şi universali. Acestea sunt motive în plus de a atrage copiii la carte, în bibliotecă, unde mulţimea de cărţi şi reviste le stă la dispoziţie. Noi, bibliotecarii, încercăm să facilităm accesul a cât mai mulţi copii la acest patrimoniu literar, organizând, în special pentru micuţii de la cele trei grădiniţe din cartier, vizite

colective, ore de lectură, prezentări de cărţi noi, de expoziţii şi altele. Având toată susţinerea administraţiilor acestor grădiniţe, acest fapt ne reuşeşte. Pentru că după o vizită la bibliotecă, micuţii îşi anunţă părinţii despre aceste vizite, iar o bună parte dintre aceştea vin cu părinţii, se înregistrează şi citesc în bibliotecă şi la domiciliu. Anul 2016 a şi început cu primele vizite şi lecturi ale micuţilor în bibliotecă şi vor continua, în mod organizat, pe tot parcursul anului. Invităm şi părinţii, care ne urmăresc pe blog, să vină cu copiii lor la bibliotecă unde îi aşteaptă o mulţime de cărţi pe rafturi.

Cărţi noi pe raftul bibliotecii. from Doina Flestor

LECTURI MATINALE PENTRU MICUŢII DE LA GRĂDINIŢE

Au devenit tradiţionale vizitele copiilor de la grădiniţele nr. 183, 185 şi 186 din cartier la bibliotecă. De obicei, acestea au loc în dimineţile zilelor de marţi, joi şi vineri, program stabilit de către administraţiile grădiniţelor de comun acord cu biblioteca. După ce se adună micuţii la grădiniţă, iau micul dejun şi, la ora 10.30 sunt prezenţi în sala pentru copii a bibliotecii pentru Ora de lectură. Lecturile matinale sunt cele mai eficiente, din experienţa noastră, am constatat că informaţia primită de către copii în primele ore ale zilei se memorizează mai bine. De aceea micuţii, odată în săptămână, îşi încep ziua la bibliotecă. Aici, în mijlocul cărţilor, ei ascultă poveşti, învaţă poezii, recită poezii învăţate la grădiniţă sau acasă, răsfoiesc şi admiră o mulţime de cărţi viu ilustrate, în diverse formate şi dimensiuni pentru vârsta lor, iar revistele Tom şi Jerry şi Barbie sunt cele mai solicitate

şi descifrate. În cadrul acestor întâlniri matinale ale copiilor cu biblioteca ei învaţă cum să se comporte în bibliotecă, cum se citeşte o carte, cum se caută cartea la raft, cum sunt aranjate cărţile în bibliotecă şi ce alte preocupări ale astăzi o bibliotecă, decât cea de a comunica cu cartea. Impactul acestor lecturi matinale în bibliotecă îl resimţim pe parcurs: copiii îşi aduc părinţii la bibliotecă duminica, dar şi în alte zile, pentru a-i convinge să împrumute cărţi la domiciliu, să răsfoiască în sală o revistă sau o enciclopedie din mulţimea pe care o deţine biblioteca, iar când cresc şi merg

la şcoală devin vizitatorii cei mai dragi ai bibliotecii şi din motivul că cunosc regulile de comportare în bibliotecă, modalităţile de împrumut la domiciliu şi lectură pe loc, dar cel mai important lucru - localizarea cărţii. În acest context, suntem recunoscători administraţiei celor trei grădiniţe din cartier pentru atitudinea dânşilor privind rolul bibliotecii şi al cărţii în dezvoltarea intelectului micuţilor de astăzi, tinerei generaţii de mîine.

Alba iulia, Capitala spirituală a României from Doina Flestor

DECADA “CHIŞINĂU, ORAŞUL MEU” S-A ÎNCHEIAT

În cadrul decadei “Chişinău, oraşul meu” echipa bibliotecii noastre a organizat pentru publicul vizitator, dar şi pentru cei invitaţi în grup, un şir de activităţi la care au participat persoane de toate vârstele. Celor mai mici le-am prezentat cartea lui Arcadie Suceveanu În cămaşă de cireaşă, iar liceenilor şi studenţilor alte două cărţi intitulate Maria Bieşu - vocaţie şi destin artistic şi File din istoria satului şi a sectorului Buiucani, municipiul Chişinău, semnată de pretorul sectorului Buiucani, Valeriu Nemerenco. Concursul de eseuri “Chişinău, oraşul cu oameni de seamă” a încadrat un grup de liceeni din clasele a VII-a şi a XI-a de la liceele din cartier. Ziua de informare, organizată în 13 octombrie, am intitulat-o “Bibliotecile Chişinăului, filiale ale BM “B.P. Hasdeu”: proiecte, servicii şi programe”, propunându-ne, astfel, să atragem atenţia publicului vizitator asupra aportului bibliotecilor chişinăuiene în promovarea valorilor şi culturii locale. Blogul “Chisinau, orasul meu” ne-a servit ca sursă de

informare, documentare şi prezentare celor, mai mult sau mai puţin interesati, de istoria, cultura şi oamenii de seamă ai Chişinăului. De exemplu, unui grup de studenţi de la Şcoala profesională nr. 6 le-am propus o excursie virtuală cu genericul “File din istoria clădirii Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”” şi o prezentare a Bibliotecii “Alba Iulia” pe reţelele de socializare, activităţi care a trezit interes sporit publicului respectiv. O prezentare mai amplă a colecţiei de carte despre Chişinău şi chişinăuieni am efectuat-o prin intermediul revistelor bibliografice: Cărţi citite de către copiii Chişinăului în cadrul programului “Copiii Chişinăului citesc o carte”; Scriitori din sectorul Buiucani “pe raftul bibliotecii”; Cărţi citite de către chişinăuieni în cadrul programului “Chişinăul citeşte o carte”,

dar şi prin cele două expoziţii de carte „Chişinău, oraşul meu: celebrităţi chişinăuiene” şi „Bibliotecile Chisinaului, centre de cultură, documentare şi informare”. Şi pentru ca cei veniţi în grupuri la bibliotecă să poată singuri elabora o listă bibliografică corect (cei mai mari) sau să caute o carte la raft (cei mai mici) am organizat lecţiile bibliografice: Elaborarea unei liste bibliografice şi Cum să alegem o carte din raftul bibliotecii. Zilnic, atât în grup, dar şi individual, colegii noştri au oferit consultaţii privind Utilizarea serviciilor de împrumut şi lectură a bibliotecii, a catalogului on-line, a resurselor biobibliografice în elaborarea tezelor de an, referatelor. Tot în această perioadă, un grup de liceeni din clasele a VII-a de la Liceul Teoretic “Liviu Deleanu”, 

cititori activi ai bibliotecii noastre, au participat la emisiunea radiofonică “Ora copiilor” (Radio Moldova1) din 13 octombrie curent, în cadrul căreia au vorbit despre vizitele lor la bibliotecă, despre cartile citite, împrumutate, răsfoite, iar managerul bibliotecii, contactată la telefon, în timpul emisiunii, a subliniat rolul bibliotecii în viaţa liceenilor, precum şi scopul, impactul Decadei “Chişinău, oraşul meu” în promovarea istoriei, culturii şi personalităţilor chişinăuiene în mediul copiilor şi adolescenţilor. Sperăm, că astfel, să punem umărul la cunoaşterea, de către cei car vin după noi, a rădăcinilor şi a oamenilor care au contribuit şi contribuie la culturalizarea şi dezvoltarea Chişinăului în care locuim.

BIBLIOTECA – IZVOR DE CULTURĂ ŞI LOC DE RECREERE…

Cultura autentică a stat mereu la baza dezvoltării şi înfloririi adevăratelor valori umane. Dacă ne dorim ordine, justețe, adevăr, armonie, onoare şi libertate în societatea noastră trebuie să insistăm şi să promovăm valori care să educe toleranţa şi solidaritatea, memoria scrisă, istoria adevărată, comunicarea civilizată, cunoaşterea şi alte asemenea valori culturale. În această ordine de idei Biblioteca a fost şi rămâne, în continuare, instituţia care deţine valori patrimoniale scrise şi le promovează prin programe şi proiecte de lectură, prin diverse forme şi

modalităţi de punere în evidenţă a artei populare autentice, a culturii neamului românesc. Acesta este şi aportul bibliotecii la crearea unei comunităţi ineligente, culte, civilizate şi iubitoare de frumos. În acest context, pe parcursul Săptămânii recente, dar nu numai, pentru că biblioteca este mereu cu uşile deschise, echipa filialei noastre promovează serviciile, programele, colecţia prin distribuirea, în stradă, a unor fluturaţi-invitaţie la bibliotecă şi a pliantelor “90 de motive pentru a utiliza BM „B. P. Hasdeu””, angajaţilor pieţelor din cartier, călătorilor din staţiile de troliebuz, studenţilor din cămine. Iar celor care se

înregistrează, în această săptămână, la bibliotecă le oferim şi cîte un carneţel, un ghid al utilizatorului, un pliant cu lista şi localizarea filialelor BM şi codul serviciilor, îi invităm să participe la concursul „Sunt cititor al BM „B.P. Hasdeu”. În această săptămână ne-am propus să invităm în bibliotecă începătorii care bat la poarta cunoaşterii: elevi din clasele a I-a şi studenţi, anul I, pentru ca, din start, să ştie unde se pot adresa după ajutor şi susţinere. Aşteptăm cât mai mulţi doritori de a cunoaşte mai detaliat lumea din jur şi istoria comunităţii chişinăuiene.