BIBLIOTECA „ALBA IULIA” DIN CHIŞINĂU ESTE LOCUL UNDE MĂ SIMT FOARTE BINE

Mă numesc Cristofor. Aveam 5 ani cand, împreună cu prietenul meu, Vasile, am intrat într-o bibliotecă. Era Biblioteca „Alba Iulia” din apropierea blocului unde locuiesc. Am ramas fascinat de mulţimea cărţilor viu colorate pe raftul bibliotecii, multe, foarte multe cărţi. Dar şi copii care citeau, răsfoiau cărţi, cautau la raft şi se minunau... Aveam şi acasă cărţi cumpărate de părinţii mei, dar cele de la bibliotecă mi s-au părut deosebite. După aceea am stăruit mult pe lângă părinţii mei să vină cu mine la bibliotecă, dar erau foarte ocupaţi şi tot amânam. Prin luna mai prietenul meu, Vasile, mi-a spus că mama dânsului il va duce la bibliotecă la o tabără pentru o lună întreagă, urma să mergem toamna la şcoală. Am rugat părinţii să mă lase să merg şi eu, împreună cu Vasille, la această tabără. Nu ştiam ce-i aceea tabără, dar ştiam exact că voi putea admira şi

răsfoi mulţimea de cărţi de acolo. Am reuşit, nu mergeam în fiecare zi, dar destul ca să mă simt satisfăcut. La această tabără noi cu Vasile eram cei mai mici şi mai mult stăteam în bibliotecă, întinşi pe covor şi citeam aşa cum puteam noi. Dar uneori îmi doream şi eu să particip la diferite activităţi, în special, la concursuri literare. Şi educatoarele de aici ne-au acceptat, iar noi nu le-am dezamăgit, chiar în câteva rânduri am şi câştigat premiile mari, pentru că căutam şi citeam în diferite enciclopedii curiozităţi... Au trecut mai mulţi ani de atunci, părinţii mei au avut multe probleme cu mine din cauza acestei tabere. Nu acceptam nici o plecare în vacanţă în perioada lunii iunie - perioada taberei. Îmi plăcea enorm să fac cunoştinţă cu diferiţi copii, să citim, să organizăm concursuri, să mergem în excursii prin oraş şi chiar în afara oraşului. Am cunoscut atâtea lucruri graţie acestei tabere, cu

siguranţă, părinţii mei nu-mi puteau asigura atâtea cunoştinţe... Acum am 17 ani, poate cineva nu mă crede, dar şi acum merg la bibliotecă şi cu mare plăcere mă joc cu cei mici din tabără, îi ajut la organizarea concursurilor, spectacolelor, mă simt foarte confortabil aici. De la 14 ani mi s-a spus că sunt deja mare pentru tabără, dar eu am zis că vreau să mai stau cu copiii, atunci doamna directoare mi-a propus să fiu voluntar, adică un fel de educator, împreună cu cei maturi. Am încercat, la început nu mă puteam obişnui şi nici copiii, care mă cunoşteau ca un coleg de-al lor, nu înţelegeau ce se întâmplă. Dar cu timpul m-am obişnuit. Şi acum fac voluntariat la bibliotecă, nu numai la tabără, particip la organizarea diverselor activităţi, concursuri, campanii de promovare a cărţii, interviuri, sondaje, împreună cu doamnele bibliotecare. Ele mă numesc „băiatul bibliotecii”.

Îmi place aici. Şi tatăl meu s-a obişnuit cu şederea mea mai mult la bibliotecă, vine şi el, discută cu bibliotecarele şi nu înţelege cum m-au cucerit şi ce au făcut de nu mă las lipsit de la tabără, în special. Mulţumesc bibliotecii că mă acceptă să vin şi să stau atât, cât îmi doresc, şi penrtu că îmi dau sarcini de răspundere. Mă simt matur şi important...

Cristofor FIŞTIC, Liceul "Dante Alighieri"

CE S-A MAI ÎNTAMPLAT ÎN TABĂRĂ DE LECTURĂ?

S-au scurs 2 săptămîni din momentul deschiderii Taberei de lectură. Ce s-a mai întamplat aici, în tabără? Eu, în calitatea mea de voluntar, voi încerca să vă povestesc. Luni, conform programului, de la ora 10 pînă la 11 citim fiecare ce dorim: carti, reviste. După ora 11 pînă la 12 ieşim afară, în curte şi ne jucăm (raţa împuşcată, scaunele musicale, băsmăluţa şi altele). După o oră de alergări, ne aşezăm pe covoraşul de afară şi încep concursurile: cine ghiceşte cele mai multe ghicitori, cine recunoaşte mai mulţi autori de poveşti, sau citim un fragment dintr-o poveste şi câştigă acel care primul ghiceşte cum se numeşte povestea şi alte concursuri. De la ora 13 pînă la 14 toţi copiii merg la masă. De la ora 14 pînă la 15 ne jucăm diferite jocuri de societate, tot pe covorul de

afară. Când este foarte cald afară stăm în bibliotecă, la covoraş. De la 15 pînă la 16 avem ora de desen, la care participă toţi copii iar domnişoara Doiniţa, educatoarea noastră ne ajută, ne învaţă să desenăm correct, curat. Avem ore de desen şi cu doamna Maia, care ne învaţă de fiecare dată noi metode interesante de desen în creion, cărbune, acuarelă. Ne place foarte mult să desenăm. Şi ultima oră, de la 16 pînă la 17 avem ora de lectură. Citim împreună poezii, povestiri în voce tare, ca să învăţăm a citi corect şi cu intonaţie, dar şi pentru a cunoaşte mai mulţi scriitori pentru copii şi ce scriu ei. În fiecare săptămână avem cite o întâlnire cu un scriitor, şi avem un motin în plus de a citi din cărţile

scriitorului respectiv şi a-I pregăti cite o surpriză – recital de poezii sai înscenări scurte din creaţia dânşilor. Iată cum ne organizăm timpul în această vacanţă în tabăra bibliotecii. Dar avem şi alte activităţi, de exemplu – excursii în parcul Dendrariu, la biblioteca-Trolleybook. Doamna Elena ne-a asigurat că vom merge şi la “Biblioteca picilor”, vom privi poze şi filmuleţe despre ce s-a întâmplat la tabăra de lectură în anii precedenţi, ce ocupaţii au avut copiii care au venit în tabără. Am privit şi câteva jocuri din cele care se joacă copiii la Tolleybook. Ate ori ne adunăm afară, pe covoraş şi fiecare copil şi-a luat o carte pe placul şi a prezentat-o, astfel am făcut cunoştinţă cu mai multe cărţi şi

conţinutul lor şi am avut ocazia să ne alegem o carte mai interesantă pe care s-o citim aici, la bibliotecă. Domnişoara Doiniţa face cu noi şi master-class. Învăţăm şi confecţionăm origamepri, de exemplu, am confecţionat un melc din hîrtie, o felicitare, o brăţară din panglică şi altele.

NOI, CEI MICI, NU AVEM VACANŢĂ… ŞI NICI BIBLIOTECA

Luna iulie s-a încheiat, deja e august, iar micuţii de la grădiniţe nu au vacanţă, precum nici bibliotecile, nici cărţile… În prima parte a zilei de marţi şi joi din fiecare săptămână sau după amiază, pe la ora 16.00, când micuţii se trezesc, bibliotecarul nostru intră în dialog cu ei. De obicei, în curtea grădiniţelor, în aer liber. Ultima vizită a avut

loc, astăzi, 7 august la grădiniţa nr. 183 din cartier.

Din mulţimea de cărţi noi şi frumos illustrate, intrate recent în bibliotecă, am selectat câteva cărţi din colecţia “Disney English” să le prezentăm micuţilor. Voluntara noastră, Cristina Platon, le-a citit copiilor povestioara “Picnicul lui Minnie” din cartea cu acelaş titlu şi am discutat despre eroul principal al povestirii. Am citit, împreună cu, câţiva copii,

care de acum ştiu să citească, din cartea “O zi cu vânt”. Textele din aceste cărţulii sunt bilingve - în română şi engleză, stimulând, în acest fel, însuşirea, în cel mai plăcut mod, a cuvintelor de bază din limba engleză, iar activităţile cognitive, incluse pe ultimele file ale cărţilor, îi ajută pe copii să-şi dezvolte vocabularul. Iată câteva dintre acestea: “reţine cuvintele”, “să numărăm”, “găseşte perechea”, “lecţia de ortografie” ş. a.

Fiecare cărţulie include şi un vocabular român-englez, aranjat în ordine alfabetică, care se referă la povestea din carte. Pentru a însuşi şi pronunţa corect cuvintele în limba engleză fiecare cărţulie este dotată cu un CD. Micii cititori şi educatorii lor au rămas impresionaţi de cărţile noi prezentate, pentru că în ele sunt prezenţi eroii poveştilor lor preferate care spun expresiile cunoscute deja de ei. Eroii vorbesc şi se joacă “în limba lor”, învăţând, în acelaşi timp, formulele de salut, de politeţe,

de adresare în engleză. Frumos colorate, cu desene haioase, aceste cărţi sunt ca nişte “prăjituri gustoase” pentru copii.

La despărţire am promis micuţilor că le vom pune, cu drag, toate cărţile la dispoziţie, când vor veni la bibliotecă să le răsfoiască, să le citească împreună cu părinţii. În acest context, invităm toţi copiii, care au drag de carte să ia cunoştinţă cu noutăţile literare intrate recent în bibliotecă.

Natalia DUMITRAŞCU, bibliotecar