1. Mai apoi Alba-ca-Zăpada şi-a chemat toţi prietenii săi: apa, muntele, pădurea şi râul. Ei au încercat să o ajute. După ceva timp Alba-ca-Zăpada adormise. Ea se trezi într-o pădure plină cu flori minunate, cu aer curat şi împrejurări deosebite. Prietenii ei i-au găsit o căsuţă unde să se adăpostească. Acolo erau lemne, hrană şi toate cele necesare. Cu toţi împreună au aranjat lucrurile în căsuţă şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe.
Cojocari Renata, 9 ani
2. Alba-ca-Zăpada era aşa de tristă că s-a pierdut în pădure. Nu ştia cum şi când a ajuns în pădure. A pornit în căutarea palatului. În drum s-a întâlnit cu un râu care era albastru ca cerul. Şi-a potolit setea, i-a mulţumit râului şi pornit mai departe. Trecuse deja o lună şi tot nu a găsit palatul. În pădurea îi era frică de toate vietăţile, dar peste un timp frica aceasta i-a dispărut, a înţeles că ele nu sunt periculoase, iar Dumnezeu o să o protejeze de tot ce este rău. A mers mai departe încă câteva zile prin pădurea întunecoasă până a zărit nişte munţi foarte mari. Alba-ca-Zăpada era îmbrăcată foarte subţire şi îi era frică să treacă munţii, dar trebuia pentru că peste munţi era casa ei. Spre norocul ei în cale i-a apărut un spiriduş care i-a dat multe haine groase. Uite aşa a trecut muntele şi a ajuns fericită acasă.
Scutaru Daniela, 10 ani
3. Vânătorul a eliberat fata pentru că îi era milă de ea. În schimb, i-a adus reginei plămânii şi ficatul unui cerb. Alba-ca-Zăpada şi-a continuat drumul. Aşa a ajuns în mijlocul pădurii. A rugat-o mult pe pădure să o îndrume pe calea cea dreaptă, iar pădurea a acceptat. În acest fel a ajuns la o câmpie şi un râu. A băut apă şi a mers mai departe până a întâlnit o casă. Acolo locuia un bătrân. Alba-ca-Zăpada l-a rugat să o primească la el câteva zile. Bătrânelul a acceptat. Într-un moment s-a auzit un zgomot tare ciudat. Când au ieşit afară, regina-vrăjitoare venea cu toată armata ei după Alba-ca-Zăpada. Luptă mare a avut loc între bătrânel şi vrăjitoare. Însă puterile moşului s-au dovedit a fi cât a unui munte. Alba-ca-Zăpada nu putea să creadă ce văzu-se. Atunci bătrânelul a sărutat-o şi s-a transformat într-un voinic înalt, frumos şi chipeş. De atunci au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe.
Cristofor Fiştic, 12 ani
Mai târziu am rezolvat un rebus împreună, şi acesta cu semnificaţie: dacă răspundeai corect la ghicitorile de pe orizontală, pe verticală descopeream un cuvânt care exprima o perioadă a anului foarte îndrăgită de copii: VACANŢĂ.
După amiază un alt grup de copii au participat la o oră de lectură cu genericul „Pădurea, râurile, parcurile – scut şi bogăţie a naturii”. Copiilor li s-au prezentat revistele „BIOplanet”, „Mediul Ambiant” şi „Revista apelor”. Le-au răsfoit puţin, apoi am discutat asupra problemei în cauză. Multe idei şi propuneri au venit din partea copiilor, este evident că chiar dacă au o vârstă fragedă, nu sunt indiferenţi la problema în cauză şi fac tot ce le stă în puteri să intervină cu ceea ce pot.
Spre finalul activităţii, membrii Taberei de Lectură şi Agrement au avut parte de o surpriză deosebită: au citit un articol despre Tabără în ziarul „Făclia”. Într-o zi de tabără, Irina Sajin, studentă la USM, Facultatea de jurnalism, a fost în vizită la bibliotecă. A rămas plăcut surprinsă de copii şi ocupaţia lor de la Tabăra de lectură şi Agrement şi a hotărât să scrie un articol. Pentru asta îi mulţumim.
Nouă nu ne rămâne decât să îndemnăm copii să vină la bibliotecă, pentru că îi aşteaptă multe surprize.
