NOCTURNA BIBLIOTECILOR 2014

Un eveniment relaxant şi perfect pentru un final de săptămână – NOCTURNA BIBLIOTECILOR. Campania cu acest generic s-a desfășurat nu doar în bibliotecile din Chișinău, ci și în alte localități din republică, cum ar fi: Cahul, Rezina și altele. Ideea orgănizării evenimentului a fost lansată de către colegii noștri de peste Prut. Evenimentul s-a desfășurat, concomintent, în România și Republica Moldova. În 26 septembrie curent, alături de colegii noştri de peste Prut, am arganizat NOCTURNA BIBLIOTECILOR, la care am invitat grupuri de elevi, liceeni şi studenţi în bibliotecă pentru a le face cunoştinţă cu colecţia de carte nouă recent achiziţionată, cu serviciile şi programele de lectură ale bibliotecii. În vizită la bibliotecă au venit un grup de elevi de la Liceul “Hyperion” din Durleşti cu bibliotecara liceului, care au participat la prezentarea volumului "Despre viața și moartea lui Nichita Stănescu",autor, cercetătorul albaiulian, Virgil Șerbu Cisteianu. La rândul lor, durleştenii ne-au prezentat spectacol literar "Măria sa, Cartea".

Începând cu ora 20.00 un grup de tineri – studenţi de la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”, împreună cu profesoara universitară Elena Davidescu, şcolari de la liceele “Dante Alighieri”, “Spiru Haret” şi o doctorandă de la Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport au participat la prezentarea aceleiaşi cărți "Despre viața și moartea lui Nichita Stănescu". Moderatoarea, Elena Tamazlâcaru, a prezentat şi săptămânalul “Literatura şi Arta”, în care au fost publicate versuri scrise de Nichita Stănescu, protagonistul volumului prezentat.

Colega noastră, Elena Tamazlâcaru, a povestit celor prezenţi despre viaţa şi activitatea, despre relaţiile de prietenie a revoluționarului și veteranului poeziei românești, regretatul poet național și universal, Nichita Stănescu cu academicienii Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija şi cu alţi scriitori basarabeni, a prezentat volumul care cuprinde interviuri cu mama, sora poetului şi cu însuşi Nichita Stănescu. Volumul respectiv a fost împrumutat la domiciliu de către doamna profesor universitar Elena Davidescu.

Corneliu PLOP, bibliotecar

NOCTURNA BIBLIOTECILOR

  Stimați cititori, vă invităm să participați vineri, 26 septembrie 2014, la NOCTURNA BIBLIOTECILOR!

Aveți șansa reală să vă familiarizați cu patrimoniul bibliotecii noastre și să savurați colecția inedită de carte pe care o deținem, obiecte de artizanat, expoziții tematice de carte etc.

Vă așteptăm la bibliotecă în fapt de seară, între orele 18:00-22:00, să participați la un spectacol literar "Măria sa, Cartea", ora 18:00 și la prezentarea cărții: "Despre viața și moartea lui Nichita Stănescu", autor Virgil Șerbu Cisteianu, moderator, Elena Tamazlâcaru, ora 19:30. Vă așteptăm cu mult drag!

Istorie nedreptatita from Alba Iulia

Nichita stănescu şi basarabencele from Alba Iulia

CU „TROLLEYBOOK”-UL, PE ULTIMA SUTĂ DE METRI

Ieri, 17 septembrie curent, echipa Bibliotecii „Alba Iulia” a fost prezentă la „Trolleybook”. Pe parcursul zilei, din motivul începerii anului şcolar elevii, adolescenţii şi studenţii sunt prezenţi, preponderent, în sălile de studiu şi mai puţin în zonele de odihnă, de aici și numărul vizitatorilor Parcului „Valea Trandafirilor” a fost mai mic ca de obicei - 25 de persoane de diferite vârste, dintre care 11 copii, 9 tineri şi 5 adulţi. 4 persoane s-au înregistrat ca cititori noi. În prima parte a zilei am prezentat copiilor cartea lui Iulian Filip “Urmele mele frumoase”, am povestit celor prezenţi despre apariţia cărţii, despre autor şi programul “Copiii Chişinăului citesc o carte” (5 persoane).

Apoi am organizat o oră de lectură întitulată "Urma mea şi urmele noastre" după aceeași carte a lui Iulian Filip. Am răspuns la un şir de întrebări adresate de către copii asupra poeziilor citite din carte: Ajutorul mamei, Bună-i ziua?, Dialog cu dealul. În cadrul „Lecturilor din plăcere” au participat persoane de toate vârstele. Tinerii şi adulţii care au preferat romanele şi publicaţiile enciclopedice, iar copiii - enciclopediile şi poveştile. Cu cei mai mici am organizat lecturi pe roluri din diverse povestioare extrase din noile achiziţii recent intrate pe raftul bibliotecii, reproduceri ale unor episoade selectate de către copii din cartea „Urmele mele frumoase”

de Iulian Filip. Au citit cu voce tare fragmente din diverse poveşti, nu au lipsit nici ghicitorile. Apoi, împreună cu copii am rezolvat un rebus la tema: "Personaje şi poveşti?", răspunzând la întrebările bibliotecarului despre diverse personaje din poveştile populare.

Copiii s-au dovedit a fi foarte activi şi satisfăcuţi, descoperind pe orizontală cuvântul Poveste. Tot cu aceştia am organizat şi un joc, întitulat “Ce anotimp îţi place?“, care presupunea răspunsuri corecte la câteva întrebări, determinând, astfel, anotimpul preferat al fiecărul copil. Spre seară am adunat câteva persoane la un atelier de creaţie, în cadrul căruia am învăţat cum să confecţionăm un semn de carte din hârtie, pânză de felurite culori. În concluzie, considerăm că ne-am isprăvit cu sarcinile preconizate, doar că regretăm numărul scăzut de participanţi la activităţi, dar şi de vizitatori ai Parcului şi „Trolleybook”-ului.

Aurelia TINCU, bibliotecar

Din seria „Povești de peste mări și țări“

Recent Biblioteca Alba Iulia a deschis un ciclu de lecturi întitulat”  Povești de peste mări și țări” , preconizat pentru “ Ora poveștilor” , pe care îl  vom  desfășura  la grădinițele din vecinătate. Scopul acestui ciclu este de a familiariza copiii de vârstă preșcolară cu creația folclorică a altor popoare, cu tradițiile și cultura lor, pentru a-I învăța să fie toleranți  față de alte naționalităti, să le accepte și  să le cunoască  cultura,  precum și eroii îndrăgiți a poveștilor  lor. Printr-un cuvânt este vorba de multiculturalitate, care s-ar putea defini ca coexistența diferitor culturi în sânul aceluiasi ansamblu. Dat fiind faptul că diversitatea culturală și religioasă în present  în lume este o realitate, la momentul  actual se tinde la instaurarea unei societăți, unde fiecare popor să aibă șansa de a trăi alături de alte culturi, precum  într-o grădină  cresc și înfloresc tot soiul de flori. În acest caz varietatea ne îmbogățește doar.

      Pentru ziua de marți, 9 septembrie, am ales povestea populară ucraineană “ Norocosul,” în care se vorbește despre doi vecini ce se împumutau  reciproc ba cu o căruță, ba cu o pereche de boi pănă când  soția unuia dintre ei, obosită să-și aștepte de fiecare dată rândul la car,  pentru a putea pleca la biserică ori în ospeție, își sfătuie bărbatul să vândă boii și să cumpere un cal și o căruță. Zis și făcut: bărbatul, fiind ascultător din fire, îșî luă boii și se duse la iarmaroc, dar deja pe drum se desfășoară târgul. Întâlnește pe drum diferiți negustori și schimbă mai întâi boii pe un cal, apoi în maniera descrescândă pe diferite animale, păsări de casă, până se alege  în cele din urmă cu o pungă ,pe care o dă podarului pentru  a-l  trece râul. Niște  negustori, cu un șir de căruțe, văzând” isprava” bărbatului, l-au întrebat ce-i  va zice soția când se va întoarce acasă . El a spus  ca -i va zice: „ Slava Domnului că ai venit acasă viu și nevătămat.” Au pus pariu, că dacă  soția va spune astea ei îi vor da bărbatului cele douăsprezece care încărcate cu de toate, iar dacă nu – atunci el îi va argăți pe toți timp de doisprezece ani. S-au îndreptat spre casa bărbatului și au întrebat-o pe soția sa ce-i  va zice omului pentru că s-a întors acasă cu mîinele goale, la care dânsa răspunde:  „Slavă Domnului că a rămas viu și nevătămat.”Atunci negustorii s-au văzut  nevoiți să-i dea bărbatului cele douăsprezece care cu bogății neașteptate.

Ascultând povestea copiii au rămas adânc impresionați de această narațiune, urmărind cu suspans  „isprăvile” bărbatului, care de fiecare dată schimba marfa sa pe alta cu o valoare mult mai mică și căt de mare le-a fost satisfacția finală, când eroul principal a avut atâta noroc  și a încasat o mulțime de bogății. Au răspuns cu entuziazm  la întrebări asupra textului, zicând doar că ei nu ar face asemenea schimb de marfă, pledând să o schimbe pe o marfă mai valoroasă. 

Am făcut apoi o trecere în revistă a poveștilor”  De peste mări și țări” lecturate mai inainte, scoțind în evidență și eroii îndrăgiți ai poveștilor noastre, cum ar fi  Păcală și Tândală, Făt Frumos, Ileana Cosânzeana ș.a., apoi  copiii și-au exprimat dorința de a cunoaște și alte povești ale altor popoare pe lăngă cele deja cunoscute.În final am remarcat faprul, că cunoașterea poveștilor populare ale altor neamuri nu exclude nici nu marginalizează nici într-un caz poveștile noastre populare mult îndrăgite de către copii, doar ne îmbogățește cunoștințele, ne lărgește orizontul  și imaginația,  ne dezvoltă multilateral.

Natalia Dumitraşcu, bibliotecar

Virgil Şerbu Cisteianu şi marile sale iubiri

Recentul Salon Internaţional de Carte, desfăşurat la Biblioteca Naţională în perioada 31 august – 4 septembrie, l-a adus la Chişinău pe seniorul nominalizat în titlu. Şi de data aceasta ne-a transmis salutul optimist, european din Capitala Unirii şi ne-a prezentat... frumoasa tovărăşie literară a câtorva volume: „Caietul Verde”, a poetului-martir Nicolae Ţurcanu, vol. IV, câteva interviuri „Despre viaţa şi moartea lui Nichita Stănescu” şi antologia „Din lirica feminină a Basarabiei” în trei volume, apărute toate în oraşul Alba Iulia la Editura „Gens Latina”, în 2014.

Atât la lansarea volumelor de la SIC BN (02.09.2014), cât şi cea de la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în cadrul cenaclului „Magia Cuvântului” (04.02.2014), s-a vorbit despre inima fierbinte a omului de cultură Virgil Şerbu Cisteianu ce bate pentru Ţară şi pentru Basarabia aşteptată la sânul matricei sale româneşti.

Trebuie menţionat faptul că moderatorii lansării, momentul Alba Iulia din cadrul SIC, acad. Petru Soltan şi editorul Virgil Şerbu Cisteianu, acompaniaţi de alţi doi scriitori, Loghin Alexeev şi Ion Diordiev, au dat prioritate onorabilă volumului „Caietul verde”, cât şi destinului de martir al poetului Nicolae Ţurcanu (21.01.1918, Nezavertailovca – 17.08.1985, tot acolo, în Transnistria). Amintim din creaţia sa valoroasă o singură strofă, cea din celebrul poem „Salutarea noastră”, „buclucaş”, care vorbeşte de sentimentele pure de mare cetăţean român într-o foarte tulbure perioadă a sec. XX, catren care i-a adus poetului surghiunul în Siberia în negrul an 1944: „Salut, dulce Românie / Frate, soră, mamă, tată. / Noi vă zicem bună ziua / dar „adio” – niciodată.”. Volumul apărut la Editura „Gens Latina” din Alba Iulia, în 2014, este prefaţat de dr. Loghin Alexeev, nepot prin alianţă al autorului, iar Ion Diordiev, aflăm pe parcurs, i-a fost fin de cununie. Evocarea scriitorului-patriot aminteşte de o importantă şi actuală lecţie de cetăţenie.

Volumul „Despre viaţa şi moartea lui Nichita Stănescu” a fost prezentat de editor şi vine ca o încercare de a-l reabilita pe poetul „necuvintelor” prin intermediul martorilor-cheie: mama şi sora poetului,

cu care au dialogat câţiva ziarişti: Elisabeta Mondanos, Ovidiu Suciu, Eugen Zainea, precum şi regretata poetă Leonida Lari, în dialog cu sora, Mariana Stănescu, realizat în ianuarie 1994, material audio transliterat de regretatul poet Anatol Ciocanu. Volumul mai conţine şi ultimul dialog între Nichita Stănescu şi Ilie Purcaru, precum şi un dialog susţinut acasă la Nichita, în luna mai 1982, de studenţii profesorului George Cornea. Interviurile sunt prefaţate de „Scrisoare de aniversare”, a marii iubiri a lui Nichita, Gabriela Melinescu, scrisă la 31 martie 2008, şi acompaniate de referinţe despre fenomenul Nichita Stănescu: Ştefan Augustin Doinaş, Eugen Simion, Pavel Ţugui, Mihai Cimpoi, Marian Papahagi, Virgil Şerbu Cisteianu.

        Antologia în trei volume „Din lirica feminină a Basarabiei” a fost prezentată la SIC, iar o lansare susţinută de recital a avut loc la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, în cadrul Cenaclului „Magia Cuvântului”, diriguit de poeta Victoria Fonari. Antologia este una de lux, conţine portrete color şi câte douăzeci de poeme, cu unele mici excepţii: Magda Isanos, Leonida Lari, Galina Furdui, Steliana Grama, Claudia Partole, Elena Tamazlâcaru, Mara Vlădiceanu, Tatiana Scurtu-Munteanu, Svetlana Lupu, Zina Bivol; Rodica Sagaidac, Victoria Fonari, Efimia Ţopa, Nina Josu, Angela Plopi, Ileana Rusu, Luminiţa Dumbrăveanu, Lidia Codreanca, Victoria Covalciuc; Tatiana Dabija, Marcela Mardare, Oxana Cârlan Munteanu, Claudia Slutu-Grama, Eugenia Bulat, Doina Postolachi, Nina Soroceanu, Raisa Lungu-Ploaie, Otilia Dediu. Materialul antologat este susţinut de Argument, un cuvând Din partea Editurii, precum şi de CV-urile poetelor.

 Elena TAMAZLÂCARU, şef oficiu

POVEŞTILE CU TÂLC - O LECŢIE DE VIAŢĂ

Acesta este titlul orei de lectură  petrecută de către Biblioteca Alba Iulia,  în aceste zile de început de toamnă, la grădinița 183 din capitală. Din start am selectat  trei istorioare din cartea intitulată „Povești cu tâlc pentru copii isteți„ (după Esop).  Prin intermediul  lor am (re)descoperit frumoasele povești de altădată, prezentate ingenios, frumos ilustrate, acele povești te ajută să înveți lucruri importante pentru viață, pătrund înțelesul adânc al moralei care este plasată în fruntea fiecăreia. Folosind comparația, metafora și alegoria aceste istorioare ne cultivă acele calități morale, estetice și comportamentale, de care ne vom conduce pe parcursul întregii noastre vieți. Copiii au ascultat cu mare atenție lecturile oferite, au prezentat un viu interes și au participat activ la dialogul ce avea să  urmeze. La începutul întâlnirii am lecturat povestea "Vulpea și strugurii" din care copiii au însușit următoarea morală -  e ușor să disprețuiești ceea ce nu poți obține. Din povestea "Leul bolnav" au  ajuns la concluzia că e înțelept acela care învață din greșelile altora. A urmat mai apoi lecturarea poveştii "Maimuța și broasca-țestoasă" din care am extras învățătura că nu trebuie să avem încredere în oamenii lingușitori. Menţionăm faptul că micii noștri ascultători au rămas adânc impresionați de aceste povești-învățăminte,

evocând la rândul lor puținele lor experiențe analogice moralei. Spre sfârșitul întâlnirii voluntara bibliotecii noastre Dana Tincu le-a citit copiilor mai multe ghicitori despre plante, vietăți și fenomene ale naturii, la care copiii  au găsit  imediat răspunsul corect. Ne-am despărțit cu promisiunea de a ne reîntâlni cât de curând în sălile Bibliotecii Alba Iulia. Îi așteptăm cu drag pentru a-i însoți cu delicatețe în lumea basmelor și a cunoștințelor.

 Natalia DUMITRAŞCU, bibliotecar

PREZENTAREA CĂRȚII "ANTOLOGIE DE VERSURI DIN LIRICA FEMININĂ A BASARABIEI"

Azi la orele 13:00 în incinta Bibliotecii Municipale Bogdan Petriceicu Hașdeu a avut loc prezentarea cărții "Antologie de versuri din lirica feminină a Basarabiei". Gazda și organizatorul principal al evenimentului a fost biblioteca centrală reprezentată fiind de doamna Victoria Fonari și susținută în parteneriat de filiala Alba Iulia din Chișinău. Ca de obicei atmosfera întrunirii a fost predominată de o doză încărcată de cuvinte călduroase țâșnite din izvorul sufletului femeiesc. Uneori aveai impresia că spațiul în care se desfășurase activitatea era prea îngust în raport cu grandoarea slovelor, ce-ți  deschideau universuri  cu adevărat încă necălcate de săraca minte umană. Ne-am bucurat iarăși nespus de mult de prezența domnului Virgil Șerbu Cisteianu, cel care prin aportul său tenace,  prin muncă intelectuală titaniană, ne-a dovedit  că se poate, făcând ceea ce pentru majoritatea ar părea imposibil. Dumnealui  a editat cu mărinimia propriilor forțe o carte în III volume, care la sigur va deveni  o podoabă de diamante roșii, ce deja și-a făcut loc în inconmensurabilul safeu al limbii române. Am observat că dânsul niciodată nu se lasă de intențiile bune pe care le are și duce lucrurile începute până

la capăt, făcându-le pe toate în numele Neamului Românesc, pe care-l prețuiește și-l iubește nemăsurat de mult. La prezentarea cărții am rămas plăcut surprinși de prezența unui grup de studente din cadrul Universității de Stat din Moldova, domnițele sunt în anul III și fac filologie. Spre final am împărțit cărți celor cuminți, am făcut o poză de grup și ne-am luat unii de la alții rămas bun, rămânând cu încrederea că Iubirea e unica care ne poate schimba și că femeia e singura fiinţă de pe pământ care a fost învățată de Dumnezeu cum să sădească Iubirea.

 Corneliu PLOP, bibliotecar

PREMIERĂ DE LANSARE A CĂRȚII "ANTOLOGIE DE VERSURI DIN LIRICA FEMININĂ A BASARABIEI"

În miezul zilei de 2 septembrie a anului curent  a avut loc în premieră o lansare de carte la Salonul Internaţional de Carte, ediţia a XXIII-a, care se desfăşoară în perioada 31 august - 4 septembrie la Chișinău. Gazda sărbătorii fiind Biblioteca Națională, care ne-a primit în sala de conferințe. Capodopera conține un tezaur de poezie românească feminină născută în Basarabia sec. XX-XXI. Bogăția aceasta a fost adunată minuțios cu sprijinul colosal al domnului Virgil Șerbu Cisteianu, cartea fiind tipărită în III volume. Domnia sa este directorul editurii "Gens Latina" din orașul Alba Iulia și a lucrat asiduu pentru a obține un lucru inedit și imperios de util pentru cultura întregului popor român, scoțând la lumina zilei o antologie de versuri din lirica feminină a Basarabiei. El a fost cel care a moderat evenimentul cu un talent oratoric deosebit. Dumnealui ne-a povestit despre nenumărate lucruri și trăiri impresionante din trecutul altor personalități marcante din secolul trecut. Ne-a povestit despre procesul laborios de redactare a lucrării lansate și despre faptul că a ținut cont în primul rând de doleanțele poeteselor noastre, deoarece a colaborat cu autoarele până la scoatere cărților de sub tipar. Și totuși la vârsta înaintată pe care o are dânsul, neluând în calcul și micile probleme de sănătate de care este deranjat uneori,

ne-a demonstrat că este o fire puternică, posedând din calitățile arhicunoscuților stejari ale Dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, deși ca și român fiind originar din Ardeal. Ca întotdeauna ne-am bucurat cu toții de vizita dumnealui și de darurile aduse special pentru noi toți cu mare drag, inclusiv pentru donația făcută Bibliotecii Alba Iulia. Astfel totul a decurs la cel mai înalt nivel posibil, pentru că în primul rând au fost prezenți oameni de bun-simț, care au savurat cu delicatețe din această întâlnire frumoasă și am rămas cu convingerea că vor transmite din călduroasa plăcere și celor ce n-au reușit să vină.

Corneliu PLOP, bibliotecar