Din seria „Povești de peste mări și țări“

Recent Biblioteca Alba Iulia a deschis un ciclu de lecturi întitulat”  Povești de peste mări și țări” , preconizat pentru “ Ora poveștilor” , pe care îl  vom  desfășura  la grădinițele din vecinătate. Scopul acestui ciclu este de a familiariza copiii de vârstă preșcolară cu creația folclorică a altor popoare, cu tradițiile și cultura lor, pentru a-I învăța să fie toleranți  față de alte naționalităti, să le accepte și  să le cunoască  cultura,  precum și eroii îndrăgiți a poveștilor  lor. Printr-un cuvânt este vorba de multiculturalitate, care s-ar putea defini ca coexistența diferitor culturi în sânul aceluiasi ansamblu. Dat fiind faptul că diversitatea culturală și religioasă în present  în lume este o realitate, la momentul  actual se tinde la instaurarea unei societăți, unde fiecare popor să aibă șansa de a trăi alături de alte culturi, precum  într-o grădină  cresc și înfloresc tot soiul de flori. În acest caz varietatea ne îmbogățește doar.

      Pentru ziua de marți, 9 septembrie, am ales povestea populară ucraineană “ Norocosul,” în care se vorbește despre doi vecini ce se împumutau  reciproc ba cu o căruță, ba cu o pereche de boi pănă când  soția unuia dintre ei, obosită să-și aștepte de fiecare dată rândul la car,  pentru a putea pleca la biserică ori în ospeție, își sfătuie bărbatul să vândă boii și să cumpere un cal și o căruță. Zis și făcut: bărbatul, fiind ascultător din fire, îșî luă boii și se duse la iarmaroc, dar deja pe drum se desfășoară târgul. Întâlnește pe drum diferiți negustori și schimbă mai întâi boii pe un cal, apoi în maniera descrescândă pe diferite animale, păsări de casă, până se alege  în cele din urmă cu o pungă ,pe care o dă podarului pentru  a-l  trece râul. Niște  negustori, cu un șir de căruțe, văzând” isprava” bărbatului, l-au întrebat ce-i  va zice soția când se va întoarce acasă . El a spus  ca -i va zice: „ Slava Domnului că ai venit acasă viu și nevătămat.” Au pus pariu, că dacă  soția va spune astea ei îi vor da bărbatului cele douăsprezece care încărcate cu de toate, iar dacă nu – atunci el îi va argăți pe toți timp de doisprezece ani. S-au îndreptat spre casa bărbatului și au întrebat-o pe soția sa ce-i  va zice omului pentru că s-a întors acasă cu mîinele goale, la care dânsa răspunde:  „Slavă Domnului că a rămas viu și nevătămat.”Atunci negustorii s-au văzut  nevoiți să-i dea bărbatului cele douăsprezece care cu bogății neașteptate.

Ascultând povestea copiii au rămas adânc impresionați de această narațiune, urmărind cu suspans  „isprăvile” bărbatului, care de fiecare dată schimba marfa sa pe alta cu o valoare mult mai mică și căt de mare le-a fost satisfacția finală, când eroul principal a avut atâta noroc  și a încasat o mulțime de bogății. Au răspuns cu entuziazm  la întrebări asupra textului, zicând doar că ei nu ar face asemenea schimb de marfă, pledând să o schimbe pe o marfă mai valoroasă. 

Am făcut apoi o trecere în revistă a poveștilor”  De peste mări și țări” lecturate mai inainte, scoțind în evidență și eroii îndrăgiți ai poveștilor noastre, cum ar fi  Păcală și Tândală, Făt Frumos, Ileana Cosânzeana ș.a., apoi  copiii și-au exprimat dorința de a cunoaște și alte povești ale altor popoare pe lăngă cele deja cunoscute.În final am remarcat faprul, că cunoașterea poveștilor populare ale altor neamuri nu exclude nici nu marginalizează nici într-un caz poveștile noastre populare mult îndrăgite de către copii, doar ne îmbogățește cunoștințele, ne lărgește orizontul  și imaginația,  ne dezvoltă multilateral.

Natalia Dumitraşcu, bibliotecar