Virgil Şerbu Cisteianu şi marile sale iubiri

Recentul Salon Internaţional de Carte, desfăşurat la Biblioteca Naţională în perioada 31 august – 4 septembrie, l-a adus la Chişinău pe seniorul nominalizat în titlu. Şi de data aceasta ne-a transmis salutul optimist, european din Capitala Unirii şi ne-a prezentat... frumoasa tovărăşie literară a câtorva volume: „Caietul Verde”, a poetului-martir Nicolae Ţurcanu, vol. IV, câteva interviuri „Despre viaţa şi moartea lui Nichita Stănescu” şi antologia „Din lirica feminină a Basarabiei” în trei volume, apărute toate în oraşul Alba Iulia la Editura „Gens Latina”, în 2014.

Atât la lansarea volumelor de la SIC BN (02.09.2014), cât şi cea de la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în cadrul cenaclului „Magia Cuvântului” (04.02.2014), s-a vorbit despre inima fierbinte a omului de cultură Virgil Şerbu Cisteianu ce bate pentru Ţară şi pentru Basarabia aşteptată la sânul matricei sale româneşti.

Trebuie menţionat faptul că moderatorii lansării, momentul Alba Iulia din cadrul SIC, acad. Petru Soltan şi editorul Virgil Şerbu Cisteianu, acompaniaţi de alţi doi scriitori, Loghin Alexeev şi Ion Diordiev, au dat prioritate onorabilă volumului „Caietul verde”, cât şi destinului de martir al poetului Nicolae Ţurcanu (21.01.1918, Nezavertailovca – 17.08.1985, tot acolo, în Transnistria). Amintim din creaţia sa valoroasă o singură strofă, cea din celebrul poem „Salutarea noastră”, „buclucaş”, care vorbeşte de sentimentele pure de mare cetăţean român într-o foarte tulbure perioadă a sec. XX, catren care i-a adus poetului surghiunul în Siberia în negrul an 1944: „Salut, dulce Românie / Frate, soră, mamă, tată. / Noi vă zicem bună ziua / dar „adio” – niciodată.”. Volumul apărut la Editura „Gens Latina” din Alba Iulia, în 2014, este prefaţat de dr. Loghin Alexeev, nepot prin alianţă al autorului, iar Ion Diordiev, aflăm pe parcurs, i-a fost fin de cununie. Evocarea scriitorului-patriot aminteşte de o importantă şi actuală lecţie de cetăţenie.

Volumul „Despre viaţa şi moartea lui Nichita Stănescu” a fost prezentat de editor şi vine ca o încercare de a-l reabilita pe poetul „necuvintelor” prin intermediul martorilor-cheie: mama şi sora poetului,

cu care au dialogat câţiva ziarişti: Elisabeta Mondanos, Ovidiu Suciu, Eugen Zainea, precum şi regretata poetă Leonida Lari, în dialog cu sora, Mariana Stănescu, realizat în ianuarie 1994, material audio transliterat de regretatul poet Anatol Ciocanu. Volumul mai conţine şi ultimul dialog între Nichita Stănescu şi Ilie Purcaru, precum şi un dialog susţinut acasă la Nichita, în luna mai 1982, de studenţii profesorului George Cornea. Interviurile sunt prefaţate de „Scrisoare de aniversare”, a marii iubiri a lui Nichita, Gabriela Melinescu, scrisă la 31 martie 2008, şi acompaniate de referinţe despre fenomenul Nichita Stănescu: Ştefan Augustin Doinaş, Eugen Simion, Pavel Ţugui, Mihai Cimpoi, Marian Papahagi, Virgil Şerbu Cisteianu.

        Antologia în trei volume „Din lirica feminină a Basarabiei” a fost prezentată la SIC, iar o lansare susţinută de recital a avut loc la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, în cadrul Cenaclului „Magia Cuvântului”, diriguit de poeta Victoria Fonari. Antologia este una de lux, conţine portrete color şi câte douăzeci de poeme, cu unele mici excepţii: Magda Isanos, Leonida Lari, Galina Furdui, Steliana Grama, Claudia Partole, Elena Tamazlâcaru, Mara Vlădiceanu, Tatiana Scurtu-Munteanu, Svetlana Lupu, Zina Bivol; Rodica Sagaidac, Victoria Fonari, Efimia Ţopa, Nina Josu, Angela Plopi, Ileana Rusu, Luminiţa Dumbrăveanu, Lidia Codreanca, Victoria Covalciuc; Tatiana Dabija, Marcela Mardare, Oxana Cârlan Munteanu, Claudia Slutu-Grama, Eugenia Bulat, Doina Postolachi, Nina Soroceanu, Raisa Lungu-Ploaie, Otilia Dediu. Materialul antologat este susţinut de Argument, un cuvând Din partea Editurii, precum şi de CV-urile poetelor.

 Elena TAMAZLÂCARU, şef oficiu