95 ani de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România

Cercetarea obiectivă a lucrurilor ne dovedeşte că, Unirea Basarabiei cu Ţara-mamă a avut şi scopul nobil de unire sufleteaşcă a românilor de pe cele două maluri de Prut. Prin Actul de Unire de la 27 Martie 1918, Basarabia revine în albia firească. Au fost, pe parcursul celor 95 de ani, numeroase şi diverse discuţii, speranţe, mărturii, aşteptări... şi au mai rămas... Şi azi mai aşteptăm zile cu soare, zile fără hotare între români, zile de liberă călătorie în Ţara-mamă... Lăsând melancolia la o parte, vom mărturisi că, deocamdată, cu prilejul împlinirii celor 95 ani de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România, în 27 martie curent am organizat o conferinţă tematică, urmată de un spectacol literar – muzical împreună cu liceeni de la liceele „Petru Rareş” şi „Liviu Deleanu”, cu sprijinul profesorilor Oxana Munteanu şi Ştefan Diaconu. 
Au fost invitaţi şi alţi profesori de istorie, de limba şi literatura română, tineri poeţi şi studenţi. Manifestarea s-a derulat într-o atmosferă plăcută, versurile s-au împletit într-o cunună cu cântecele interpretate de membrii ansamblului folcloric, care adună liceeni de la susnumitele licee. Recitalurile patriotice au impresionat publicul, trezindu-le emoţii chiar şi celor care nu ne cunoşteau limba, prezenţi în sală. Au fost apreciate la justa valoare şi discursurile liceenilor. O parte dintre aceştea şi-au prezentat propriile eseuri dedicate temei respective. În concluzie, câţiva dintre vorbitori ne-au atenţionat că: „Cea mai straşnică lipsă este de Hristos, de neam şi de noi”. (Ana-Maria Ursu, Liceul „P. Rareş”), iar Veronica Nemerenco, elevă la acelaşi liceu constată că: „Când a fost semnat Actul Unirii s-a decis că românii trebuie să fie independenţi”. Daniela Scutaru, şi ea elevă la Liceul „P. Rareş”, a menţionat că: „Actul Unirii Basarbiei cu România s-a votat cu 95 ani în urmă, dar discuţiile pe această temă încă mai durează...” Grupul de liceeni, care au interpretat cântecul „O ţară dezbinată” ne-au îndeamnat, pe cei prezenţi în sală, să ne ridicăm împreună şi să înfăptuim Unirea... Recitalul de cântece patriotice, susţinut de Cristina Cazacu,  a inclus „Ştefane, Măria ta”; „Prutul”; „Hora Unirii”; „Treceţi batalioane române, Carpaţii” şi altele a creat o atmosferă deosebită. Profesoara de limba şi literatura română de la Liceul „Petru Rareş”, proaspăta poetă, Oxana Munteanu a recitat o poezie-creaţie proprie „Nu-ţi dau” - un dialog cu moartea, căreia n-o să-i dea nicicând dorul de neamul de peste Prut. Şi tânăra poetă, Nicoleta Nicolau, a citit un vers, din prima sa plachetă, „Ţie neamului” în care pune preţ pe valorile naţionale: stemă, drapel, limbă, neam. Ziua de 27 martie 1918 este însemnată cu fir roşu în istoria neamului nostru ca o zi sfântă şi măreaţă, şi, aşa va rămâne în continuare...

95 ani de la prima şedinţă a SFATULUI ŢĂRII

În 27 martie curent se împlinesc 95 de ani de la istorica şedinţă a Sfatului Ţării, organul legislativ al noii republici, care avea să proclame Unirea cu Regatul României în 1918. Cu acest prilej, în ultimele zile ale lunii martie, au loc diverse manifestări publice, menite de a ne teleporta în timp şi în spaţiu. În acest context, şi Tedeumul de comemorare a membrilor Sfatului Ţării, organizat în 25 martie curent la Biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din sectotrul Buiucani. În cadrul parteneriatului dintre biblioteca noastră şi Fundaţia “Vasiliada”, care activează pe lângă Biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, am fost invitaţi să participăm la eveniment cu o expoziţie de carte. Până a începe slujba de comemorare şi după, participanţii şi oaspeţii prezenţi au apreciat gestul nostru, apropiindu-se şi răsfoind unele publicaţii, întrebându-ne ce cărţi şi alte documente cu tematică respectivă mai deţinem în colecţie. Alţii ne-au promis să ne viziteze la sediu şi să ne doneze publicaţii pentru liceeni şi studenţi. Remarcăm că la eveniment au participat câteva sute de persoane, printre care preoţi, academicieni, scriitori, parlamentari, foşti deputaţi în primul Parlament independent, medici, ziarişti, enoriaşi etc. Menţionăm prezenţa dlor Vasile Grozavu, Iurie Guţu, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Ion Ungureanu, Vladimir Beşleagă, Ion Buga, Valentin Vârtosu şi alte personalităţi chişinăuiene. Responsabilitatea organizării evenimentului şi-a asumat-o Doamna Nadejda Brânzan, deputat în primul Parlament, susţinută de un grup de entuziaşti şi buni creştini. Mass-media a fost reprezentată de Compania Teleradio - Moldova.

Actul Unirii din 27 martie 1918 în destinul basarabenilor

Aceasta a fost tema Simpozionului dedicat Zilei de 27 martie 1918. În închiderea programului Săptămânii Uşilor Deschise în sala de la etaj a Bibliotecii „Alba Iulia” s-au adunat grupuri de elevi din clasele a VII-a – a XII-a de la liceele „P. Rareş” şi „L. Deleanu”, studenţi de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, membri ai Asociaţiei Obşteşti Noua Dreaptă, ziarişti, bibliotecari şi alţi vizitatori pentru a discuta asupra consecinţelor Actului Unirii din 27 martie 1918. Printre cei care şi-au anunţat comunicările au fost liceeni, studenţi, ziarişti, profesori de liceu. Voi enumera mai jos câteva titluri ale comunicărilor dezbătute în cadrul simpozionului: „Basarabia, un început al întregirii neamului românesc”, „Generaţia de ieri şi de azi privind Unirea Basarabiei cu România”, „Basarabia şi Marea Unire de la 27 martie 1918”, „Rolul Bisericii Ortodoxe Române în istoria şi cultura Neamului Românesc”; „De la Basarabia Rusească la Basarabia Românească”, ”Contextul internaţional în ajunul Unirii Basarabiei cu România” şi altele. Este îmbucurător faptul că tinerii de astăzi cunosc, doresc să cunoască adevărul istoric, studiază, se informează şi insistă asupra cunoaşterii evenimentelor, faptelor, personalităţilor şi patrimoniului naţional istoric. La finele dezbaterilor liceenii de la „P. Rareş”, împreună cu profesoara lor de limba şi literatura română, Oxana Munteanu, au susţinut un excepţional recital literar-muzical patriotic intitulat „Deşteaptă-te, române!”. În continuare voi reproduce un fragment din comunicarea Anişoarei Botoşanu, elevă în clasa a XII-a de la Liceul P. Rareş: … E bine de menţionat faptul că din 103 membri ai Sfatului Ţării 86 au votat Actul Unirii cu Ţara Mamă. Sfatul Ţării, organul legislativ al Basarabiei a constituit piatra de temelie în formarea României întregite. Recepţia prilejuită de Ziua Marii Uniri a Basarabiei cu Ţara a avut loc în Clubul nobilimii – actualul cinematograf Patria. Deputaţii şi delegaţiile oficiale au fost cazate în Hotelul Londra (str. Puşchin) şi Hotelul Ssuisse – astăzi Biblioteca Municipală « B.P. Hasdeu », iar monumentul care a constituit sacralitatea acestui act istoric este Catedrala Metropolitană "Naşterea Domnului ". Deci, noi, tinerii de astăzi avem o datorie sfântă faţă de predecesorii noştri, în special faţă de cei care au avut curajul şi demnitatea să reunească această palmă de pământ cu Ţara Mamă, România. Să le cinstim memoria, să le urmăm exemplul, să transmitem şi generaţiilor viitoare amintirea şi respectul pentru cei care au făurit istoria...