DACĂ AR FI CU NOI…, POETUL, GRIGORE VIERU, AR FI ÎMPLINIT 81 DE ANI…

Grigore Vieru a fost poetul neamului românesc, a fost poetul copiilor şi al tinerilor, al părinţilor şi bunicilor de astăzi, a fost poetul naţional şi universal, poetul care şi-a dorit întregirea Ţării şi a neamului. În versurile sale a cântat copilăria, dragostea şi dorul, natura, mama, ţara, neamul şi credinţa… Mare parte din versurile lui Grigore Vieru, puse pe note de către compozitori, au devenit astăzi șlagăre româneşti. În aceste zile de mijloc de februarie, revenim încă odată în plus, la poezia grigoriană, deschidem cărţile, şi cei mici şi cei mai mari, şi citim. Dacă nu avem acasă o carte potrivită mergm la bibliotecă, pe rafturile căreia găsim mai multe cărţi pentru toţi. În duminica aceasta, 14 februarie, fiecare vizitator, cu puţine excepţii, care a păşit pragul bibliotecii noastre, s-a

apropiat de expoziţia de carte, a privit şi a deschis pagini şi a citit. Tineri, copii, copii şi părinţi, fraţi şi surori – toţi au citit cu voce tare versuri de Grigore Vieru, apoi, adunaţi în jurul bibliotecarului au comentat şi discutat asupra mesajului poeziilor lui Grigore Vieru. Să-i păstrăm vie memoria poetului, sorbindu-i versul…

Oglinda clipelor

Ne uitam ca doi copii / In oglinda stelei vii. / Unde-i oare clipa cea / De-o sorbeam si ne sorbea?!

Ne uitam nebuni si goi / In oglinda stelei noi. / Unde-i oare clipa cea / De-o sorbeam si ne sorbea?!

Ne uitam ca doi batrani / In oglinda unei paini. / Unde-i clipa de candva / De-o sorbeam si ne sorbea?!

Biblioteca de roua

Frate, / am vazut tari bogate in care-as fi ramas la fel de sarac

Frate, / e plina lumea de punti pe care trebuie sa le treci infratindu-te cu dracul.

Frate, / eu pot muri oricand, dar nu si oriunde / Eu nu pot muri decat cu chipul rasfrant /

„in acest geniu al ierbii care e roua“. 

”MICII EUROPENI”, O MARE IDEE...

Volumul „Micii europeni” este un ghid de călătorie în marea familie a Europei. Apărut în 2007 la Bucureşti, este unul dintre cele mai răsfoite în bibliotecă de către micii, dar şi cei mai măricei cititori. Pe marginile acestui volum, la care s-au mai alăturat şi altele pe înţelesul celor mici, am discutat, astăzi, cu un grup de elevi din clasa I-a de la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”. Cei mai mulţi dintre aceştea au venit la bibliotecă pentru prima dată, aşa că le-am făcut cunoştinţă cu biblioteca, cu expoziţiile de carte, inclusiv a celei despre Valorile europene, cu revistele pentru copii, apoi am purces la prezentarea cărţii Micii europeni, semnată de Nicole

Lambert. Am citit câteva fragmente din această carte, apoi am purces la discuţii despre ce ştiu copii şi ce ştim noi despre Europa, în ce cărţi pot găsi informaţie despre o ţară europeană. Volumul „Micii europeni” este unul dintre cele mai accesibile vârstei lor din colecţia bibliotecii noastre. Deschizând cartea te cufunzi printre imagini şi porneşti într-o aventură prin ţările europei unde locuiesc, învaţă şi cresc copii de seama celor de la noi. Fiecare Ţară europeană este prezentată de către un copil. Acest exerciţiu l-am încercat şi cu cei din clasa I-a de la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”.

Elena Caldare

CAPCANA VISELOR...

În fiecare duminică, așa cum ne-am obişnuit deja, grupul de preadolescenți „Amici Inteligenți” își desfășoară activitatea cu mult interes și, de fiecare dată, demonstrează că sunt niște meșteri înascuți când vine vorba de artă. De data aceasta, împreună am creat așa numitul Dreamcatcher (căpcană a viselor). Se spune că, atunci când un dreamcatcher este agățat deasupra patului, acesta se mișcă liber în timpul somnului pentru a aduna în plasă visele. Astfel, visele frumoase, cunoscând drumul, reușesc să treacă prin centrul plasei și să alunece în somnul celui vegheat, iar coșmarurile rămân prinse și dispar pentru totdeauna, odată cu primele raze de soare, care luminează odaia. Vechea legenda s-a extins în mediul mai multor triburi, fiind adoptată în culturile acestora sub diferite forme. Astăzi, dreamcatcher-ul, prin menirea și simbolistica sa, a depășit barierele culturale și lingvistice ale nativilor americani, devenind un motiv, deseori, exprimat în mișcarea New Age. Pe lîngă

momentul de creație, preadolescenți au pus în discuție un fragment din cartea Mergând pe Calea Dreptăți. După discuția aprinsă cu argumente pro și contra DREPTĂŢII, au ajuns la concluzia că: să te uiți la greșelile celorlalți este un obicei periculos. Superioritatea față de ceilalți nu trebuie să existe fiindcă suntem egali. Ca să avem o lume mai bună ar trebui sa uităm de vicii și să ne înzestrăm doar cu calitățile bune. Pentru Duminica următoare ne-am propus să implicăm, direct, fiecare participant, în organizarea şi desfăşurarea activităţii, de aceea, credem că vom avea parte de o ședință mult mai interesantă şi interactivă. Anita, de exemplu, a promis să ne înveţe cum se confecționează corect și calitativ origami și, să ne povestească care sunt originiile acesteia, iar

Mihaela ne va povesti despre bogățiile planetei Pământ și cum ar trebui să le protejăm. Așteptăm şi alţi doritori de a participa la întrunirile noastre duminicale. Următoarea întâlnire va avea loc Duminică, 8 februarie curent, ora 12.00, în Sala de lectură pentru copii a bibliotecii noastre. Vă rugăm să nu întârziați și să veniți doar cu zâmbete și dispoziție bună!

Ecaterina NEMERENCO

Cu „Urmele mele frumoase” de Iulian Filip în ospeţie la copiii din Grădiniţa „Voinicel"

Acesta este titlul cărţii lui Iulian Filip recomandată de către BM “B.P. Hasdeu” pentru programul de lectură “Copiii Chişinăului citesc”. O carte viu ilustrată cu poezioare şi cântece pentru copii cei mai mici şi pentru cei mai măricei care trebiue citită şi promovată în mediul celor mici. În acest scop, în după ameaza zilei de 5 mai am făcut o vizită micuţilor de la Grădiniţa „Voinicel" din cartier. Le-am vorbit copiilor despre poetul Iulian Filip, care locuieşte în sectorul Buiucani, chiar în acest cartier, iar o fetiţă de aici s-a dovedit a fi vecină cu poetul. Iulian Filip scrie multe poezii, cântece, povestioare, piese de teatru, în special, pentru cei mici. Poezia „Ajutorul mamei” citită de bibliotecar a provocat un dialog activ privind conţinutul textului.

Mai mulţi copii, în acest context, şi-au amintit despre vizitele lor la ţară, la bunici, despre încercările de a „comunica” cu păsările şi animalele domestice, despre ajutorul pe care îl acordă bunicilor de la ţară, mamelor acasă, mândrindu-se cu faptele lor frumoase. Am citit şi proverbe referitoare la tema poeziei date, am citit şi proverbe despre frumuseţea faptelor bune, frumuseţea interioară - bunătate, inteligenţă, modestie, milă şi ajutor faţă de bătrâni sau neputincioşi, faţă de natură, animale ş. a. Şi copiii au intervenit cu exemple de fapte bune pe care le-au făcut ei sau părinţii lor. Morala poeziei „Ajutorul mamei” este următoarea: dacă toţi am trăi după maxima „Ce ţie nu-ti place altuia nu-i face” lumea ar fi mult mai bună şi mai frumoasă.

      Am citit, împreună, şi povestea „Pălăriuţa Oranj şi lupul din râpă”, o poveste în care colţunaşii bunicuţei împărţiţi de Pălăriuţă Oranj tuturor pofticioşilor întâlniţi pe drum, autorul i-a descris cu mare pasiune. Copiii au apreciat mult momentul în care lupul cel rău îl duce în spate pe eroul nostru pînâ la bunucuţa sa, care îi aşteaptă cu un lighean de colţunaşi gustoşi..., precum şi întâlnirea paşnică, de astă dată, cu vânătorul, care, de fapt, s-a dovedit a fi un  bun vecin cu bunica lui Pălăriuţă Oranj. Am discutat asupra textului citit, copiii subliniind metamorfoza petrecută, intre timp, în comportamentul lupului rău-rău, care mai înainte ataca oameni şi copii, şi care, mai târziu, a devenit lupul cel bun, care mânca doar ceia ce îşi ofereau vecinii, celor două părţi de sat, unii altora, împărţiind neapărat bunurile lor cu lupul.

 În final, copiii au povestit despre ajutorul pe care îl acordă mamelor lor în bucătărie, despre recetele culinare preferate de ei, precum şi despre dorinţa lor arzătoare de a vizita cât de curând Biblioteca „Alba Iulia” pentru a face cunoştinţă cu alte poezii şi povestiri interesante scrise de Iulian Filip şi de alţi poeţi sau scriitori pentru vârsta lor.