DIN ISTORIA CLĂDIRII MUZEULUI NAŢIONAL DE ISTORIE A MOLDOVEI

În cadrul Orei de informare retro, echipa de la filiala noastră a propus participanţilor o incursiune în istoria clădirii Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Muzeul este unul din cele mai importante instituţii muzeale din Chişinău, valoros, atât din punct de vedere a  patrimoniului său, cât şi a prestigiului ştiinţific. Amplasată chiar în centrul Chişinăului, clădirea în care se află muzeul este una contemporană, construită la începutul anilor 80 ai secolului trecut. Puţini cunosc însă care a fost soarta acestei clădiri şi ce se găsea aici mai bine de 100 de ani. Împreună cu un grup dintre cei mai fideli cititori ne-am permis această călătorie, descoperind menirea edificiului la începuturi... În 1812 cea mai prestigioasă instituţie de învăţămănt, Gimnaziul nr. 1 de Băieţi, a fost aşezat în locul unde găsim astăzi Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

În 1939 - 1942 pe acest teritoriu a fost construit un spital militar. Cincisprezece ani mai târziu clădirea a fost scoasă la licitaţie. Apoi, clădirea s-a reconstruit, fiind adaptată pentru instituţie de învăţământ. Ulterior din gimnaziu se transformă în liceu şi primeşte numele lui B.P. Hasdeu, cel care a fost, de fapt, unul din absolvenţii de cîndva a şcolii. Acest liceu a avut o reputaţie extraordinară în tot Imperiul Rus. Aici au studiat viitorii profesori, jurişti, medici, savanţi, precum: Vasile  Alecsandri, Constantin Stere, Serghei Lazo, Toma Ciorbă. În curtea liceului a fost ridicată şi Biserica „Sf. Andrei”. Perla arhitecturală a suferit mult în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În această perioadă a fost desfiinţat liceul şi instalat Detaşamentul de Grăniceri „Nistru”. După cel de-al Doilea Război Mondial clădirea şi-a schimbat menirea în repetate rânduri. La începutul anilor 60 a devenit blocul Institutultui Politehnic, unde era Facultatea de Tehnologie şi Catedra Militară, apoi  Facultatea de Istorie. Decisiv în soarta liceului a fost cutremurul din 4 marie 1977, care a provocat degradări clădirii ajunsă în pragul prăbuşirii. S-au încercat să se facă unele lucrări de reparaţie, dar datorită gradului avansat de deteriorare a structurii, clădirea a fost demolată și în acel loc s-a construit clădirea Muzeului Național de Istorie. Copiii au aflat o informaţie utilă despre evoluţia clădirii muzeului şi, ne-au promis să viziteze şi Muzeul respectiv din Chişinău.

Astăzi se împlinesc 580 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului!

Astăzi, 17 iulie, anul 2016, se împlinesc 580 de ani de la prima mențiune documentară a Chișinaului. Chişinăul este atestat documentar prima dată la 1436 în calitate de localitate, aşezată pe malurile râului Bâc. Dar acest loc a fost populat din timpuri străvechi. Arheologii au descoperit aici aşezări umane, care datează încă din epoca de piatră (35-8 mii ani î. Hr.), aşezări din epoca timpurie a fierului (sec. 10-8 î. Hr.) şi altele.

De asemenea, au fost descoperite şi monede romane din sec. 4, care arată legătura populaţiei băştinaşe cu provinciile romane de la Dunărea de Jos şi nordul Mării Negre.

Prima menţiune documentară a Chişinăului ca localitate datează din 17 iulie 1436, când domnii Ţării Moldovei Ilie şi Ştefan...au dat şi i-au întărit lui Oncea-logăfăt pentru credicioasă slujbă mai multe sate pe Răut . Stabilind hotarele acestor sate, documentul menţionează : ...şi la Băc, de cealaltă parte , pe valea ce cade în dreptul Cheşenăului lui Acbaş, la Fântâna unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii.

Despre acest eveniment am discutat cu utilizatorii noștri matinali, iar pe parcursul zilei vom informa și ceilalți utilizatorii despre aniversarea Chișinăului.

PASTELE A FOST SARBATORIT, PENTRU PRIMA DATĂ, ÎN JURUL ANULUI 1400 ÎNAINTE DE HRISTOS

Răsfoind pagini de istorie, descoperim că, Paştele, cea mai importantă sărbătoare creştină, a fost sarbatorit, pentru prima dată, în jurul anului, 1400 inainte de Hristos. Tradiţia mai spune că, Sărbătoarea Paştelui începe cu Duminica Floriilor, ziua în care se serbează întoarcerea lui IisusHristos în Ierusalim. Începand cu această zi oamenii iîşi amenajează grădinile, fac ordine în case, în gospodărie. Duminică de dimineaţă megr la biserici cu crenguţe de salcie – simbol al fertilităţii, vieţii, belşug... Urmatoarea zi importantă din ajunul Paştelui este joi, zi în care clopotele bisericilor încetează să mai bată, iar gospodinele vopsesc ouale. Ziua de vineri este Ziua Răstignirii lui Iisus Hristos, cea mai mare zi de post,  zi în care nu se practică munci grele de cultivare a pamantului, nu se aprinde focul în sobe, nu se coace pâine... Sambăta clopotele bisericilor îşi reiau dangătul. Cel mai important moment este sfinţirea apei. În seara zilei de sâmbătă, familiile merg la biserică pentru a asculta slujba Învierii şi a lua  lumina de la lumanările preoţilor. Cu aceste lumânări aprinse ei reven în case şi aprind candela. Acasă, în familie, se ciocnesc ouă vopsite zicând „Hristos a Înviat”, răspunzând cu  „Adevarat a Înviat”. În dimineaţa zilei de Paşti oamenii obişnuiesc să pună ouă roşii în apă şi să se spele din aceasta pentru a se proteja de boli. În alte zone se pun şi ouă albe, bani. Mâncarea tradiţională de Paşti este friptura de miel, ouă vopsite şi pasca. Mielul este considerat simbolul lui Iisus Hristos, ouăle simbolul Divinităţtii care, fiind ciocnite de Paşti, sunt ca şi sacrificate. Sarbătoarea Paştelui se asociază cu primăvara trezirea la viaţă, care simbolizează crucificarea şi Învierea lui Iisus Hristos. Paştele creştin derivă din Paştele evreiesc, numit Pesach, cuvântul de origine al cuvântului Paşti. Pentru prima dată, Paştele a fost sărbatorit în jurul anului 1400, înainte de Hristos, dată în care evreii au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura, în cartea Exod (Ieşirea) din Vechiul Testament, ne oferă instrucţiunile date de Dumnezeu pentru sărbatorirea Paştilor în timpul lui Moise. Evreii din antichitate îşi aminteau de faptul că Dumnezeu i-a salvat din robia în care se aflau în Egipt. Cu ocazia ieşirii din Egipt, au sărbatorit, pentru prima dată Paştele, evreii trebuiau să sacrifice un miel. Apoi, cu sângele mielului se ungeau ramele de lemn ale uşilor de la casele acestora. În noaptea aceea, îngerul morţii, trimis de Dumnezeu, a trecut prin Egipt şi a omorat toţi fiii întâi născuţi ai egiptenilor în casele care nu aveau pe usă sângele mielului. În casele israeliţilor, nu a murit nimeni, pentru că aceştia ascultaseră porunca lui Dumnezeu şi au pus sângele mielului pe uşile lor. Sângele mielului oferea o garanţie, un semn vizibil prin care credincioşii dădeau de înţeles că au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu..., spun filele istoriei... Echipa bibliotecii noastre doreşte tuturor colegilor de breaslă, cititorilor, vizitatorilor, prietenilor, susţinătorilor, partenerilor, voluntarilor noştri ca Sfinele sărbători ale acestei primăveri să vă aducă numai gânduri senine, lumină în suflet şi multe bucurii, alături de cei dragi. Hristos a Înviat!

24 MARTIE, ZIUA BIBLIOTECII "ALBA IULIA"

  Dragi prieteni, în această zi vă propunem să participaţi, după preferinţă, la următoarele activităţi culturale: Conferinţă tematică  „Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), eveniment actual şi dorit”, în cadrul Clubului „Bartolomeu Anania”, ora 18.30; Prezentare de carte Chişinăul din inima noastră de Iurie Colesnic, ora 14.00; Recital muzical Ce-ţi doresc eu Ţie, Dulce Românie, cu membri ai Ansamblului folcloric "Iedera" de la Centrul Republican pentru Copii şi Tineret "ARTICO"; Vernisaj de pictură "Anotimpurile Chişinăului"; Excursii virtuale prin Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău şi bibliotecile Chişinăului şi altele. Vă aşteptăm, cu drag.

Chișinău – comori ascunse from Doina Fleştor

Alba iulia, Capitala spirituală a României from Doina Flestor

„CHIŞINĂUL ÎN DOCUMENTE”, O ZI DE INFORMARE PENTRU CITITORI DEOSEBIŢI

În ajunul Hramului oraşului nostru sau „Ziua Chişinăului”, cum mai este numită de foarte multă lume, cititorul sau utilizatorul interesat al bibliotecilor din oraş a beneficiat de o deosebită zi de informare în domeniu.

Filiala „Alba Iulia” a pregătit o expoziţie tematică de carte pentru ziua specială de documentare, expoziţie în cadrul căreia au fost expuse cărţi, albume despre oraşul nostru care măsoară o istorie multiseculară, cărţi ale scriitorilor ce locuiesc în Sectorul Buiucani şi altele.

Pe parcursul zilei au fost prezentate volumele din colecţia „Scrieri despre Chişinău”:  „Chişinăul” de Ştefan Ciobanu, „Chişinăul în 1941” şi „Semimileniul Chişinăului” de Gheorghe Bezviconi – volume apărute la Editura „Museum” în 1996; volumele enciclopedice „Chişinăul din amintire” şi „Chişinăul şi chişinăuienii” de Iurie Colesnic, apărute, respectiv în 2011 şi 2012; albumele „Republica Moldova, Patrimonial” de Ioan Mânăscurtă şi maestrul fotograf  Mihai Potârniche, Editura „Princeps AO”, 2011; „Chişinău” de Amedeo Carrocci, Editura „GrafiCart”, 2004; „Buiucani. File din istoria satului şi a sectorului Buiucani, Municipiul Chişinău” de Valeriu Nemerenco, Editura „Prut Internaţional”, 2002; „Chişinău. Buiucani, 2000”, Editura „Prut Internaţional”, 2000.

Liceenilor le-a fost prezentat şi un recital de poezie consacrată oraşului Chişinău, selectată din volumul îngrijit de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, intitulat „Chişinăul în literatură”, Editura „Grafema Libris”, 2011. Au răsunat poemele poeţilor care locuiesc sau au locuit în Cartierul Buiucani: „Cântec pentru fata în alb” de Anatol Ciocanu, „Hulubul în Chişinău” şi „Chişinăul primăvara” de Iulian Filip, urmate de „Simfonie” şi „Mi-eşti drag...” de Ianoş Ţurcanu.

La Ziua de Informare asupra fenomenului oraşului Chişinău, a istoriei, culturii sale, au participat în mod organizat liceeni din clasele a IV-a de la Liceele Teoretice „Liviu Deleanu” şi „Petru Rareş”, licee vecine ale bibliotecii, diriguiţi de profesoarele Olga Lopatenco şi, respectiv, Elena Pruteanu, precum şi alţi cititori ce frecventează biblioteca.

Elena TAMAZLÂCARU, şef oficiu

STIMAŢI CHIŞINĂUIENI!

În frumoasa lună de toamnă, când oraşul nostru îşi sărbătoreşte Ziua Hramului, bibliotecile publice organizează, în perioada 1-13 octombrie, Decada „Chişinău, oraşul meu”, care include un şir de activităţi culturale şi informaţionale pentru publicul chişinăuian şi nu numai. În acest context, invităm toţi doritorii de a cunoaşte cât mai multe file din istoria Chişinăului de ieri şi de azi la o Zi de Informare.

Istorie nedreptatita from Alba Iulia

Vă invităm să călătorim prin filele istoriei from Alba Iulia

LA TROLLEYBOOK POVEŞTILE SUNT ÎNTREBATE

În aceste zile de august, marcate de o căldură insuportabilă, copiii Chişinăului pot găsi o oază răcoroasă, instructivă şi distractivă, totodată la Biblioteca pe roţi, „Trolleybook”, care se găseşte, după cum mulţi ştiu deja, în Valea Trandafirilor, în imediata apropiere a Centrului de distracţii şi agrement. La data de 19 august curent, la cârma bibliotecii pe roţi a revenit,  pentru a doua oară în această vară, o parte din colectivul Bibliotecii Alba Iulia cu un vast program de lecturi, jocuri, agrement...Imediat după deschidere, când abia reînnoise rezervele de apă potabilă, am avut parte de o mulţime de vizitatori de toate vârstele, începând cu copii de vârstă preşcolară şi terminând cu bunici. Vizitatorii noştri, după ce au admirat încăperea și aranjarea ei, au luat cunoştinţă de cărţile din bibliotecă, menţionând importanţa, diversitatea şi frumuseţea lor, începând cu cărţulii pentru cei mici şi terminând cu enciclopedii şi literatură pentru maturi. 

Programul de lecturi a demarat cu citirea  cărţii „ Dacii şi Burebista”, scrisă de Olga Varticovschi despre strămoşii neamului nostru românesc, dedicată celor mari şi celor mici. Lucrarea este o carte artistică în care istoria şi legendele nemuritoare ale strămoşilor noştri se intersectează cu umorul, buna dispoziţie şi năstruşniciile eroilor, care au pătruns, într-un mod miraculos, în trecut şi sunt întotdeauna de nelipsit când e vorba de peripeţii. În acelaşi timp cartea povesteşte într-o manieră distractivă şi despre Burebista, primul rege al statului dac, care a urcat pe tron şi a domnit o perioadă lungă cu câteva decenii înainte de nașterea lui Hristos. Au urmat apoi un şir de întrebări şi răspunsuri asupra textului citit, care avea drept scop însuşirea temeinică a poveştilor istorice. Mai târziu am avut mai mulţi vizitatori: de la copii de vârstă preşcolară până la adolescenţi, cărora o voluntară de a bibliotecii noastre le-a citit povestea populară „ Împăratul păsărilor”. 

Copiii au fost destul de activi şi au dat  răspunsuri exacte la toate întrebările puse. Cam pe la mijlocul zilei am avut oaspeţi: erau doi colaboratori ai Bibliotecii Municipale din Bistriţa, România, însoţiţi de către Prim-vicedirectorul BM Hașdeu Elena Butucel. Oaspeţii din Bistriţa au admirat sincer „Trolleybook”- ul, spunându-ne că doresc şi ei să organizeze un troleibuz-bibliotecă, doar că şi-ar dori să-l poată deplasa în diferite locuri, după necesităţi. Le-am dorit mult succes, să facă şi ei ca noi, să facă mai bine decât noi. Au urmat apoi alte vizite răzleţe. Cei veniţi au admirat aranjamentul extern şi intern al Trolleybook-ului, desenele copiilor care sunt afişate aici, lucrări de origami, flori executate din fâşii multicolore ş.a, pe când cei mici învârteau cu atâta înverşunare volanul maşinii, văzându-se pentru o clipă şoferi adevăraţi de troleibuz. 

A treia oră de lectură am petrecut-o după masă, lecturând povestea populară „Zgârcitul”. În timpul discuţiei asupra poveştii copiii au ajuns la concluzia că această poveste are tangenţă cu careva episoade din „Amintirile din copilărie” ale lui Ion Creangă. Ascultătorii au apreciat învăţăturile poveștii. Mai aproape de chindii o colaboratoare de a noastră a petrecut  o lecţie de master class despre efectuarea  manichiurii festive speciale cu numele Tricolor  şi utilizarea eşarfei, a broboadei fine şi a pălăriei decorate în diferite ocazii festive. Apoi tinerele noastre modele au mers pe podiumul improvizat, prezentând cu mare eleganţă accesoriile legate şi decorate cu multă măiestrie. Activitatea a continuat cu un flash mob de grup ce consta în aranjarea degetelor mâinii sub formă de inimă. Mai târziu bunica unei voluntare de-a bibliotecii Alba Iulia ne-a prezentat o lecţie de împletire modernă a cosiţelor în formă de spic, demonstrându-ne modelul „Cununa” sau „Soarele”, un model ce arcuieşte frumos capul. La toate aceste activităţi am avut mai mulţi spectatori şi admiratori. Spre final am avut în program şi o lecţie de şah, explicând mai întâi regulile de joc, apoi monitorizând jocul începătorilor. 

În concluzie: Biblioteca Alba Iulia la „Trolleybook” a avut o zi fructuoasă, plină de evenimente, activităţi şi distracţii, cu mulţi copii şi vârstnici curioşi şi setoşi să afle cât mai multe lucruri noi. Ne-am despărţit cu promisiunea de a ne revedea în curând, unde mai pui faptul că administraţia Bibliotecii Municipale împreună cu Primăria Municipiului Chişinău au decis să extindă programul bibliotecii pe roţi până la sfârşitul lunii septembrie, dar până atunci dorim tuturor o vară plăcută cu emoţii frumoase!

Natalia DUMITRAŞCU, bibliotecar

DEZBATERI ISTORICO-LITERARE LA ÎNCEPUT DE SĂPTĂMÂNĂ

Cât suntem de binevoitori, curaţi la suflet…şi ce înseamnă pentru noi un Sfânt? Mulţi se întreabă, dar puţini caută răspunsul. Pe data de 18.02.2013 biblioteca noastră a găzduit o întrunire a unui grup de tineri, membri ai ONG ASCOR, la care au participat şi cititori activi, şi mai puţin activi, dar dornici de a cunoaşte istoria românilor şi personalităţile, care au marcat-o. De această dată discuţiile s-au axat pe numele celui care a fost basarabeanul nostru din Sângerei, un tânăr curajos la timpul său, Valeriu Gafencu. Cei care l-au cunoscut menţionează faptul că, este unul dintre tinerii care au murit pentru Hristos, luptând pentru apărarea credinţei ortodoxe şi a neamului românesc în perioada comunistă. Cei care l-au cunoscut îl numesc “Sfântul închisorilor”, iar preotul Moise de la Mănăstirea ″Oaşa″, România a editat o carte, pe care o citesc atât tinerii, cât şi cei mai în vârstă, intitulată “Sfântul închisorilor”. S-a născut în judeţul Bălţi în 1921, şi a murit în temniţă. Pe când era student la Facultatea de Drept din Iaşi a fost arestat, ca şi mulţi alţi tineri de atunci, fie membri ai unor organizaţii de tineret sau nu, erau bănuiţi şi pedepsiţi. Valeriu Gafencu a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică în condiţii inumane. Bolile, contactate în detenţie, în închisorile de la Aiud şi Piteşti, dar şi alte suferinţe fizice şi morale nu l-au frânt, ci, din contra, l-au întărit şi l-au desăvârşit, pe parcurs, duhovniceşte. A fost un trăitor al Ortodoxiei, pe care a urmat-o şi a cinstit-o cu dragoste. În închisoare a scris şi poezii, care le cântau suferinzii în celule. Poeziile acelea nu erau altceva, decât adevărate rugăciuni adresate şi închinate lui Dumnezeu. După 10 ani de detenţie Dumnezeu i-a mângâiat suferinţele, luându-l la El. În închisoare, Valeriu nu era singurul pe linia trăirii creştine intense, ci făcea parte dintr-un grup care, împărtăşea aceeaşi trăire spirituală, alături de mulţi alţii. Un neam nu poate dăinui, dacă nu are credinţă şi dragoste, fără Dumnezeu nu putem exista, - spune şi părintele Viorel Cojocaru, prezent la dezbateri, - iar rugăciunea este instrumentul care ne luminează mintea. Moartea a venit la Valeriu Gafencu sub semnul credinţei fierbinţi şi al jertfirii de sine. La căpătîiul lui s-au adunat, discret, toţi cei care l-au iubit, l-au respectat şi admirat. Şi nu erau puţini. Valeriu Gafencu a suferit pentru dreptate, pentru neam şi ţară, trăind clipe de nedescris şi, rămîne a fi un bun exemplu, pentru noi, în special, tinerii de astăzi, care ne mândrim cu orice faptă, dar nu jertfim nimic. Să ne oprim şi să ne gândim puţin... Astăzi, poeziile lui Valeriu Gafencu se cântă în Biserică, în localitatea de baştină oamenii se mândresc cu el, îi respectă memoria şi numele, iar tinerii de la ASCOR au instalat o troiţă din piatră albă în amintirea martirului basarabean. În cadrul discuţiilor au fost prezentate şi câteva volume la temă semnate de Ioan Ianolide, fost coleg de celulă cu Valeriu, Radu Gyr, preotul Moise de la Mănăstirea ″Oaşa″ şi altele. Am observat că interesul tinerilor pentru aceste cărţi este unul sporit. Dar şi o parte din cei mai în vârsta s-au înscris în lista doritorilor de a citi un volum sau altul, pentru că în bibliotecă avem câte 2 sau 3 titluri din aceste cărţi, donate în cadrul diverselor manifestări culturale de către grupuri de tineri preocupaţi de cunoaşterea adevărului istoric al românilor de pe cele două maluri de Prut. La această şedinţă a participat şi sculptorul Valentin Vîrtosu, un mai vechi prieten al bibliotecilor chişinăuiene. Dânsul a venit cu câteva lucrări la temă, foarte interesante, pe care le-a expus vederii vizitatorilor. Cei prezenţi au admirat şi câteva lucrări în miniatură, care urmează a fi realizate pe viu în diverse localităţi ale Ţării: o troiţă numită “Copacul Florii” care reprezintă, reînnoirea, reînvierea şi frumuseţea primăverii pe care o trăim fiecare dintre noi în suflet. Tot aici o altă lucrare care ar exprima continuitatea Mănăstirii “Căpriana”. Un interes aparte a trezit lucrarea intitulată „Călugărul”, care semnifică sihăstria, angajamentul faţă de Dumnezeu, care nu este unul special şi deloc uşor. Sculptorul Valentin Vîrtosu nu a venit întâmplător la această dezbatere. Una din schiţele admirate de către participanţii la întrunire, şi anume troiţa, urmează a fi realizată şi instalată în sectorul Buiucani în amintirea martirilor exterminaţi în închisorile comuniste doar pentru faptul că gândeau altfel, decât ar fi trebuit...

În favoarea colecţiei cu tematică istorică

vin şi donaţiile recente de carte din partea unor donatori particulari şi de grup. Numai în lunile noiembrie-decembrie au intrat în biblioteca noastră circa 20 titluri noi de carte şi autori care oglindesc trecutul istoric al românilor de pretutindeni. Voi menţiona aici doar cîteva titluri: Ultima carte şi Românii de la Est de Bug în 2 volume de Anton Golopenţia, Căderea comuniştilor de Vasile Şoimaru, Un ospiciu numit România de Cozmin Guşă şi altele fac parte componentă a donaţiei venite din partea profesorului universitar Vasile Şoimaru.
O tematică similară este abordată şi în donaţia de carte primită recent din partea Asociaţiei obşteşti Mişcarea Naţional Creştină care vine să satisfacă cerinţele de utimă ora ale cititorului de peste 18 ani. Sunt titluri noi intrate în colecţia bibliotecii care ilustrează soarta bisericii, a martirilor ei, a tinerilor români care au opus rezistenţă regimului comunist, precum şi mărturii ale unor personalităţi care împărtăşesc credinţa ortodoxă, interferenţa bisericii cu politica actuală, sacrificiul unor contemporani de ai noştri de a ridica edificii pentru creştini şi a investi în comunitate, în credinţă şi altele.
Voi enumera şi în acest context o parte din volumele intrate: Cine suntem şi Omul frumos de Dan Puric, Întoarcerea la Hristos de Ioan Ianolide, Crez şi adevăr de Nicu Popescu Vorkuta, Imn pentru crucea purtată de Virgil Maxim, Biserica şi duşmanii ei de Vasile Danion, Pentru legionari de Corneliu Zelea-Codreanu, Poziţia politică a Mişcării Legionare în vederile tribunalului internaţional de la Nurnberg, Sfârşitul unei domnii sângeroase: pagini din istoria gărzii de fier de Horia Sima, Sfântul închisorilor, Ion Gavrilă Ogoranu – o viaţă, un destin, o luptă pentru patrie şi altele. Un alt set de carte vine din partea Părintelui Protoiereu Petru Buburuz, care obişnuieşte să ne doneze titluri de carte din domeniul istoriei, pe care le adună de la diverse lansări şi prezentări de publicaţii la care participă. Astfel, cititorul nostru poate face cunoştinţă cu Adevărul istoric despre Basarabia de la A la Z de Sava Bogasiu şi altele. Un alt donator fidel este domnul Constantin Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Filateliştilor, Cartofiliştilor şi Maximafiliştilor din Republica Moldova, care are grijă să completeze colecţia bibliotecii noastre cu titlurile noi care-i aparţin şi cu alte publicaţii cu tematică istorică, precum Retrospectivă poştal filatelică în 3 volume, Bulboaca şi Protoiereul Petru Buburuz, promotor al valorilor autentice. Recent donatorilor particulari li s-a alăturat şi Părintele Savatie Baştovoi cu Biserica şi şcoala în politica Rusiei. De la Lenin la Kuraev şi Micul Pateric povestit şi ilustrat pentru copii.Şi Părintele Viorel Cojocaru, moderatorul Clubului de dezbateri „Vertical” ne pune la dispoziţia utilizatorilor mai multe materiale promoţionale – pliante, semne de carte, calendare, reviste şi titluri noi de carte din domeniul istoriei şi religiei. În octombrie, curent, o altă donaţie de carte vine în completarea colecţiei noastre de la Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”, Alba. Cu toate că am mai atenţionat cititorul despre donaţia respectivă vom menţiona încă o dată în plus câteva titluri: Viaţa pe un peron de Octavian Paler, Cronica de familie în 3 volume de Petru Dumitriu, Pânza de păianjen de Cella Serghi, Maidanul cu dragoste de G.M. Zamfirescu, Îngerul a strigat de Fănuş Neagu, Donna Alba de Gib. I. Mihăescu, Viaţa la ţară de Duiliu Zamfirecu, Trei dinţi din faţă de Marin Sorescu şi altele.
Mulţumim tuturor celor care se implică şi susţin dezvoltarea colecţiei bibliotecii „Alba Iulia”, promovând, astfel educaţia morală, spirituală, patriotică a publicului cititor, precum şi procesul de informare şi documentare a persoanelor cointeresate în studierea culturii şi istoriei neamului românesc.
Invităm toţi doritorii de a cunoaşte, de a studia şi a se documenta să apeleze la raftul cu carte!

Să ne cunoaştem istoria!

Născut la 13 septembrie 1899 şi cel mai mare dintre şapte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu, în trei rânduri deputat cu provenienţă dintr-o străveche familie de pădurari. C. Z. Codreanu a absolvit Liceul Militar Mânăstirea Dealului şi Facultatea de Drept din Iaşi. În primul război mondial îşi urmează tatăl pe front, iar în 1919 aderă la Garda Conştiinţei Naţionale, organizaţie anticomunistă condusă de muncitorul ieşean Constantin Pancu. Este ales preşedinte al Societăţii Studenţilor în Drept. La 10 mai 1922, înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini, iar în toamna anuluilui 1922 pleacă să studieze la Berlin. Se întoarce în iarnă pentru a participa la marile mişcări studenţeşti din decembrie 1922. Punctul principal al revendicărilor studenţeşti îl reprezintă limitarea numărului de locuri alocate evreilor în universităţi la procentul pe care evreii îl aveau în populaţia româneasca.
Împreună cu profesorul A. C. Cuza, fondează, în 1923, Liga Apararii National Crestine...
Astăzi Cornelui Zelea Codreanu este reabilitat şi prezentat ca un model de curaj şi verticalitate pentru tineri. Din aceste considerente, filiala "Alba Iulia" a găzduit în 13 septembrie curent o conferinţă dedicată împlinirii a 111 ani de la naşterea acestei personalităţi, conferinţă organizată de un grup de tineri angajaţi în câmpul muncii, studenţi, liceeni întruniţi în Asociaţia obştească Noua Dreaptă.
La conferinţă au participat şi ziariştii Vlad Pohilă, Elena Tamazlâcaru, Nina Parfentie, profesoarele de la Liceul "V. Alecsandri" Silvia Strătilă şi Marta Friptu. O mare parte din invitaţii prezenţi în sală au avut ocazia să afle o informaţie mai amplă despre Cornelui Zelea Codreanu şi camarazii săi. Au fost prezentate şi publicaţii apărute recent.
Informaţia care circulă în presa scrisă sau în publicaţiile rătăcite în colecţiile bibliotecilor noastre despre această personalitate şi mişcările tinerilor români din anii 1918 – 1940 este contraversată. De aceea, comunicările tinerilor vorbitori au trezit un deosebit interes şi discuţii aprinse care au durat circa 3 ore.
În rezultatul acestor dezbateri, noi, bibliotecarii de aici, am constatat lipsa publicaţiilor cu această tematică în colecţiile noastre şi, totodată interesul sporit al utilizatorilor pentru astfel de informaţie. Menţionând, în cadrul conferinţei acest fapt, am avut marea surpriză ca tinerii din Asociaţia Noua Dreaptă să se angajeze în completarea colecţiei noastre cu publicaţii din compartimentul Istorie, perioada deportărilor, martirii închisorilor, personalităţi uitate...