Istoria ne sugerează că prima zi a primăverii se celebra
încă acum 800 de ani. Pe vremea dacilor, simbolurile primaverii erau
confecţionate din nişte pietricele colorate în alb şi roşu, înşirate pe o aţă.
Se mai lua şi o monedă sau mai multe legate cu fire subţiri de lînă, albe şi
negre sau alb cu roşu. Se purtau mărţişoarele la fel ca şi acum, începînd cu
prima zi a lui martie şi până când copacii dădeau în floare. Astăzi, bănuţul
purtător de noroc al dacilor aproape că a dispărut, el fiind înlocuit cu tot
felul de simboluri. Din păcate, puţini mai confecţionează mărţişoarele cu
propriile mâini, preferând să le cumpere. Membri grupei de preadolescenţi „Amicii
Inteligenţi”, care se adună duminica la biblioteca noastră, au demonstrat că
cele mai frumoase şi ingenioase mărţişoare sunt cele pe care le confecţionează
singuri. S-au întâlnit, în prima zi de primăvară, în sala de la parter a
bibliotecii şi, ghidaţi de Ecaterina Nemerenco, în cadrul atelierului de
creaţie au modelat mărţişoare din hârtie, biser şi aţă. Au
utilizat cele mai
noi metode şi s-au ales cu seturi de mărţişoare moderne, pe care le-au oferit, acasă,
mamelor, surorilor şi vecinilor în semn de simbol al primăverii. Tradiţia mai spune
că, la noi, mărţişorul se poartă până în momentul în care înfloresc trandafirii
sau vişinii. Atunci firul roşu se pune pe un trandafir sau pe o ramură de
vişin. În alte părţi mărţişorul se poartă atâta timp, cât durează zilele
Babelor sau până la Florii, când se scoate şi se agaţă de crengile unui copac.
Se crede că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc. Mai există, pe alocuri,
obiceiul de a arunca mărţişorul după o pasare, ca cel care l-a purtat să fie
uşor tot anul, precum pasarea. Noi vă sugerăm să purtaţi cu drag acest simbol
al primăverii şi să aveţi o dispoziţie bună şi în această primăvară, iar la
sfărşitul lunii martie să îmbodobim, cu mărţişoare, toţi pomii din curtea
bibliotecii şi a blocurilor în car locuim.
