BIBLIOTECA „ALBA IULIA” DIN CHIŞINĂU ESTE LOCUL UNDE MĂ SIMT FOARTE BINE

Mă numesc Cristofor. Aveam 5 ani cand, împreună cu prietenul meu, Vasile, am intrat într-o bibliotecă. Era Biblioteca „Alba Iulia” din apropierea blocului unde locuiesc. Am ramas fascinat de mulţimea cărţilor viu colorate pe raftul bibliotecii, multe, foarte multe cărţi. Dar şi copii care citeau, răsfoiau cărţi, cautau la raft şi se minunau... Aveam şi acasă cărţi cumpărate de părinţii mei, dar cele de la bibliotecă mi s-au părut deosebite. După aceea am stăruit mult pe lângă părinţii mei să vină cu mine la bibliotecă, dar erau foarte ocupaţi şi tot amânam. Prin luna mai prietenul meu, Vasile, mi-a spus că mama dânsului il va duce la bibliotecă la o tabără pentru o lună întreagă, urma să mergem toamna la şcoală. Am rugat părinţii să mă lase să merg şi eu, împreună cu Vasille, la această tabără. Nu ştiam ce-i aceea tabără, dar ştiam exact că voi putea admira şi

răsfoi mulţimea de cărţi de acolo. Am reuşit, nu mergeam în fiecare zi, dar destul ca să mă simt satisfăcut. La această tabără noi cu Vasile eram cei mai mici şi mai mult stăteam în bibliotecă, întinşi pe covor şi citeam aşa cum puteam noi. Dar uneori îmi doream şi eu să particip la diferite activităţi, în special, la concursuri literare. Şi educatoarele de aici ne-au acceptat, iar noi nu le-am dezamăgit, chiar în câteva rânduri am şi câştigat premiile mari, pentru că căutam şi citeam în diferite enciclopedii curiozităţi... Au trecut mai mulţi ani de atunci, părinţii mei au avut multe probleme cu mine din cauza acestei tabere. Nu acceptam nici o plecare în vacanţă în perioada lunii iunie - perioada taberei. Îmi plăcea enorm să fac cunoştinţă cu diferiţi copii, să citim, să organizăm concursuri, să mergem în excursii prin oraş şi chiar în afara oraşului. Am cunoscut atâtea lucruri graţie acestei tabere, cu

siguranţă, părinţii mei nu-mi puteau asigura atâtea cunoştinţe... Acum am 17 ani, poate cineva nu mă crede, dar şi acum merg la bibliotecă şi cu mare plăcere mă joc cu cei mici din tabără, îi ajut la organizarea concursurilor, spectacolelor, mă simt foarte confortabil aici. De la 14 ani mi s-a spus că sunt deja mare pentru tabără, dar eu am zis că vreau să mai stau cu copiii, atunci doamna directoare mi-a propus să fiu voluntar, adică un fel de educator, împreună cu cei maturi. Am încercat, la început nu mă puteam obişnui şi nici copiii, care mă cunoşteau ca un coleg de-al lor, nu înţelegeau ce se întâmplă. Dar cu timpul m-am obişnuit. Şi acum fac voluntariat la bibliotecă, nu numai la tabără, particip la organizarea diverselor activităţi, concursuri, campanii de promovare a cărţii, interviuri, sondaje, împreună cu doamnele bibliotecare. Ele mă numesc „băiatul bibliotecii”.

Îmi place aici. Şi tatăl meu s-a obişnuit cu şederea mea mai mult la bibliotecă, vine şi el, discută cu bibliotecarele şi nu înţelege cum m-au cucerit şi ce au făcut de nu mă las lipsit de la tabără, în special. Mulţumesc bibliotecii că mă acceptă să vin şi să stau atât, cât îmi doresc, şi penrtu că îmi dau sarcini de răspundere. Mă simt matur şi important...

Cristofor FIŞTIC, Liceul "Dante Alighieri"

Importanţa lecturii în educaţia copilului

Dragostea pentru carte şi lectură trebuie dezvoltată încă din copilărie. Este un adevăr pe care-l cunoaştem cu toţii, dar ce acţiuni întreprindem în realizarea acestui scop? Biblioteca „Alba Iulia”, din start, a pus în capul mesei accentul pe cei mici, iniţiind şi elaborând acorduri de colaborare cu instituţiile preşcolare din sectorul Buiucani. De câţiva ani buni „Alba Iulia” desfăşoară o activitate fructuoasă în acest sens şi, pentru că suntem la final de an şi deceniu, ne-am propus să revedem realizările obţinute în acest segment de activitate, precum şi posibilităţi de îmbunătăţire, de racordare a potenţialului bibliotecii la necesităţile micuţilor.
S-a constatat că un copil care are încă de mic o carte de poveşti în mînă va fi curios să cunoască conţinutul acelei cărţi, să-i vadă imaginile iar apoi, pe măsură ce creşte, să citească poveştile şi să evadeze în lumea lor. La bibliotecă, făcând cunoştinţă cu mulţimea de cărţi, reviste viu colorate, copiii sunt motivaţi să revină pentru a afla ce s-a întâmplat cu personajul care i-a impresionat, să descopere lumea animală şi vegetală a Terrei, să afle cât mai multe lucruri despre ei şi obiectele care-i înconjoară.
Printre partenerii noştri fideli se află grădiniţele nr 183, 185, 164. Obiectivele generale ale acestei colaborări sunt următoarele: să stimulăm copiilor interesul pentru carte şi lectură; să-i familiarizăm cu regulile de comportare în bibliotecă; să-i provocăm la lecturi colective (cu rudele, educatorii ori prietenii mai mari) şi individuale (când vor ajunge să citească de sine stătător).
În acest sens, noi, echipa de la „Alba Iulia”, am elaborat, recent, un program de lectură pentru copiii între 3-6 anişori axându-ne, deocamdată, pe aceste 3 instituţii preşcolare. Genericul programului Povestea săptămânii. Activităţile au loc atât în bibliotecă, cât şi la grădiniţe. În incinta bibliotecii micuţilor le sunt prezentate expoziţiile de carte pentru copii (poveşti, poezii, enciclopedii), apoi picii citesc/răsfoiesc cărţi şi reviste pentru vârsta lor.
Vizitele copiilor la bibliotecă, precum şi a bibliotecarilor la grădiniţă se transformă într-o sărbătoare a copilăriei. Activitatea bibliotecarului constă nu doar în a le citi o poveste, dar şi de a le stimula interesul, atenţia şi memoria. După fiecare poveste are loc o discuţie asupra personajelor principale sau a celor care le-au plăcut mai mult.

Recent ne-am propus să le prezentăm poveştile şi în format video ori audio. Educatorilor şi copiilor le-a plăcut ideea, iar ce-i din urmă sunt impresionaţi nu doar de poveste, dar şi de jocurile captivante care urmează. Poveştile din cărţile audio sunt citite de actori profesionişti şi acest fapt stimulează copilul să descopere o alta faţetă a lecturii, sporindu-le şi mai mult interesul faţă de carte, de lectură.
Este bine cunoscut faptul că la vârsta fragedă copilul asimilează informaţia mult mai uşor şi pentru toată viaţa. Noi avem obligaţia să le oferim informaţie cât mai diversă şi interesantă pentru a le dezvolta potenţialul. Prin activităţile organizate considerăm, cu bună dreptate, că îndeplinim rolul care ne este atribuit de societate. Rolul de a pune la dispoziţia cititorului informaţia solicitată. Şi deoarece dragostea pentru lectură se cultivă din copilărie, copiii de vârstă preşcolară sunt plasaţi în primul grup ţintă al activităţii noastre. Sperăm şi în continuare să cimentăm şi să dezvoltăm această relaţie colaborare frumoasă cu instituţiile preşcolare.
În final am sugera părinţilor să meargă la bibliotecă pentru a-i permite copilului să-şi aleagă singur cărţile în funcţie de ceea ce îi place. Asta îi va permite să citească gratuit tot ceea ce-şi doreşte şi să-şi lărgească sfera cunoştinţelor. Mai mult decât atât, e bine să împrumute cărţi la domiciliu, astfel se va învăţa ce înseamnă să fii responsabil de un lucru care nu-i aparţine.
Uşile Bibliotecii „Alba Iulia” sunt mereu deschise pentru cei dornici de lectură.