LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ

Sărut vatra și-al ei nume
Care veșnic ne adună,
Vatra ce-a născut pe lume
Limba noastră cea română.
Cânt a Patriei fiinţă… (Grigore Vieru)

An de an, de la 1989 încoace noi, românii basarabeni, de curând, şi românii din Ţară, “sărbătorim” Limba Noastră Cea Română, sau mai bine zis, o consemnăm, căci numai noi putem transforma dreptul la un bun ce ne aparţine de la naştere într-o sărbătoare. Dar, după cum suntem dornici de sărbători… sărbătorim cu fast… Căci de vorbit o vorbim tot mai puţin – şi la serviciu, şi în familie, şi între vecini. Mai nou, nici copii, adolescenţii, tinerii – cei care s-au născut în perioada acestor 26 de ani de la proclamarea limbii române ca limbă de stat – nu vorbesc limba română după cum ne-am fi dorit… Predomină frazele ruseşti, franţuzeşti, englezezeşti… în şcolile alolingve locul limbii române este pe undeva… Dar publicitatea vizuală stradală, expresiile unor tele-radio jurnalişti, etichetele de pe diverse produse etc. – nu numai că nu sunt scrise în română, dar predomină greşelile gramaticale… Şi atunci întrebarea Ce şi de ce sărbătorim? Dacă e să ne întoarcem în timp – ne amintim că Limba română este o limbă latină şi cea mai apropiată de limba care se vorbea la Roma acum 2000 de ani.

Ea face parte din grupa limbilor romanice. Prin evoluția istorică, limba română este limba oficială în Uniunea Europeană, România fiind membră a UE. În cele 2 milenii de existență românii și-au păstrat și apărat limba, credința și ființa națională cu tărie şi dârzenie. Să ne întoarcem la ziua de 23 iunie 1990, zi în care Parlamentul Moldovei a instituit data de 31 august ca sarbatoare națională - ''Limba noastră cea româna'', intelectualii moldoveni au constituit Societatea Culturala de Ocrotire si răspândire a limbii române, adică de comunicare în această limbă frumoasă de provenienţă latină… În ajunul acestor sărbători naţionale (27 şi 31 august) noi vă invităm să mai păşimpragul bibliotecilor, să mai deschidem câte o carte şi să citim, să citim în limba noastră cea românească!

O CARTE DESPRE SECRETELE SĂNĂTĂŢII

Vasilache, Georgeta.
Tratamentul cu plante
/ G. Vasilache. –
Chişinău : Arc, 2010. – 360 p.

Dragi prieteni! Vă propunem să răsfoiţi o carte deosebită din colectia “Secretele sănătăţii” apărută la editura ARC în 2010. Cartea cuprinde informatii despre un şir de plante de cultură, plante din flora plaiului nostru, dar şi recomandări privind folosirea lor în alimentaţie şi tratamentul diferitor boli. Cartea poate fi un manual util pentru studenţii de la medicină care doresc să-şi completeze cunoştinţele privind calităţile terapeutice ale unor plante; pentru medicii care practică fitoterapia sau terapia cu arome etc., dar şi pentru toţi cei care vor să cunoască mai multe despre plantele alimentare, proprietatile lor curative, rolul lor în diferite domenii de activitate: alimentaţie, medicină, cosmetică etc. Conţinutul cărţii este împărţit în şapte capitole: Noţiuni generale despre plante medicinale; Tratamentul fitoterapeutic al bolilor; Folosirea plantelor în alimentaţie; Tratamentul cu sucuri; Uleiuri; Alifii; Aromaterapie. Cartea o puteţi găsi pe raftul bibliotecii noastre. 

BĂTĂLIA CĂRŢILOR, CONCURSUL CELOR MAI BUNI CITITORI

Concursul stimulează lectura în rândul copiilor şi adolescenţilor şi promovează cărţile de valoare în mediul acestora. Participanţii la concurs trebuie să citească 10 titluri de carte recomandate pentru fiecare categorie de vârstă. Cărţile sunt semnate atât de autori autohtoni, cât şi de universali. Şi dacă condiţia participării în finala concursului este ca fiecare membru să citească toate cele 10 cărţi propuse până la sfârşitul lunii octombrie, să vedem cu ce venim către finele lunii august. La categoria 11-14 ani s-au înscris, în biblioteca noastră, 15 persoane dintre care 2 persoane (Anişoara Căpraru şi Mariolina Mocanu) au citit cele 10 titluri de carte pănă la 1 august. Trei persoane (Ariana Rusnac, Denis Iancu şi Deli Mihaela) au citit cîte 7 titluri de carte, celelalte 10 persoane au în dosar de la 2 la 6 titluri de cărţi citite. La categoria 15-18 ani s-au înscris 16 persoane, dintre care doar Caşu Dorian a citit déjà cele 10 titluri. Trei persoane (Curnic Nicoleta, Baerle Victor, Papucciu Adriana) au la dosat cîte 7 titluri. Marcu Valeria şi Usatîi Daniela – cîte 5 titluri, Cujbă Valeriu – 4 titluri, Topor Luminiţa, Burea Marina – cîte 3 titluri. O peroană, după ce a citit trei cărţi s-a retras din program, alte 2 persoane au la

dosar cite 2-3 titluri, iar 4 persoane nu au mai fost interesate să citească nici o carte, cu toate că au frecventat biblioteca destul de activ, au împrumutat altceva. Noi sperăm că cei care au citit 50 la sută din titlurile propuse vor reuşi să intre în finalul programului şi să prezinte inedit, interesant şi argumentat cartea preferată, vor putea răspunde la întrebările membrilor juriului, vor deveni, în final, Cititorii anului 2015. Pănă la finalul concursului a mai rămas timp limitat, noi îndemnăm pe cei care s-au înscris să continuie activ lectura. Chiar dacă nu vor deveni cu toţii cititorii anului, vor avea de câştigat în rezultatul lecturii cărţilor propuse de către organizatori. Succese şi, lecturi plăcute, în continuare!

CHIŞINĂUL CITEŞTE O CARTE, EDIŢIA A XII-A, PE ULTIMA SUTĂ DE METRI

Cele trei titluri de carte, propuse chişinăuienilor, sunt déjà cunoscute publicului cititor, graţie punerii în valoare de către bibliotecarii Chişinăului. Încercând să facem o sinteză a lecturii fiecărei cărţi în parte la zi, în cadrul bibliotecii noastre, am constatat că pe primul loc în topul

lecturii se află cartea lui Arcadie Suceveanu “În cămaşă de cireaşă” – circa 120 copii au citit-o. Adevărat că o parte dintre copii au citit-o şi înscenat poezioare în perioada aflării lor în Tabăra de lectură a bibliotecii. Cartea a fost prezentată şi citită de către bibliotecari şi copiilor mai măricei de la grădiniţele din cartier. Următoarea carte este cea semnată de Mihail Curicheru intitulată “Petale de mac” – o nuvelă pe care acad. Mihai Cimpoi o numeşte “un scurt roman” – carte pentru adolescenţi, dar şi pentru cititorii de toate vârstele, o carte cu multe învăţăminte pentru generaţiile care vin, în special. Acest volum a fost citit pănă la moment de către 78 persoane – adolescenţi, tineri şi adulţi. Şi cel de-al treilea volum destinat cititorului adult, experimentat în lecturi serioase, este semnat de Emilian Galaicu-Păun “Ţesut viu. 10x10”. Autorul ne propune spre lectură un nou roman înzestrat cu un „mic îndreptar de lectură” care acoperă ultimii 40 de ani - de la moartea lui Iuri Gagarin, în 1968, pînă la evenimentele din 7 aprilie 2009 din Chişinău… Acest volum se citeşte mai greu – a fost deschis, răsfoit, citit de către 35 persoane. Vom încerca o întâlnire cu autorul care, sperăm, va convinge tinerii că volumul său merită citit şi înţeles…

27 AUGUST 1991, ZI ÎN CARE REPUBLICA MOLDOVA ÎŞI DECLARĂ INDEPENDENŢA

Ziua de 27 august a fost aleasă pentru a coincide cu 27 august 1989, zi în care a avut loc Marea Adunare Naţională la care moldovenii s-au declarat în afara URSS. În 27 august 1991 Chişinăul adoptă Declaraţia de Independenţă. „Republica Moldova – se spunea în acest document juridic – este un stat suveran, independent şi democrat, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”. Astăzi, la expirarea a douăzeci şi patru de ani de la eveniment, ne întrebăm cum a susţinut Republica Moldova examenul de existenţă autonomă. “Entuziasmul românilor basarabeni ce au considerat ziua de 27 august 1991 „oră astrală” în procesul de recucerire a libertăţii şi a demnităţii s-a spulberat treptat pe drumul lung şi învolburat al tranziţiei, făcând tot mai mult loc decepţiilor”, spun analiştii politici, care constată că, atâta vreme cât rezultatele economice şi îmbunătăţirea stării sociale a populaţiei se lasă prea mult aşteptate, asupra spaţiului nostru planează stigmatul unui deznodământ imprevizibil. Băştinaşii îşi doresc acţiuni concrete, dinamice, eficiente care ar satisface, în special, exigenţele sociale ale populaţiei. Situată la marginea Uniunii Europene, Republica

Moldova îşi doreşte cu adevărat să persevereze în ideea suveranităţii şi a independenţei, să urmeze vectorul european, asigurând o viaţă decentă cetăţenilor săi. Dar, pentru o mai mare încredere în ziua de mâine şi speranţa că vom avea un trai mai bun în Republica Moldova, trebuie să înţelegem că viitorul nostru şi al copiilor noştri depinde de acţiunile fiecăruia dintre noi, cetăţeni simpli, funcţionar de stat, tineri şi pensionari - trebuie să ne regândim activitatea aici, în Republica Moldova.

Acesta este îndemnul nostru pentru fiecare cetăţean, despre aceasta ne vorbesc şi publicaţiile de pe raftul bibliotecii, extrase în aceste zile de pe raft şi puse la vederea vizitatorilor bibliotecii pe care îi invităm să le deschidă şi să citească…