LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ

Sărut vatra și-al ei nume
Care veșnic ne adună,
Vatra ce-a născut pe lume
Limba noastră cea română.
Cânt a Patriei fiinţă… (Grigore Vieru)

An de an, de la 1989 încoace noi, românii basarabeni, de curând, şi românii din Ţară, “sărbătorim” Limba Noastră Cea Română, sau mai bine zis, o consemnăm, căci numai noi putem transforma dreptul la un bun ce ne aparţine de la naştere într-o sărbătoare. Dar, după cum suntem dornici de sărbători… sărbătorim cu fast… Căci de vorbit o vorbim tot mai puţin – şi la serviciu, şi în familie, şi între vecini. Mai nou, nici copii, adolescenţii, tinerii – cei care s-au născut în perioada acestor 26 de ani de la proclamarea limbii române ca limbă de stat – nu vorbesc limba română după cum ne-am fi dorit… Predomină frazele ruseşti, franţuzeşti, englezezeşti… în şcolile alolingve locul limbii române este pe undeva… Dar publicitatea vizuală stradală, expresiile unor tele-radio jurnalişti, etichetele de pe diverse produse etc. – nu numai că nu sunt scrise în română, dar predomină greşelile gramaticale… Şi atunci întrebarea Ce şi de ce sărbătorim? Dacă e să ne întoarcem în timp – ne amintim că Limba română este o limbă latină şi cea mai apropiată de limba care se vorbea la Roma acum 2000 de ani.

Ea face parte din grupa limbilor romanice. Prin evoluția istorică, limba română este limba oficială în Uniunea Europeană, România fiind membră a UE. În cele 2 milenii de existență românii și-au păstrat și apărat limba, credința și ființa națională cu tărie şi dârzenie. Să ne întoarcem la ziua de 23 iunie 1990, zi în care Parlamentul Moldovei a instituit data de 31 august ca sarbatoare națională - ''Limba noastră cea româna'', intelectualii moldoveni au constituit Societatea Culturala de Ocrotire si răspândire a limbii române, adică de comunicare în această limbă frumoasă de provenienţă latină… În ajunul acestor sărbători naţionale (27 şi 31 august) noi vă invităm să mai păşimpragul bibliotecilor, să mai deschidem câte o carte şi să citim, să citim în limba noastră cea românească!

Ziua Națională a Culturii și a marelui poet Mihai Eminescu

Astăzi în Republica Moldova se sărbătorește Ziua Națională a Culturii și a marelui poet al neamului românesc Mihai Eminescu, care deopotrivă se omagiază și în România, Țara Mamă a poetului și a tuturor românilor.  În această zi în urmă cu 165 de ani pe data de 15 ianuarie 1850 în satul Ipotești, jud. Botoșani a văzut lumina zilei ilustrul nostru poet, gânditor, publicist, prozator și patriot al neamului Mihai Eminescu (Mihail Eminovici).  Cu prilejul acestei sărbători și biblioteca noastră aduce elogieri și plecăciuni remarcabilei personalități multiple însumată în omul-legendă, renumitul poet național Mihai Eminescu, prezentându-le cititorilor expoziții cu lucrări ale autorului, dar și recitându-le câte o poezie sau vers din opera maestrului.

Amintim că Ziua Națională a Culturii a fost instituită în aprilie 2012 de Parlamentul Republicii Moldova și are drept scop promovarea culturii naționale, a valorilor autentice românești, dar și a personalităților artistice din domeniu.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

 de Mihai Eminescu

“Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, 

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? 

Braţele nervoase, arma de tărie, 

La trecutu-ţi mare, mare viitor! 

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, 

Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; 

Căci rămâne stânca, deşi moare valul, 

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.”