DIN NOU E PRIMĂVARĂ, DIN NOU REVINE MĂRŢIŞORUL

În vechime, în ziua de 1 martie, se dăruiau mărţişoare copiilor şi tinerilor înainte de răsăritul soarelui. Cele doua fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Mărţişorul se lega la mână sau se prindea în piept şi se purta de la 1 martie pănă când se arătau semnele de biruinţă ale primaverii: cântecul cucului, cireşii înfloriţi, venirea berzelor, rândunelelor. Atunci, mărţişorul se leagă de un trandafir sau de un pom înflorit, pentru a aduce noroc sau se arunca în direcţia din care veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele".  Unele legende populare spun că mărţişorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Poetul George Coşbuc într-un studiu dedicat mărţişorului afirma: "scopul purtarii lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întai frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curaţie de suflet... Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poarta are să se ofilească…" La geto-daci anul nou începea la 1 martie.

Astfel, luna martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vară şi iarnă. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.  Astazi, valoarea mărţişorului a rămas doar de natură ca creaţie artistică. Se confectionează din diverse material orice şise dăruieşte celor dragi în semn de respect, dragoste şi ca un simbol al primăverii.

Noi adresăm cele mai calde felicitări tuturor iubitorilor de carte, lectură, poezie, bibliotecă, de frumos şi luminous cu prilejul venirii primăverii şi revenirii MĂRŢIŞORULUI!

MĂRŢIŞORUL VESTEŞTE ÎN TOATA ŢARA: A VENIT PRIMĂVARA!

Istoria ne sugerează că prima zi a primăverii se celebra încă acum 800 de ani. Pe vremea dacilor, simbolurile primaverii erau confecţionate din nişte pietricele colorate în alb şi roşu, înşirate pe o aţă. Se mai lua şi o monedă sau mai multe legate cu fire subţiri de lînă, albe şi negre sau alb cu roşu. Se purtau mărţişoarele la fel ca şi acum, începînd cu prima zi a lui martie şi până când copacii dădeau în floare. Astăzi, bănuţul purtător de noroc al dacilor aproape că a dispărut, el fiind înlocuit cu tot felul de simboluri. Din păcate, puţini mai confecţionează mărţişoarele cu propriile mâini, preferând să le cumpere. Membri grupei de preadolescenţi „Amicii Inteligenţi”, care se adună duminica la biblioteca noastră, au demonstrat că cele mai frumoase şi ingenioase mărţişoare sunt cele pe care le confecţionează singuri. S-au întâlnit, în prima zi de primăvară, în sala de la parter a bibliotecii şi, ghidaţi de Ecaterina Nemerenco, în cadrul atelierului de creaţie au modelat mărţişoare din hârtie, biser şi aţă. Au

utilizat cele mai noi metode şi s-au ales cu seturi de mărţişoare moderne, pe care le-au oferit, acasă, mamelor, surorilor şi vecinilor în semn de simbol al primăverii. Tradiţia mai spune că, la noi, mărţişorul se poartă până în momentul în care înfloresc trandafirii sau vişinii. Atunci firul roşu se pune pe un trandafir sau pe o ramură de vişin. În alte părţi mărţişorul se poartă atâta timp, cât durează zilele Babelor sau până la Florii, când se scoate şi se agaţă de crengile unui copac. Se crede că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc. Mai există, pe alocuri, obiceiul de a arunca mărţişorul după o pasare, ca cel care l-a purtat să fie uşor tot anul, precum pasarea. Noi vă sugerăm să purtaţi cu drag acest simbol al primăverii şi să aveţi o dispoziţie bună şi în această primăvară, iar la sfărşitul lunii martie să îmbodobim, cu mărţişoare, toţi pomii din curtea bibliotecii şi a blocurilor în car locuim.