Ziua Națională a Culturii și a marelui poet Mihai Eminescu

Astăzi în Republica Moldova se sărbătorește Ziua Națională a Culturii și a marelui poet al neamului românesc Mihai Eminescu, care deopotrivă se omagiază și în România, Țara Mamă a poetului și a tuturor românilor.  În această zi în urmă cu 165 de ani pe data de 15 ianuarie 1850 în satul Ipotești, jud. Botoșani a văzut lumina zilei ilustrul nostru poet, gânditor, publicist, prozator și patriot al neamului Mihai Eminescu (Mihail Eminovici).  Cu prilejul acestei sărbători și biblioteca noastră aduce elogieri și plecăciuni remarcabilei personalități multiple însumată în omul-legendă, renumitul poet național Mihai Eminescu, prezentându-le cititorilor expoziții cu lucrări ale autorului, dar și recitându-le câte o poezie sau vers din opera maestrului.

Amintim că Ziua Națională a Culturii a fost instituită în aprilie 2012 de Parlamentul Republicii Moldova și are drept scop promovarea culturii naționale, a valorilor autentice românești, dar și a personalităților artistice din domeniu.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

 de Mihai Eminescu

“Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, 

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? 

Braţele nervoase, arma de tărie, 

La trecutu-ţi mare, mare viitor! 

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, 

Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; 

Căci rămâne stânca, deşi moare valul, 

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.”

URĂTORII BAT LA UŞĂ...

Atmosfera de iarnă își continuă cursul său prin frumoasele tradiţii şi sărbători. În plină zi de început de an cu planuri, rapoarte, activităţi eminesciene, ore de lectură, vizite la grădiniţe, ne-au bătut la uşă o ceată de urători. Pentru că creștinii-ortodocși din Republica Moldova au mai multe sărbători – Crăciun şi An Nou – stil nou/stil vechi. După rânduiala tradițiilor românești din Basarabia, în ajunul Sfântului și Marelui Vasile (14 ianurie stil vechi) cete de colindători s-au pornit cu alai pe drumurile bătătorite de atâtea și atâtea nevoi, pentru ca să le ureze gazdelor și un an de pace și liniște sufletească, un an de roadă 

presurat de bucurii neașteptate.... Noi i-am primit cu drag, pentru că printre ei au fost mulţi dintre cititorii şi voluntarii noştri, şi pentru că sunt copii, şi pentru că fac parte din partenerii noştri (Fundația „Vasiliada”). Ceata de urători ne-au destins sufletele cu urături, cântece şi colinde alese. Ne-am făcut părtași ai acestei bucurii, servindu-i pe copiii cu dulciuri, oferindu-le şi colaci, le-am mulțumit pentru că ne-au vizitat şi ne-au bucurat în noul an, invitându-i să ne viziteze cu îndrăzneală și la anul.

BIOFIZICIANUL, DOCTORUL ÎN BIOETICĂ, VIRGILIU GHEORGHE, LA CHIŞINĂU

Conferinţele cu participarea unor personalităţi din Ţară continuă. Fundaţia Explorărilor Tradiţiilor Spiritual-Morale „Vasiliada”, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români din Republica Moldova, Biblioteca „Alba Iulia” din Chişinău şi Pretura sectorului Buiucani şi-au propus să continuie şirul de conferinţe tematico-duhovniceşti, anunţate la început de an. Iată-ne în 5 noiembrie curent în Sala de Festivităţi a Preturii sectorului Buiucani. La ora fixată, ora 18.00 sala devenise neîncăpătoare - lumea era în aşteptare: tineri, adulţi, mai puţin  copii. De această dată chişinăuienii care mai participaseră şi altădată la asemenea conferinţe au avut ocazia unei deosebite întâlniri cu Virgiliu Gheorghe, biofizician de profesie, doctor în bioetică.  

Întâlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă plăcută, de fapt a fost un eveniment la care au participat peste 250 de persoane: chişinăuieni dar şi alţi tineri din afara Chişinăului. Tema conferinţei “Efectele internetului şi a televiziunii asupra minţii umane”, o temă destul de actuală şi care te pune pe gânduri... Noi ne-am obişnuit cu televizorul care este deschis aproape tot timpul atunci când suntem acasă, iar copiii noştri şi mari şi cei mai mici sunt atenţi la ecran. Ne bucurăm când un bebeluş reacţionează la publicitatea televizată. Auzim în mod frecvent mai multe mămici bucurându-se că micuţul reacţionează la un fel sau altul de publicitate, vedem adeseori copiii-preşcolari bunghiţi cu ochii pe ecranul televizorului şi ne bucurăm că câtva timp în casă o să avem linişte. Dar preţul acestei linişti temporare îl cunoaştem oare?

Invitatul nostru, omul de ştiinţă care se preocupă de mai mult timp de studierea impactului ecranului (televizor, calculator, smartphone etc.) asupra omului, în special al generaţiei care vine după noi, ne-a vorbit mai bine de trei ore despre acest fenomen şi despre impactul lui asupra sănătăţii noastre, asupra gândirii, memoriei, dezvoltării intelectului uman. Biofizicianul Virgiliu Gheorghe, studiază efectul ecranului „magic” asupra umanităţii timp de peste 12 ani. Acest fapt ni-l confirmă şi cărțile sale de autor: “Revrăjirea lumii sau de ce nu mai vrem să ne desprindem de televizor”, “Știinta și războiul sfârșitului lumii. Fața nevăzută a televiziunii”, “Efectele televiziunii asupra minții umane” și “Pornografia, maladia secolului XXI”, apărute în rezultatul cercetărilor şi experienţelor în domeniu. Cei prezenţi în sală au adresat multe, multe şi diverse întrebări care îi macină şi la care nu pot găsi soluţii. Răspunsurile au fost directe şi la obiect, fără echivocuri. Conferinţa a durat mai mult de 4 ore, unii din cei prezenţi au rămas suprinşi plăcut, entuziasmaţi, poate  că unii s-au dezamăgit, ţinând cont de depedenţa la zi faţă de tehnologiile moderne. Important este faptul că, în sală au venit mulţi părinţi şi, poate că vor urma şi concluziile de rigoare.

Corneliu PLOP, bibliotecar 

DONAŢIE DE CARTE from Alba Iulia

LAUDĂ, ŢIE, STRĂBUN CHIŞINĂU from Alba Iulia

DRAGI PRIETENI!

Vă informăm că, în cadrul Decadei „Chişinău, oraşul meu”, un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” între 7 şi 16 ani, discipolii profesorilor de artă plastică, Diana Pşeneac şi Virginia Mireanu, şi poate, viitori pictori, şi-au expus lucrările în care ochiul lor fragil a văzut Chişinăul în diverse ipostaze, într-un vernisaj găzduit de biblioteca noastră. Şi cu această ocazie vă invităm să ne vizitaţi biblioteca şi să admiraţi şi să apreciaţi expoziţia de pictură.

 Vă aşteptăm cu drag.

Pentru copilași, blânzi și drăgălași from Alba Iulia

NOCTURNA BIBLIOTECILOR 2014

Un eveniment relaxant şi perfect pentru un final de săptămână – NOCTURNA BIBLIOTECILOR. Campania cu acest generic s-a desfășurat nu doar în bibliotecile din Chișinău, ci și în alte localități din republică, cum ar fi: Cahul, Rezina și altele. Ideea orgănizării evenimentului a fost lansată de către colegii noștri de peste Prut. Evenimentul s-a desfășurat, concomintent, în România și Republica Moldova. În 26 septembrie curent, alături de colegii noştri de peste Prut, am arganizat NOCTURNA BIBLIOTECILOR, la care am invitat grupuri de elevi, liceeni şi studenţi în bibliotecă pentru a le face cunoştinţă cu colecţia de carte nouă recent achiziţionată, cu serviciile şi programele de lectură ale bibliotecii. În vizită la bibliotecă au venit un grup de elevi de la Liceul “Hyperion” din Durleşti cu bibliotecara liceului, care au participat la prezentarea volumului "Despre viața și moartea lui Nichita Stănescu",autor, cercetătorul albaiulian, Virgil Șerbu Cisteianu. La rândul lor, durleştenii ne-au prezentat spectacol literar "Măria sa, Cartea".

Începând cu ora 20.00 un grup de tineri – studenţi de la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”, împreună cu profesoara universitară Elena Davidescu, şcolari de la liceele “Dante Alighieri”, “Spiru Haret” şi o doctorandă de la Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport au participat la prezentarea aceleiaşi cărți "Despre viața și moartea lui Nichita Stănescu". Moderatoarea, Elena Tamazlâcaru, a prezentat şi săptămânalul “Literatura şi Arta”, în care au fost publicate versuri scrise de Nichita Stănescu, protagonistul volumului prezentat.

Colega noastră, Elena Tamazlâcaru, a povestit celor prezenţi despre viaţa şi activitatea, despre relaţiile de prietenie a revoluționarului și veteranului poeziei românești, regretatul poet național și universal, Nichita Stănescu cu academicienii Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija şi cu alţi scriitori basarabeni, a prezentat volumul care cuprinde interviuri cu mama, sora poetului şi cu însuşi Nichita Stănescu. Volumul respectiv a fost împrumutat la domiciliu de către doamna profesor universitar Elena Davidescu.

Corneliu PLOP, bibliotecar

NOCTURNA BIBLIOTECILOR

  Stimați cititori, vă invităm să participați vineri, 26 septembrie 2014, la NOCTURNA BIBLIOTECILOR!

Aveți șansa reală să vă familiarizați cu patrimoniul bibliotecii noastre și să savurați colecția inedită de carte pe care o deținem, obiecte de artizanat, expoziții tematice de carte etc.

Vă așteptăm la bibliotecă în fapt de seară, între orele 18:00-22:00, să participați la un spectacol literar "Măria sa, Cartea", ora 18:00 și la prezentarea cărții: "Despre viața și moartea lui Nichita Stănescu", autor Virgil Șerbu Cisteianu, moderator, Elena Tamazlâcaru, ora 19:30. Vă așteptăm cu mult drag!

Istorie nedreptatita from Alba Iulia

Nichita stănescu şi basarabencele from Alba Iulia

Virgil Şerbu Cisteianu şi marile sale iubiri

Recentul Salon Internaţional de Carte, desfăşurat la Biblioteca Naţională în perioada 31 august – 4 septembrie, l-a adus la Chişinău pe seniorul nominalizat în titlu. Şi de data aceasta ne-a transmis salutul optimist, european din Capitala Unirii şi ne-a prezentat... frumoasa tovărăşie literară a câtorva volume: „Caietul Verde”, a poetului-martir Nicolae Ţurcanu, vol. IV, câteva interviuri „Despre viaţa şi moartea lui Nichita Stănescu” şi antologia „Din lirica feminină a Basarabiei” în trei volume, apărute toate în oraşul Alba Iulia la Editura „Gens Latina”, în 2014.

Atât la lansarea volumelor de la SIC BN (02.09.2014), cât şi cea de la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în cadrul cenaclului „Magia Cuvântului” (04.02.2014), s-a vorbit despre inima fierbinte a omului de cultură Virgil Şerbu Cisteianu ce bate pentru Ţară şi pentru Basarabia aşteptată la sânul matricei sale româneşti.

Trebuie menţionat faptul că moderatorii lansării, momentul Alba Iulia din cadrul SIC, acad. Petru Soltan şi editorul Virgil Şerbu Cisteianu, acompaniaţi de alţi doi scriitori, Loghin Alexeev şi Ion Diordiev, au dat prioritate onorabilă volumului „Caietul verde”, cât şi destinului de martir al poetului Nicolae Ţurcanu (21.01.1918, Nezavertailovca – 17.08.1985, tot acolo, în Transnistria). Amintim din creaţia sa valoroasă o singură strofă, cea din celebrul poem „Salutarea noastră”, „buclucaş”, care vorbeşte de sentimentele pure de mare cetăţean român într-o foarte tulbure perioadă a sec. XX, catren care i-a adus poetului surghiunul în Siberia în negrul an 1944: „Salut, dulce Românie / Frate, soră, mamă, tată. / Noi vă zicem bună ziua / dar „adio” – niciodată.”. Volumul apărut la Editura „Gens Latina” din Alba Iulia, în 2014, este prefaţat de dr. Loghin Alexeev, nepot prin alianţă al autorului, iar Ion Diordiev, aflăm pe parcurs, i-a fost fin de cununie. Evocarea scriitorului-patriot aminteşte de o importantă şi actuală lecţie de cetăţenie.

Volumul „Despre viaţa şi moartea lui Nichita Stănescu” a fost prezentat de editor şi vine ca o încercare de a-l reabilita pe poetul „necuvintelor” prin intermediul martorilor-cheie: mama şi sora poetului,

cu care au dialogat câţiva ziarişti: Elisabeta Mondanos, Ovidiu Suciu, Eugen Zainea, precum şi regretata poetă Leonida Lari, în dialog cu sora, Mariana Stănescu, realizat în ianuarie 1994, material audio transliterat de regretatul poet Anatol Ciocanu. Volumul mai conţine şi ultimul dialog între Nichita Stănescu şi Ilie Purcaru, precum şi un dialog susţinut acasă la Nichita, în luna mai 1982, de studenţii profesorului George Cornea. Interviurile sunt prefaţate de „Scrisoare de aniversare”, a marii iubiri a lui Nichita, Gabriela Melinescu, scrisă la 31 martie 2008, şi acompaniate de referinţe despre fenomenul Nichita Stănescu: Ştefan Augustin Doinaş, Eugen Simion, Pavel Ţugui, Mihai Cimpoi, Marian Papahagi, Virgil Şerbu Cisteianu.

        Antologia în trei volume „Din lirica feminină a Basarabiei” a fost prezentată la SIC, iar o lansare susţinută de recital a avut loc la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, în cadrul Cenaclului „Magia Cuvântului”, diriguit de poeta Victoria Fonari. Antologia este una de lux, conţine portrete color şi câte douăzeci de poeme, cu unele mici excepţii: Magda Isanos, Leonida Lari, Galina Furdui, Steliana Grama, Claudia Partole, Elena Tamazlâcaru, Mara Vlădiceanu, Tatiana Scurtu-Munteanu, Svetlana Lupu, Zina Bivol; Rodica Sagaidac, Victoria Fonari, Efimia Ţopa, Nina Josu, Angela Plopi, Ileana Rusu, Luminiţa Dumbrăveanu, Lidia Codreanca, Victoria Covalciuc; Tatiana Dabija, Marcela Mardare, Oxana Cârlan Munteanu, Claudia Slutu-Grama, Eugenia Bulat, Doina Postolachi, Nina Soroceanu, Raisa Lungu-Ploaie, Otilia Dediu. Materialul antologat este susţinut de Argument, un cuvând Din partea Editurii, precum şi de CV-urile poetelor.

 Elena TAMAZLÂCARU, şef oficiu

PREZENTAREA CĂRȚII "ANTOLOGIE DE VERSURI DIN LIRICA FEMININĂ A BASARABIEI"

Azi la orele 13:00 în incinta Bibliotecii Municipale Bogdan Petriceicu Hașdeu a avut loc prezentarea cărții "Antologie de versuri din lirica feminină a Basarabiei". Gazda și organizatorul principal al evenimentului a fost biblioteca centrală reprezentată fiind de doamna Victoria Fonari și susținută în parteneriat de filiala Alba Iulia din Chișinău. Ca de obicei atmosfera întrunirii a fost predominată de o doză încărcată de cuvinte călduroase țâșnite din izvorul sufletului femeiesc. Uneori aveai impresia că spațiul în care se desfășurase activitatea era prea îngust în raport cu grandoarea slovelor, ce-ți  deschideau universuri  cu adevărat încă necălcate de săraca minte umană. Ne-am bucurat iarăși nespus de mult de prezența domnului Virgil Șerbu Cisteianu, cel care prin aportul său tenace,  prin muncă intelectuală titaniană, ne-a dovedit  că se poate, făcând ceea ce pentru majoritatea ar părea imposibil. Dumnealui  a editat cu mărinimia propriilor forțe o carte în III volume, care la sigur va deveni  o podoabă de diamante roșii, ce deja și-a făcut loc în inconmensurabilul safeu al limbii române. Am observat că dânsul niciodată nu se lasă de intențiile bune pe care le are și duce lucrurile începute până

la capăt, făcându-le pe toate în numele Neamului Românesc, pe care-l prețuiește și-l iubește nemăsurat de mult. La prezentarea cărții am rămas plăcut surprinși de prezența unui grup de studente din cadrul Universității de Stat din Moldova, domnițele sunt în anul III și fac filologie. Spre final am împărțit cărți celor cuminți, am făcut o poză de grup și ne-am luat unii de la alții rămas bun, rămânând cu încrederea că Iubirea e unica care ne poate schimba și că femeia e singura fiinţă de pe pământ care a fost învățată de Dumnezeu cum să sădească Iubirea.

 Corneliu PLOP, bibliotecar

„COPIII AU NEVOIE SĂ SE SPRIJINE DE CEVA FRUMOS...”

Arhicunoscutul poet și scriitor român din Basarabia, Iulian Filip îşi intitulează prefaţa cărţii lui „Urmele mele frumoase”. Cuvintele lui Iulian Filip sunt cele care se prind de copii şi nu-i mai lasă să se desprindă de ele nici când cresc mari. Aceste cuvinte devin prietenii celor mici, prieteni adevăraţi, devotaţi, pe care aceştea se pot sprijini, ne declară poetul Vasile Romanciuc și are deplină dreptate. Această carte frumoasă şi nou-nouţă, apărută la Editura „Prut Internaţional” în 2013 face multă „vâlvă” între copiii Chişinăului. Grațioasa nucă prezentată într-un spirit artistic aparte pe coperta cărţii îi atrage pe micuţi ca un magnet. În bibliotecă, la liceu, la grădiniţă cartea este prezentă şi citită, cântată, înscenată.

Corneliu PLOP, bibliotecar

DOUĂ VIEȚI ȘI O DRAGOSTE (ANUL 2012 - ANUL DOINA ȘI ION ALDEA – TEODOROVICI)

Două inimi gemene – Doina şi Ion Aldea – Teodorovici. Două inimi care au bătut în acelaşi ritm şi au cîntat dragostea şi idealul naţional. Ei au sfinţit tot ce este frumos şi sfânt – casa părintească, demnitatea neamului, limba română, Doina şi Ion Aldea – Teodorovici şi-au dedicat viaţa lor unui ideal înălţător-păstrarea identităţii româneşti. Erau doi oameni sinceri, sufletişti şi glumeţi, şi culţi, înainte de toate. În octombrie 2012 se împlinesc 20 de ani de la trecerea în nefiinţă a marilor artişti Doina şi Ion Aldea -Teodorovici. Consemnarea acestui an ca anul dedicat interpreţilor Doina şi Ion este un omagiu civic din partea comunitaţii pe care au servit-o. Se întorc acasă din străinătăţi primele păsări, iar păsările cântecului nostru – Doina şi Ion – nu mai vin de unde-au plecat. E dureroasă lipsa lor, ochiul plîns al unui mare gol ne priveşte din orice manifestare culturală de la noi. Însă să nu uităm faptul că ceea ce ne-au lăsat ei este o mare comoară pe care trebuie să o protejăm şi să o transmitem urmaşilor, nepoţilor şi strănepoţilor noştri. Anume aceasta dorim să facem în acest context, informându-vă că biblioteca noastra deţine şi informaţii utile despre viaţa şi activitatea marilor artişti ai neamului. Dacă deschideţi volumele: “Ion şi Doina, Doina şi Ion" album, Ch., 1994” sau Buzilă, Serafim. "Interpreţi din Moldova", Ch., 1996”, “Cîntece pentru suflet", Ch. 2006”, Caciuc, Anatol. "Dimensiunea clipei", Ch., 2006” ve-ţi găsi, cu siguranţă, informaţie interesantă şi utilă despre cei care au fost Doina şi Ion Aldea – Teodorovici, mari perle româneşti. Doina şi Ion, devenite legendare, s-au topit în suferinţele acestui pământ, iar noi, la rîndul nostru, ne vedem şi mai clar propria fiinţă rănită în oglinda neasămuitului lor har. Artistul nu poate inventa bucuriile, nici durerile poporului său. Asta au înţeles-o Doina şi Ion. Ei nu au inventat nimic, ei, pur şi simplu,"au ars în cîntecul lor” – spune poetul Grigore Vieru, care le-a urmat drumul…, cu regret… Astăzi Ei nu mai sunt, dar a rămas cîntecul lor care face o sală întreagă să se ridice în picioare – sală cu mii de oameni. E greu de exprimat în cuvinte suferinţa şi pierderea noastră. Au fost fericiţi? Da, au fost fericiţi pentru că au ştuit să-i facă fericiţi şi pe alţii... Ei au plecat, dar le-a rămas Cîntecul.[…]” – spune indurerata, Eugenia Marin, mama Doinei Aldea – Teodorovici.