Oră de lectură „O Poveste de Paşti” de George Topârceanu

În ajunul Sărbătorilor Pascale și în Săptămâna Luminată Biblioteca „Alba Iulia” organizează, pentru elevi şi copiii de la grădiniţele din cartier, ore de lectură în care se citesc poezioare cu tematică pascală, se prezinţă expoziţia de publicaţii: cărţi şi reviste care ilustrează tradiţiile şi obiceiurile acestei frumoase şi luminate sărbători. Startul acestui ciclu de ore l-am dat înainte de a începe vacanţa de primăvară, de fapt, în ajunul Naşterii Domnului Iisus Hristos, cu participarea elevilor clasei a I-a  de la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”. În cadrul orei de lectură bibliotecarul a citit poezii dedicate sărbătorilor pascale din cărţuliile editate în forma unui ou „Poveste de Paşti” şi „La Paşti” de George Topârceanu, care sunt mai mult decât agreate de către copii. 
A discutat cu elevii despre semnificaţia sărbătorii, despre tradiţiile populare legate de acest eveniment, s-au pus întrebări şi s-au dat răspunsuri. Am încercat să subliniem, în mod deosebit, aspectul spiritual al Sărbătorii Paştelui, a credinţei, insuflându-le că, regula de aur a credinţei ortodoxe şi a conveţuirii umane este „Ce ţie nu-ţi place – altuia nu-i face”. O altă întâlnire asemănătoare am organizat-o în 22 aprilie curent la Grădiniţa nr. 183. Bibliotecara, cu ajutorul copiilor, a stabilit semnificaţia şi importanţa sărbătorilor de Paşti, suferinţele aduse de oameni Domnului Iisus Hristos, importanţa bunătăţii oamenilor cu semenii lor mai trişti, condiţia de a fi mai buni, mai receptivi faţă de cei slabi, bolnavi, nevoiaşi, şi nu în ultimul rând, faţă de animale. S-au citit poezii din diverse cărţi dedicate sărbătorii, s-a dialogat cu copii, care ne-au convins că cunosc mult mai multe lucruri frumoase despre această sărbătoare, decât ne-am aşteptat.

La despărţire copiii au promis să fie mai buni cu cei din jur, să asculte de părinţi şi de educatori, să viziteze mai des biblioteca.

Surprize de „ZIUA BIBLIOTECARULUI”

Dacă în această zi mai mulţi demnitari de stat şi de cultură au venit la Teatrul Naţional „Eminescu” să felicite sutele de bibliotecari din republică şi să le dorească multe de toate, nu toţi consângenii noştri sunt de aceeaşi părere, că biblioteca trebuie ocrotită şi dezvoltată. Liniştea Bibliotecii „Alba Iulia” în toţi aceşti peste 15 ani de existenţă a fost pereclitată, deranjată neîntemeiat de mai mulţi „afacerişti” care au cumpărat bucăţică cu bucăţică din această clădire, care atunci când s-a instalat biblioteca aici, aparţinea primăriei municipiului Chişinău.

 Ani de zile bibliotecarii şi cititorii de aici au fost umiliţi şi trataţi cu cuvinte necenzurate de către cei care au luptat să ia curtea, am suportat zgomotul din barul din subsol în timpul reparaţiei, în timpul nunţilor, cumătriilor care şi acum asurzesc cititorii din sala de periodice, mirosul de mâncare din acelaşi bar, apoi alte reparaţii ale altor bucăţele din clădire – cafe Internet. Astăzi, venind de la festivitatea oficială organizată Teatrul Naţional „Eminescu” pentru bibliotecarii din republică – o „surpriză şi mai bună”. Indicatorul Bibliotecii „Alba Iulia” în sumă de 16 464.00 lei instalat de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” şi pretura sectorului Buiucani, conform unei dispoziţii speciale a Primăriei Municipiului Chişinău în 2008, a fost scos de pe frontespiciul clădirii, rupt în bucăţi şi aruncat.

Întrebaţi unde este indicatorul constructorii au zâmbit sarcastic şi m-au liniştit că o bucată de metal au ascuns-o. Apoi acea bucată au atârnat-o pe gardul de protecţie.Aceasta este soarta bibliotecilor în viziunea „afaceriştilor” care cumpără, refac şi revând încăperile care au aparţinut primăriei. Pentru bibliotecă, una singură în acest cartier cu 4 licee, 2 grădiniţe de copii, la care apelează şi locuitorii suburbiilor Dumbrava, Durleşti, Truşeni nu s-a găsit nici o fărâmă de spaţiu, pentru că cele peste 30 000 mii volume stau pe fart în două rânduri, spaţiu de creştere a colecţiei demult nu mai este. Demersurile noastre au fost înlăturate, e şi de înţeles, biblioteca nu are bani dar nici nu „naşte” bani.

Aceasta o înţeleg nu numai „afaceriştii”, dar şi demnitarii care admit înflorirea „businessului” în detrimentul culturii... Aşa arată, astăţi locul în care ieri mai era în vigoare Indicatorul cu pricina.

Dragi chişinăuieni, luaţi atitudine!

La 23 aprilie întreaga lume consemnează "Ziua Bibliotecarului". Instituirea "Zilei Bibliotecarului" reprezintă un spor de prestigiu adus unei profesii de importanţă deosebită pentru cultura naţională, un însemn oficial al recunoaşterii publice a valorii culturale şi sociale a unei instituţii care a contribuit fundamnetal la conturarea identităţii culturale şi spirituale a poporului. 

        Paştele este sărbătoare lunii aprilie, sărbătoarea Învierii lui Iusus Hristos. Se sărbătoreşte intr-o săptămână cu lună plină pe cer. În Săptămâna Paştelui, oamenii se straduiesc să fie cât mai buni şi mai rabdatori. Ei îşi cer iertare unii de la alţii. 
        Sărbătoarea Paştelui este  sărbătoarea luminii şi a bucuriei, şi-a pastrat până în prezent farmecul şi semnificaţia, fiind un moment de linişte sufletească şi de apropiere de familie. Farmecul deosebit este dat atat de semnificaţia religioasa, cât şi de tradiţiile şi simbolurile pascale: oul vopsit, iepuraşul, masa cu mâncăruri tradiţionale de Paşte - cozonac, pasca, miel, şi slujba de sâmbată seara în cadrul căreia creştinii primesc lumina sfantă.

Vă dorim un Paşte fericit!

"ODĂ CĂRŢII”

(oră de lectură)

La iniţiativa BM „B.P. Hasdeu” a fost lansat Concursul „Cea mai eficientă oră de lectură”, la care s-au înregistrat o mare parte din filialele  BM. Concursul se apropie de final.  Marea majoritate a filialelor au realizat sarcinile concursului cu succes.

Ieri, 14 aprilie şi la Filiala „Alba Iulia” a avut loc ora de lectură din cadrul concursului întitulată „ODĂ CĂRŢII”. La această oră au participat elevii clasei a treia de la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”, dirigintă profesoară Olga Lopatenco, iar în calitate de oaspeţi i-am avut pe colegii noştri bibliotecari de la diferite filiale ale BM.

      În cadrul acestei activităţi am „dezlegat semnificaţia” cuvântului „odă” sau „elogiu” cu ajutorul copiilor, le-am vorbit despre producerea hârtiei, scrierea şi grafică cărţii, precum şi despre calea pe care o parcurge o carte de la copacul din pădure până la cartea cu poveşti şi basme minunate pe care copiii o pot întâlni în librărie ori bibliotecă. Despre grija pentru carte şi despre valoarea ei inestimabilă. Bibliotecarul a citit la câteva poezii-elogii de Tudor Arghezi, Marcela Peneş, Eugeniu Speranţia...Apoi copiilor li s-a propus să ghicească cuvintele rime din câteva poezii despre carte, semnate de scriitorii Petru Cărare şi Titus Ştirbu. Bibliotecarul a mai citit câteva aforizme, citate împrumutate de la scriitori şi critici literari, atât din literatura română, căt şi din cea universală, apoi o poezie-sfat scrisă de poetul Vasile Romanciuc. 

    În acest moment au intervenit şi elevii cu o multitudine de poezii şi aforizme dedicate cărţii, au găsit apoi un şir de cuvinte de laudă/apreciere pentru carte, unde au dat dovadă de multă creativitate şi ingeniozitate. Ora a continuat cu descifrarea unui rebus, unde cuvintele chee au fost „carte” şi „ Alba Iulia”, cu intervenţia a doi „şoricei de bibliotecă”, a două cărţi din raftul bibliotecii „cartea fericită” şi cea „chinuită”, cu diapozitive despre utilizarea cărţii ca obiect de decor, cadou, sugestii pentru biblioteca personală, îndemnuri la lectură ale cititorilor activi şi ale bibliotecarului, propunând copiilor cărţi de la cele 2 expoziţii „Cărţi uitate pe raft” şi „Cărţi cu autografe din partea scriitorilor”.

La finele întâlnirii am invitat elevii la biblioteca să caute şi să citească cărţi de la expoziţii şi de pe rafturi, aceasta fiind şi tema lor pentru acasă, precum şi cu invitaţia la bibliotecă la data de 14 mai, când vom avea o a doua oră de lectură dedicată cărţii (Cum să citim şi să păstrăm corect cărţile). La plecare copiilor li s-au distribuit câte un semn de carte despre CARTE, bomboane, iar dânşii, la rându-i, ne-au adresat felicitări cu Sărbătorile de Paşte, dar şi cu apropiata ZI a Bibliotecrului, dăruind fiecărui bibliotecar prezent în sală şi căte o floare. Mulţumim copiilor pentru această oră, în care au dat dovadă de cunoştinţe şi atitudine faţă de carte, au fost ingenioşi şi foarte activi.

Mulţumim şi doamnei profesoare, Olga Lopatenco pentru felicitări şi conlucrare. Vacanţă plăcută tuturor şi Sărbători fericite!!!

Prima întâlnire la bibliotecă în cadrul proiectului „Vreau sa-mi citeşti”

      Duminică, 6 aprilie, în sala de lectură a bibliotecii a avut loc prima întâlnire cu potenţialii cititori din cadrul proiectului „Vreau sa-mi citeşti”. Întâlnirea s-a desfăşurat sub forma unui atelier de lectură intergeneraţional la care au participat copii împreună cu părinţi şi bunici. Scopul atelierului de lectură a urmărit stimularea interesului copiilor faţă de lectură, atragerea, în acelaşi timp la această activitate părinţii şi chiar buneii copiilor, care, eventual, ar putea continua lectura cărţilor acasă, în familie, evocând frumoase amintiri din viaţa lor de copii.La şedinţa atelierului de duminică s-a menţionat importanţa cărţii şi a lecturii în viaţa fiecărui om. Adulţilor li s-au explicat condiţiile şi regulile activităţii, utilizând termeni precum „copacul lecturii”, „ banca de cuvinte”, „coşul cu poveşti” ş.a. Atelierul a început cu intercunoaşterea, apoi a urmat crearea ecusoanelor, alipind la modelul pregătit din timp alături de nume şi un cuvânt care caracterizează persoana respectivă. Ex.: Marina – isteaţă, Ştefan – curios....  „Banca de cuvinte” va include cuvintele necunoscute întâlnite pe parcursul lecturii, care  vor fi explicate mai întâi de părinţi şi bunei, fiind aprofundat textul de către bibliotecar, dacă este necesar. La sfărşitul atelierului se va putea vedea evoluţia fiecărui copil, lucrurile noi învăţate.

În cadrul atelierului a fost citit şi discutat textul cărţii „Prima vânătoare”, autor Vitalie Bianchi. După lectura cărţii, bibliotecarul a explicat cuvintele neînţelese, precum: a zări, bâtlanul, maroniu, scorbură, a încremeni ş. a., apelând şi la ajutorul copiilor, dar şi a părinţilor, a bunicilor. Când se întâlneau repetarea unor bucăţi de texte, bibliotecarul se adresa copiiilor din sală, citindu-le aceste bucăţi pe parcurs. La finalul lecturii povestirii s-a încins un dialog activ între bibliotecar şi public, care, de fapt, era constituit din întrebări şi răspunsuri asupra textului dat. Participanţii, de la mic la mare, şi-au amintit diferite momente din viaţa lor asemănătoare cu ale eroilor povestirii. Adulţi s-au adresat copiilor cu sfaturi, extrase din învăţăturile expuse în povestire, rugându-i să ia aminte la cele ascultate aici.

Toţi participanţii copii au fost foarte activi şi în procesul de desen a momentelor ce i-au impresionat, punând în evedenţă stăruinţa şi interesul.

În final, bibliotecarul a vorbit despre „coşul cu poveşti”, unde se vor depozita toate titlurile de carte pe care copiii vor reuşi să le citească pe parcursul demarării proiectului. Câştigătorul va fi copilul, care va citi cele mai multe cărţi, fapt pentru care va avea un premiu. Părinţii şi bunicii vor urmări, între timp, cum decurge procesul lecturii. Adulţii au solicitat alegerea liberă, după plăcere, a cărţilor ce urmează a fi citite în cadrul atelierului, dar şi sprijinul bibliotecarului în selectarea lecturilor.

 Participanţii la întâlnirea-atelier au rămas satisfăcuţi de noul model de lectură intergeneraţional, subliniind importanţa şi impactul lui asupra celor mici, precum şi importanţa exemplului pozitiv ce vine din partea părinţilor şi bunicilor. Următoarea întâlnire va avea loc în 13 aprilie curent. Aşteptăm şi acceptăm toţi doritorii.

„Ora copiilor” în dialog cu cititorii-ascultători

De curând, programul radiofonic „Ora copiilor” a delegat un reprezentant la Biblioteca „Alba Iulia” pentru a sta la sfat cu cititorii copii de aici, care ascultă şi această emisiune. Din partea Companiei Radio Moldova a venit jurnalista Sanda Ţăruş, care a selectat un grup de cititori copii, dintre cei aflaţi în sală şi a iniţiat un dialog despre carte, lectură, bibliotecă, vacanţă. Stanislav Pintilie, de exemplu, a povestit cu mult entuziasm când a păşit pentru prima dată pragul bibliotecii, la ce carte a atras atenţia şi câte cărţi a citit în acest an. Capitolina Vascauţan a vorbit despre cum citesc cărţile împrumutate de la bibliotecă acasă, în familie, cu cei doi fraţi ai săi şi cu bunica. 

Ion Deli a venit la bibliotecă cu surioara sa, de curând la îndemnul unchiului său care vine des aici. Când au descoperit ce bibliotecă bogată au în vecinătatea lor s-au bucurat şi acum vin aproape în fiecare zi să citească, dar şi să-şi facă temele. Anita Buzulan, o experimentată cititoare, voluntară şi membră activă a Taberei de lectură a povestit despre prietenii pe crae şi i-a făcut la bibliotecă, despre copiii de la grădiniţe unde a mers împreună cu bibliotecarul şi le-a citit poezii, despre tabără şi despre cărţile care au impresionat-o mai mult.

La final cititorii au îndemnat colegii, semenii lor şi pe toţi radioascultătorii să meargă la biblioteci, să citească mai multe cărţi, le-au sugerat şi câteva titluri dintre cele citite de ei.

Scriitorul MIHAI ŞTEFAN POIATĂ în dialog cu viitorii sportivi

          În trei aprilie curent „învăţăceii” de la Liceul Internat Municipal cu profil Sportiv din clasele a VIII-a a XI-a, împreună cu doamna Ana Fonari, director adjunct Educaţie, bibliotecara şi profesioara de limba şi literatura română, Elena Furdui şi alte cadre didactice din liceu au avut parte de o frumoasă întâlnire cu scriitorul Mihai Ştefan Poiată şi cartea „Voiaj de nuntă în trei”, inclusă în acest an, în programul de lectură „Chişinăul citeşte o carte”. Reamintim că programul ,,Chișinăul citește o carte” a ajuns la cea de-a XI-a ediție, perioadă în care chişinăuienii de la 16 ani în sus, au citit mai multe cărți ale mai mulți scriitori contemporani autohtoni. La întâlnirea respectivă au participat circa 100 persoane, care, după o succintă introducere în temă de către bibliotecarele de la liceu şi Biblioteca “Alba Iulia”, au ascultat atent relatarea scriitorului. Acesta le-a vorbit despre sine şi activitatea pe care o desfăşoară, despre studiile în satul natal, la Universitatea de Stat din Moldova, studiile post-universitare la Cursurile Superioare de Scenaristică şi Regie din Moscova, specializându-se în dramaturgia filmului de ficţiune.

 Despre activitatea sa în calitate de redactor, redactor superior la redacția muzicală Radio Moldova, despre emisiunile “Orizont-club”, “Maraton sonor”, “Fono-caleidoscop duminical” şi altele. Scriitorul Mihai Ştefan Poiată a mai activat şi în calitate de redactor la Studioul “Moldova-film”, redactor-șef la Asociația de Creație “Arta”. În cadrul Ministerului Culturii a fost membru al Colegiului pentru Dramaturgie şi Creații musicale. Redactor-șef la studioul “Moldova-film”, președinte al Concernului de stat “Moldova-film”, Vice-Ministru al Culturii în perioada 1989-1990, vice-director general al Centrului Național de Cinematografie în anii 1994-2002, iar din 2003, şef al secției audiovizuale la Facultatea de Regie a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. În perioada1990-1994 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Este Membru al Uniunii Scriitorilor şi membru al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova.

Toate aceste date viitorii sportivi le-au aflat chiar din prezentarea Domniei Sale, moment care le-a trezit şi o mai mare curiozitate faţă pe persoana scriitorului. Despre cartea  ,,Voiaj de nuntă în trei’’, autorul a menţionat că este ca “un copil care s-a născut în urma unei aventuri cu o foarte frumoasă doamnă – cinematografia”, de care era îndrăgostit. Le-a prezentat şi un alt volum recent apărut în care abordează tema tinerilor şi dragostea faţă de muzica rock, le-a povestit despre proiectele la care munceşte, despre poeziile pe care acum nu le mai scrie, considerând că s-a maturizat şi trebuie să se ocupe de altceva mai consistent. Au trecut la discuţii despre carte, eroii şi faptele lor, situaţii în care aceştea se află, la momentul în care a început să scrie această carte, şi de ce a scris-o, convingându-se că o mare parte dintre cei prezenţi în sală au citit cartea.

 Discuţia, cu siguranţă, ar fi putut dura şi câteva ore, dacă în sala respectivă nu ar fi avut loc un concurs municipal de creaţie. Dar unii dintre liceeni au continuat dialogul cu scriitorul pe hol, mai mulţi s-au apropiat de bibliotecari în speranţa de a procura cartea pentru biblioteca personală sau pentru a o împrumuta. Câteva persoane au făcut şi schimb de adrese cu dl M. Poiată în speranţa continuării dialogului. Noi, împreună, cu scriitorul, ne-am bucurat pentru interesul acestor liceeni faţă de o carte şi de un scriitor. Cu siguranţă, o parte dintre ei vor veni la bibliotecă în căutarea unei sau altei cărţi, pentru solicitarea unor noi dialoguri cu scriitori. Sperăm ca tinerii să nu se depărteze prea mult de carte, de o lectură captivantă.

Pr. Protosinghel Teofan Popescu de la Mănăstirea Putna, la Chişinău

Recent, la 1 aprilie 2014, Sala de festivități a Preturii sectorului Buiucani a găzduit încă o conferinţa duhovnicească. De această dată cel care a susţinut dialogul cu chişinăuienii a fost ieromonahul Teofan Popescu de la Mănăstirea Putna, care a venit la Chişinău cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul BOR, şi a IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Tema dialogului a fost “Maica Domnului şi Sfânta Maria Egipteanca – ocrotitoare pe calea vietii”. În cadrul dialogului părintele a vorbit despre societatea de astăzi în care emanciparea femeii nu este cea  mai adecvată în educaţia copiilor în familie, la şcoală.

 Acest spirit educaţional trebuie transmis prin prizma modelelor creştin-ortodoxe, precum: Maica Domnului, Sfânta Maria Egipteanca şi altele. De prezenţa părintelui Teofan s-au bucurat, în special, tinerii ascorişti, dat fiind faptul că părintele Protosinghel Teofan, la începutul anilor 90, a fost preşedintele ASCOR din România, fiind preocupat de problema educaţiei şi a moralei spirituale a tinerilor. Cine este, de fapt,? Părintele Protosinghel Teofan Popescu este viețuitor al Mânăstirii Putna din anul 2001 și ghid al mânăstiriii de peste 10 ani. Înainte de a îmbrăţişa viața monahală, între anii 1995-1999, a fost președinte ai ASCOR, filiala București. Asociație, constituită în perioada interbelică, ca o continuare a activităţii Asociației Studenților Creștini din România, din care au făcut parte mari personalități româneşti, precum Mircea Vulcănescu,Constantin Noica, Eugen Ionescu, Daniil Sandu Tudor și mulți alții.

     Decizia tînărului de a deveni monah a surprins mai multă lume, mai ales că a ales să viețuiască în Mânăstirea Putna, dar aceasta a fost menirea dânsului şi, desfășurând în lume o mulțime de activități, în mânăstire a reușit să le înlocuiască cu multe altele de ordine educaţional spirituală şi filantropică, încât și să nu simtă plictisit. Publicul prezent în sală, în această zi, a avut parte de un dialog impresionant, au fost mai multe întrebări şi răspunsuri ca de obicei, mai multe opinii şi sugestii privind organizarea unor asemenea întâlniri.

Pr. prof. dr. Vasile Mihoc de la Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Şaguna" de la Sibiu, la Chişinau

       Şirul de conferinţe preconizate de către Fundaţia “Vasiliada”, filiala Chişinău într-un triplu parteneriat cu ASCOR, Chişinău şi Biblioteca “Alba Iulia” continuă. Astfel, în 26 martie curent, Sala de Festivităţi a Preturii sectorului Buiucani l-a găzduit pe părintele dr. Vasile Mihoc, profesor universitar la Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Şaguna“ din Sibiu. Domnia Sa a fost invitat la Chişinău, la o seară duhovnicească, parte a unei serii de evenimente organizate în Postul Mare de Fundaţia “Vasiliada”, preşedinte pr. Viorel Cojocaru, având ca parteneri Biblioteca „Alba Iulia“ din Chişinău, Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ şi ASCOR, Chişinău. Pr. prof. dr. Vasile Mihoc a susţinut conferinţa cu tema „Învierea Domnului şi arătările Domnului după Înviere“.

 

    Întâlnirea a durat circa trei ore, timp în care mai mulți chișinăuieni de toate vârstele s-au bucurat de de o deosebită comunicare trăită alături de o personalitate notorie românească. Întrebările şi comentariile au lămurit audienţa în cele mai arzătoare probleme privind atât trăirea bucuriei Învierii lui Hristos, prin dovezi aduse şi comentarii din Sfânta Scriptură, cât şi probleme actuale de viaţă religioasă şi urmare a lui Hristos. Părintele a vorbit audienței din sală și despre familia sa și despre cei 13 copii pe care i-a crescut și educat, despre conferințele susținute în România și în afara țării. Pr. prof. dr. Vasile Mihoc are şi o bogată activitate ştiinţifică, materializată în lucrări proprii şi în colaborare, manuale de teologie, studii şi asrticole de specialitate, apărute în ţară şi peste hotare, în toate punând accentual pe bunele maniere ale unui cercetător ştiinţific.

     Respectul de care se bucură părintele profesor în comunitatea academică este accentuat şi prin acordarea titlului de “Doctor Honoris Causa” de către Universitatea Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxă.

Comemorarea membrilor Sfatului Ţării, care au votat integritatea României la 27 martie 1918

     Deja, al patrulea an la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din sectorul Buiucani se face un parastas în memoria membrilor Sfatului Ţării, cei care, la 27 martie 1918, au votat Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, România. În acest an parastasul a avut loc în 25 martie, cu implicarea Fundaţiei „Vasiliada”, filiala Chişinău, ASCOR, Chişinău şi a Bibliotecii „Alba Iulia”. ”. În această zi, începând cu orele dimineţii a fost oficiată Sfânta Liturgie cu participarea PC Părinte Profesor Vasile MIHOC de la Sibiu,

venit, în ajun, la Chişinău pentru a participa la consemnarea memoriei membrilor Sfatului Ţării, dar şi pentru a conferenţia, în 26 martie curent, în Sala de festivităţi a Preturii Buiucani cu tema „Învierea Domnului şi arătările după Inviere". 

     La Sfânta Liturgie au participat nu mai mult de 30-40 persoane, pentru că în această zi, pe stil nou, credincioşii au sărbătorit Buna Vestire, iar aceştea la noi sunt încă în minoritate, după cum bine se ştie. Cu toate acestea Părintele Vasile Mihoc a ţinut o predică destul de consistentă, care a durat aproape o oră, dar foarte interesantă, cu un mesaj binedeterminat, coerent, pe înţelesul tuturor. Spre seară, începând cu orele 17.00, în biserica de la subsol a parohiei „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, se finisau pregătirile pentru parastas, se adunau invitaţii. Un sobor de preoţi, în frunte cu protoiereul Petru Buburuz, preoţii Viorel Cojocaru, Gheorghe Ioniţă, asistaţi de invitaţii de onoare preoţii Vasile Mihoc, Anatolie Goncear, Alexei Semionov, Vasile Petrov şi Ioan Banari au oficiat această deosebită slujbă de pomenire a înaintaşilor noştri.

La eveniment au participat mai mulţi invitaţii de onoare, printre care istoricul și politicianul Alexandru Moşanu, actorul, ex-ministrul culturii Ion Ungureanu, criticul literar Larisa Ungureanu, scriitorul Vladimir Beşleagă cu soţia, academicianul Sergiu Chircă, istoricul Ion Negrei, ex-parlamentarul Vasile Grozavu, Iurie Guţu, membru al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretudindeni, filiala Chişinău, Nadejda Brânzan, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, academicianul Mihai Cimpoi, Veaceslav Incluleţ, profesor de istorie, strănepotul lui Ion Inculeţ, Diana Zlatan, jurnalistă, strănepoată unui dintre promotorii Unirii Basarabiei cu România, Daniel Ciugureanu, Boris Găină, descendent din familia lui Andrei Găină, deputat în Sfatul Ţării, care a votat actul Unirii din martie 1918 şi alţii.

După slujba de pomenire, părintele Viorel Cojocaru a prezentat publicului adunat oaspeţii de onoare, a vorbit succint despre necesitatea şi valoarea acestei acţiuni, apoi, pe rând, a anunţat vorbitorii, Ion Negrei, Diana Zlatan, Boris Găină şi alţii, care s-au referit la rolul Sfatului Ţării pentru Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) de atunci, populaţia căreia era constrânsă de lipsuri materiale şi financiare, aşteptând cu nerăbdare zile mai bune... S-a menţionat rolul unor personalităţi aparte care au contribuit esenţial şi au votat actul Unirii, la consecinţele la recunoaşterea internaţională a faptului împlinit, la devotamentul şi riscul personal al unora dintre membrii Sfatului Ţării, la aspiraţiile şi perspectiva populaţiei dintre Prut şi Nistru, dar şi despre sentimentul de bucurie pe care îl trăiesc, împreună cu cei de faţă, în momentul comemorării înaintaţilor noştri, pomenirii numelor celor care au contribuit la unificarea ţării, în vederea transmiterii mesajului-testament al membrilor Sfatului Ţării generaţiilor viitoare.

DUMITRU MATCOVSCHI, PERSONALITATE NOTORIE A LITERATURII ŞI CULTURII ROMÂNEŞTI

E bine să şţiţi:

·         Scriitor al poporului (1989)

·         Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1990)

·         Cavaler al Ordinului Republicii, membru titular al Academiei de Științe din R. Moldova (1996)

·         Laureat al Festivalului Internațional de poezie „Nichita Stănescu (1997)

·         Cavaler al Ordinului „Steaua României” în grad de comandor (2000) 

·         Cetăţean de onoare al oraşului Chişinău (2009)

·         Cavaler al Ordinului „Meritul Cultural” (2012). A fost deținător al premiilor „Mihai Eminescu” și „Pentru distincție în muncă”. 
        
       

          Din 1 septembrie 2003, liceul din comuna de baștină a poetului îi poartă numele. În 2011, la aniversarea a 72 de ani de la nașterea poetului, a fost inaugurată casa-muzeu „Dumitru Matcovschi”, cu contribuția comună a soției și familiei, a surorii lui și a câtorva oameni politici. Tot atunci, a fost inaugurat Festivalul Internațional de poezie și cântec „Dumitru Matcovschi”, cu participanți din Moldova, România și Ucraina. 

                           Cărţi, poezii şi piese de teatru

1

Matcovschi, Dumitru. Eterna carte. – Chişinău, 2013. – 95 p.

Volum de versuri, manuscrisul căruia a fost propus editurii de către autor, dar apărut după plecarea Sa în eternitate, graţie suportului financiar al lui Valeriu Poia. 

Matcovschi, Dumitru. Amarele confesiuni. – Chişinău, 2011. – 246 p.

Cartea respectivă este o antologie în manieră eminesciană. Volumul cuprinde poezii din anii debutului (1962-1963) până în 2008, despre ţară, limba română, mamă, femeie, grai, raiul casei părinteşti şi altele.

Matcovschi, Dumitru. Morţilor vă iubesc. – Chişinău, 2011. – 126 p.

 Omul de Cultură, Dumitru Matcovschi, se produce în diverse şui variante şi postaze. În acest volum versurile vorbesc  de individualitatea creatoare distinctă poetului.

Matcovschi, Dumitru. Neamul Cain. – Chişinău, 2008. – 313 p.

Un volum ca un protest, un memoriu, o mărturisire. Poezia Sa rămâne a fi o ardere, o zbatere, o clipă unică, un dor de neam, de ţară. Să încercăm să descoperi în “Neamul Cain” drumul regal al iubirii între Cain şi Abel.

Matcovschi, Dumitru. Teatru. – Chişinău, 2004. – 535 p. 

Dumitru Matcovschi este cunoscut şi în calitate de dramaturg.  Piesele  de teatru ”Preşedintele”, ”Cîntec de leagăn pentru bunici”, ”Piesă pentru un teatru provincial”,” Pomul vieţii”, ”Abecedarul”, ”Ion Vodă cel Viteaz”,” Sperietoare”, ”Tata”, ”Troiţa”, ”Bastarzii” ş.a. au fost montate pe scenele teatrelor din Republica Moldova.

 Matcovschi, Dumitru. Pasărea nopţii pe casă. – Chişinău, 2003. – 303 p.

În acest volum versurile îl prezintă pe poet ca un exponent al spontanietăţii româneşti, care gândeşte ca un om modern, iar tradiţionalismul (agresiv!) vine nu din "ereditatea etno-folclorică", ci dintr-o poziţie de viaţă şi de creaţie adoptată în mod conştient.

Matcovschi, Dumitru. Să mă iubeşti. – Chişinău, 2003. – 186 p.

În acest volum găsim configuraţia specifică a poeziei intime, evidenţiată şi prin cântec ca specie şi ca stare. Răsfoind-o ve-ţi găsi o frumoasă poezie de dragoste...

Matcovschi, Dumitru. Veşnica teamă. – Chişinău, 2001. – 214 p.

Volumul de faţă cuprinde o materie poetică neomogenă, dar bogată, continuie procesul de căutare a semnificaţiei unei lumi, a fiinţei umane şi a unui rost.

Matcovschi, Dumitru. Crucea. – Chişinău, 1999. –  219 p.

Versurile înserate în acest volum sunt „trăite” de către poet, sunt scrise în perioada deşteptării naţionale...

Matcovschi, Dumitru. Vad. – Chişinău, 1998. – 311 p.

Volum inclus în colecţia “Biblioteca şcolarului”, prin care poetul contribuie la procesul de educare a conştiinţei naţionale şi a misiunii ce ne revine pe acset pământ.

Matcovschi, Dumitru. Pomul materiei. – Chişinău, 1996. – 38 p

În această plachetă de versuri scriitorul şi-a conturat profilul poetuilui îndrăgostit de omul din preajmă, de meleagul natal, de graiul matern, de folclorul strămoşesc...

Matcovschi, Dumitru. Aici departe. – Chişinău, 1997. – 60 p.

Aici departe, dumnezeieşte, crescut de moarte, nemuritor, Luceafăr tânăr lucefereşte: se dăruieşte veciilor...

Matcovschi, Dumitru. Imne şi blesteme. – Chişinău, 1991. –  264 p.

Apărut în perioada deşteptării conştiinţei naţionale, volumul include versuri dedicate istoriei poporului român cu nerv politic, încărcat cu atutidini

demascatoare.

Matcovschi, Dumitru. Vremea pârgului. – Chişinău, s.a. – 119 p.

Volumul de faţă cuprinde versuri despre bunătate – axa acestei lumi, despre părinţii care au rămas singuri, împovăraţi cu lacrimi pe obraz, cărunţi, frumoşi, evlavioşi, inimoşi...

Cărţi, poezii şi povestiri pentru copii

Matcovschi, Dumitru. Bună dimineaţa, mamă. – Chişinău, 1999. – 15 p.

O primă apariţie pentru copii, versur despre mamă, ursuleţul Martinel, păpuşa Drina, despre furnică, greieraş, melci, frunze etc.

Matcovschi, Dumitru. Greieraşul Puiu. – Chişinău, 2003. – 14 p.

O carte cu poezii pentru cei mai mici copii viu ilustrată, eroul principal fiind un greieraş care cântă şi încântă cu vioara sa...

În culegeri

Matcovschi Dumitru. Acasă // Pagini alese din literatura pentru copii. 

Literatura română şi universală: antol. de texte / sel.: Ala Bujor. – Chişinău, 2005. – P. 36 – 37.

Matcovschi Dumitru. Fata de împărat;  Mama // Pagini alese din literatura pentru copii. Literatura română şi universală: antol. de texte / sel.: Ala Bujor. – Chişinău, 2005. – P. 78, 89-90.

Despre viaţa şi opera lui Dumitru Matcovschi

Dumitru Matcovschi – Poet şi Om al Cetăţii: coord.: acad. Mihai Cimpoi. – Chişinău, 2009. – 328 p.

Volumul respectiv cuprinde analize literare a creaţiei scriitorului, diversă ca gen literar – poezie, proză, publicistică, dramaturg, evocări, mărturii, dedicaţii poetice, referinţe critice, interviri oferite, viaţa în imagini. 

Dumitru Matcovschi // Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor (Dicţionar biobibliografic). – Ch.: Prut Internaţional, 2004. – P. 262-269.

Tabel cronologic; Aprecieri // Matcovschi, Dumitru. Vad. – Ch.: Litera, 1998. – P. 3-6, 298-308. – (Biblioteca şcolar ului).