În fiecare an primăvara, mai devreme sau mai târziu sărbătorim învierea Domnului sau Paştele – atunci când reînvie natura, când se dezleagă apele şi păsările cântă mai vioi. Faptul acesta nu este deloc întâmplător. Paştele are semnificaţii multiple şi profunde. Creştinul şi-a pus credinţa şi speranţa în serviciul purificării, perfecţionării sale continuă.
La Biblioteca „Alba Iulia” s-a stabilit o frumoasă tradiţie: organizarea unor activităţi, din care copiii şi adulţii doritori să înveţe a încondeia ouă, a coace cozonacul tradiţional de Paşti, a împodobi coşul tradiţional pascal, a pregăti bucate specifice româneşti, a aranja o masă de sărbătoare şi altele asemenea.
Cu cei mai mici ne întâlnim în cadrul unor spectacole literar-muzicale, ore de lectură, prezentări de cărti şi expoziţii tematice, discuţii la tema primăverii şi a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Este anotimpul în care şi natura este în plină „înviere”. Iată de ce am fost plăcut surprinşi când câteva grupuri de la grădiniţele din cartier au venit să ne prezinte un superb spectacol de primăvară, îmbinând trezirea naturii la viaţă cu tradiţii şi obiceiuri de Paşti.
Micuţii l-au proslăvit pe Iisus Hristos interpretând cântece pascale şi recitând versuri, precum: E Paşte, La Paşti, Hristos a înviat, Înviere, Pe cruce, Rugă, Nu l-au cunoscut, În ziua de Paşte, Rugăciune, Sonet, În faţa răstignirii tale şi Înger, îngeraşul meu. 
În legenda biblică despre învierea lui Iisus Hristos, pe care copii au povestit-o, îşi dau întâlnire tragicul şi sublimul. Tragică e jerfa părintelui ceresc, care-şi sacrifică unicul fiu pentru mântuirea păcatelor lumeşti. Copii ne-au demonstrat, cum se pregătesc de Paşti, înscenând un fragment dintr-o piesă de teatru intitulată „Hristos a înviat”, prin care ne-au demonstrat, că Sărbătorile Pascale sunt menite să-l apropie pe om sau să-l ajute să se apropie de Dumnezeu.
Copiii ne-au povestit cu câtă nerăbdare aşteaptă această Zi a Învierii, în care, dimineaţa de Paşti îşi spală faţă cu ouă roşii, apoi îmbrăca hăinuţe noi şi merg pe la rude să le aducă vestea Învierii, primind, în schimb, dulciuri şi ouă colorate.
Chipul luminos al lui Iisus Hristos e prezentat de către copii cu multă dragoste ca un Fiu al umanităţii dar şi ca un Părinte spiritual...
La spectacol au participat, în calitate de parteneri, şi o colegă de breaslă de la Filiala „Târgovişte”, educatori de la grădiniţele din cartier, părinţi şi bunici.
La 25 aprilie, ora 17.00, în cadrul programului „O vedetă în bibliotecă” preotul mitrofor Petru Buburuz de la Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel din sectorul Buiucani al Capitalei a fost oaspetele-vedetă al Bibliotecii „Alba Iulia”. Părintele Buburuz a venit în faţa celor prezenţi cu o frumoasă pledoarie pentru Carte, Bibliotecă şi Cititor. Şi-a amintit de anii copilăriei petrecuţi la Durleşti, de şcoala din Truşeni, de Seminarul Teologic şi de Academia Teologică din Leningrad, de centrul spiritual Zagorsk, unde şi-a aprofundat studiile. „Cărţile mă iubesc şi vin la mine...”, graţie acestui fapt biblioteca de acasă îi asigură răspunsurile la toate întrebările, îl face să meargă la biblioteci doar în calitate de invitat la diferite evenimente ce ţin de fenomenul cărţii şi al culturii, de valorile neamului, de personalităţi notorii ale literaturii.
A povestit pe îndelete, foarte inspirat părintele Petru Buburuz despre rolul cărţii în formarea sa spirituală şi profesională, despre relaţia specială pe care o are cu cartea, despre visul „ascuns şi neascuns”, pe care-l are din tinereţe de a organiza o Bibliotecă Teologică, a dat sfaturi utile tinerilor de la ASCOR şi celor de la Clubul de dezbateri "Bartolomeu Anania", enoriaşilor bisericii şi cititorilor bibliotecii în ce priveşte lectura bună, folositoare.
A vorbit despre bibliotecile deosebite ale fraţilor preoţi Tudor şi Gheorghe Armaşu de prin părţile Bălţilor, despre destinul lor de astăzi, despre Biblioteca Parohială deschisă pe lângă biserica pe care o ctitoreşte şi păstoreşte, despre activitatea de zi de zi şi de alt vis – cel de a finaliza, cu ajutiorul Bunului Dumnezeu aceeaşi minunată biserică de pe Bulevardul „Alba Iulia”, stradă pe care se află şi Biblioteca „Alba Iulia” care îi este foarte dragă şi unde vine cu toată dragostea ori de câte ori este invitat...
La întâlnirea cu preotul Petru Buburuz au mai participat preot Viorel Cojocaru de la aceeaşi biserică, şi sfinţia sa mare prieten al bibliotecii-gazdă, studentul la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” Eugen Dedov, subsemnata a susţinut un mic recital de poezie creştină, Elena Caldare, directorul bibliotecii, i-a înmânat flori şi o diplomă de merit,
mulţumindu-i părintelui pentru tot sufletul pe care îl pune în tot ce face, pentru atitudinea Sfinţiei sale faţă de carte, bibliotecă şi cititor.
Ziua profesională a Bibliotecarului este încă un pretext de a merge la bibliotecă. Pentru mine e plăcut să răsfoiesc o carte, să sfătui cu bibliotecarul, bunul meu prieten şi îndrumător de suflet.
(Ana Maria CHIRILOV)
Cărţile sunt cei mai tăcuţi şi cei mai constanți prieteni, accesibili şi răbdători profesori. Bibliotecarul nu este doar un mînuitor de carte, este şi un bun psiholog care manifestă pasiune pentru profesia sa. Dragii noştri bibliotecari de la Biblioteca „ALBA IULIA”, vă dorim multă sănătate şi să ne călăuziţi şi în continuare cu înţelepciune şi bunătate. (Carolina IEPURE)
Biblioteca este un loc sfânt al cărţilor, unde îţi poţi face prieteni buni şi devotaţi, aflând adevăratele drumuri ale vieţii. BIBLIOTECARUL este persoana devotată cărţii şi bună la suflet, o floare printre flori.
(Daniela MASLIUC)
Pentru mine biblioteca are o importanţă majoră şi nimic nu o poate înlocui, deoarece ea mereu este gata să-mi răspundă la orice întrebare, iar BIBLIOTECARUL este ghidul perfect în oceanul cunoaşterii.
(Marius POPA)
Bibliotecarul e persoana ce ne oferă diverse informații, avem nevoie de bibliotecari ca şi de părinţi. În bibliotecă se organizează multe lansări de carte, întălniri cu scriitori, discuții la care participăm şi noi, elevii, cu plăcere.
(Sorin BOBOC)
Biblioteca pentru mine este o poiană a cunoştinţelor. În viaţa mea biblioteca înseamnă foarte mult. Nu aţi înlocui niciodtaă biblioteca cu Internetul. Avem nevoie de bibliotecă şi de bibliotecari buni în fiecare zi.
(Daniela SCUTARU)
BIBLIOTECA este un izvor de cunoştinţe, copiii ei sunt cărţile, bibliotecarul este dragostea scriitorilor şi copiilor dornici de carte.
(Ciprian DOGOTARI)
Bibliotecarul este îndrumătorul nostru spre cunoştinţe. Astăzi e sărbătoarea lui profesională şi trebuie sărbătorit cu mare onoare. Bibliotecarul merită toată lumea la picioare, iar biblioteca este un loc unde circa 75 procente din oameni citesc cărţi. Copiii, iubiţi biblioteca, ea este viitorul nostru!
(Veronica NEMERENCO)
De vrei pe lume tot să ştii
Prieten cărţilor să fii,
Mai lasă-n pace internetul
Şi frecventează biblioteca.
Aici te relaxezi, citeşti,
Găseşti răspunsul ce-l doreşti,
Şi uneori mai sfătuieşti
Cu personaje din poveşti.
Din cărţi vei aduna, ştii bine,
Vocabular şi-nţelepciune,
Vei deveni politicos,
Inteligent, mărinimos.
De bibliotecă să nu uităm
Şi cât mai des s-o vizităm,
Noutăţi mai multe vom afla,
Lucruri noi, care-n viaţă ne vor ajuta,
(Doina CAZACU) clasa a VI-b
BIBLIOTECA ESTE COMOARĂ A FIECĂRUI OM. Răsfoind filă cu filă nimereşti într-un basm al cărţilor, o lume unde mii de personaje prind curaj, o lume plină de aventuri.
(Grigore BURCĂ)
Biblioteca este un loc sfânt, unde se odihnesc tainicele cunoştinţe – cărţile. Bibliotecarul este un ghid în lumea cunoştinţelor, este ca o albinuţă, iar biblioteca ca un stup. El munceşte enorm pentru a menţine acest loc. Internetul este util, dar nu poate înlocui biblioteca.
(Vlada MĂRZENCO)
Un loc de sănătate pentru suflet
De ai dorinţă mare să-l găseşti
Biblioteca-ţi împlineşte visul,
Doar are uşile mereu deschise.
Ea este a cărţii CASĂ MARE
Ce tăinuieşte în multele volume
Frumosul, gânduri şi poveţe.
Deschide cititorului o altă lume.
Ştiaţi voi oare că există
Cărţi vesele, fericite, dar şi triste?
Iar cartea pe care ai citit-o toată
Este ca o prietenie câştigată,
Cea mai fidelă slujitoare în altar,
A religiei numită cartea
Este bibliotecara, acel ghid
Ce îi cunoaşte fiecărui soarta.
Ceea ce-ţi oferă cartea
Nu-şi poate oferi calculatorul,
Fără carte poţi rămâne agramat
Chiar dacă la Internet eşti conectat.
Lumina blândă, purificatoare
Doar cărţile o emană cu splendoare,
Cei mai fideli prieteni pe pământ
Sunt cărţile, căci ele nu te mint!
(Radu NACU)
Bibliotecara – izvorul ce nu seacă,
Cu cunoştinţe mintea ne-o încarcă,
Fără ea biblioteca ar pustie ar fi
Nimeni la ea nu s-ar mai gândi.
Biblioteca e o lume minunată
Cu cărţile ca nişte flori colorate,
Ne-arată drumul spre cunoştiinţe
Din rafturile cu referinţe.
(Ana Maria AVADĂNII)
UN SUFLET MARE,
CÂTĂ RĂBDARE,
ZILNIC ÎNVAŢĂ
CUM SĂ DEA POVAŢĂ,
ŞI ȘTIE MEREU
ATUNCI CÂND MI-E GREU,
CE CARTE SĂ-MI DEA
DUREREA SĂ-MI IA,
SUFLETUL SĂ-MI ALINE
SĂ MĂ SIMT MAI BINE.
AZI, FIECARE DINTRE NOI
CU DRAG ÎI MULȚUMEȘTE
PENTRU CĂ BIBLIOTECĂ DIRIGUEŞTE,
DE CARTE SE-NGRIJEŞTE,
NOUĂ NI SE DĂRIUEŞTE.
(Maria GOLBAN)
Astăzi, la mijloc de aprilie
În bibliotecă se aprind făcliile,
Este Ziua bibliotecarului
Al bunului, cărturarului.
Pentru Ei ce-ar însemna
Un cadou de la copii:
Un salut fierbinte
Pentru cuget şi minte...
Bibliotecarul ce vă-ndrumă la citit,
Vine dintr-o lume de poveste
Cum demult n-am întâlnit
Omul ce cu-nțelepciune ne călăuzeşte!
(Adriana PETREA) Cu mult drag, elevii clasei a VI „b”
Biblioteca este un spaţiu plin de cunoştinţe, ce-mi oferă răspunsuri, sfaturi utile, universul în care mă refugiez de viaţa de zi cu zi.
(Ecaterina IOVA)
Un bibliotecar este un dascăl, o bibliotecă deschide porţile unei lumi pentru fiecare cititor acum, azi, mîine şi oricând.
(Maria MARTÂNOV) Elevi din clasa a IX „b”, Liceul Teoretic ,,Petru Rareş”
Consemnând, recent, Ziua profesională a Bibliotecarului am avut parte de o surpriză din partea mai multor liceeni din cartier. Dar elevii clasei a II-a de la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”, însoţiţi profesoara lor, Olga Lopatenco, au venit cu toată clasa, pregătiţi cu frumoase mesaje de felicitare pentru bibliotecarii de la „Alba Iulia”. În cadrul acestui activităţii copii ne-au delectat cu cele mai alese cuvinte, dorindu-ne succse pe tărâmul cunoaşteri, informării şi dezvoltării se5rviciilor de bibliotecă. Copiii au dat dovadă de creativitate şi o ingeniozitate deosebită. Pentru a vă convinde vă propunem cîteva gânduri care ne-au impresionat, creându-ne o stare de spirit emotivă:
„De ziua dvs vă dorim cititori dornici de cunoştinţe, o viaţă lungă alături de cei dragi, mereu sunteţi o floare între flori”
(Sabina)
„Să vă fie visul un zbor spre împlinire!
Povara să vă fie un car de sănătate!
Să vă fie viaţa scăldată în bunătate”
(Marilena)
„În urmă să priviţi cu iertare
În sus-cu credinţă
În jos cu înţelegere
Şi înainte- cu speranţă”.
(Ariadna)
Mai devreme bibliotecarii îşi consemnau ziua profesională la 5 octombrie, în aceeaşi zi cu pedagogii. Era un semnal, de fapt, că bibliotecarii au alcelaşi rol în comunitate ca şi pedagogii, uneori, chiar mai mult…
Dar ceva nu se îmbina. Colegii noştri de pe mapamond consemnau această zi în altă perioadă a anului. Şi s-a făcut dreptate… Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.189 din 8 februarie 2010 în data de 23 aprilie bibliotecarii îşi sărbătoresc Ziua profesională - Ziua Bibliotecarului, care coincide, de altfel, cu Ziua Internaţională a Cărţii şi a Dreptului de autor. Este o Zi care, în care, încă odată în plus se accentuează importanţa cărţii, lecturii, artei, culturii şi a bibliotecii în societate.
Astăzi Biblioteca şi-a asumat rolul de agent al învăţării şi socializării membrilor comunităţii. “O bibliotecă fără bibliotecari este ca o casă nelocuită”, spunea Nicolae Iorga. Bibliotecarul este cel care dă viaţă cărţilor – le face cunoscut cititorilor cu conţinutul acestora, le recomandă pentru lectură. Dar, astăzi bibliotecarul nu se preocupă doar de împrumutul cărţilor, este şi un bun educator al copiilor care frecventează biblioteca nu doar pentru a citi ci şi pentru a se juca, chiar. Bibliotecarul te învaţă şi cum să utilizezi resursele informaţionale ale bibliotecii, Bazele de Date tot mai sofisticate şi altele. Bibliotecarii se află, astăzi, într-un dinamism fără precedent, în poziţia de agent de schimb şi lider în gestionarea informaţiei. Pentru a afla mai multe despre viaţa şi preocupările zilnice ale bibliotecarilor accesaţi on-linne site-ul Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, dar, mai faceţi-vă prieteni cu biblioteca şi bibliotecarii, şi, ve-ţi fi surprinşi de ceea ce ve-ţi afla, cu siguranţă…
Pentru cei care încă nu au aflat, aducem la cunoştinţă că, poetul Ion Găină şi compozitorul Valeriu Mereuţă au onorat bibliotecarii, oferindu-le un IMN al bibliotecarilor - un omajiu cărţii şi bibliotecii. Vă propunem atenţiei DVS un fragment din acesta:
“Liniştea străbate din coperta veche, Oastea de cuvinte stă aici de veghe,
Toate dăltui-te curgerea istoriei, Ne zidesc altarul de aleasă glorie...”
Bibliotecarii, de fapt, îşi sărbătoresc Ziua profesională muncind. De această dată, printre alte activităţi cu publicul cititor dedicate cărţii şi bibliotecii, la
iniţiativa Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, şi echipa bibliotecii “Alba Iulia” va participa la campania „O vedetă în bibliotecă”. În acest context, invităm toţi vizitatorii noştri la o întâlnire cu vedeta, pe care o va reprezenta Protoiereul, parohul Bisericii Ortodoxe Române „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, preotul, magistru în teologie, PETRU BUBURUZ, care va avea loc joi, 25 aprilie la ora 17.00
Pentru colegii de breaslă, adresăm felicitările noastre, cu ocazia Zilei profesionale a Bibliotecarului, dorindu-le sănătate, bucurii şi realizări în ierarhia profesată.
Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ajuns la ediţia a XVII-a, şi-a desfăşurat activitatea, în acest an, în perioada 18 - 21 aprilie şi a fost dedicat Anului „Spiridon Vangheli”. În cadrul salonului au avut loc prezentări de expoziţii, lansări de carte, un simpozion şi un atelier profesional, o conferinţă video, forumul copiilor, medalioane literare, concursuri şi altele.
Biblioteca “Alba Iulia”, deja al doilea an, găzduieşte lansări şi prezentări de carte în cadrul Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret. În 19 aprilie curent edituri de pe ambele maluri ale Prutului,
precum: Epigraf, Simbol N.P., Prut Internaţional, Garuda-Art, Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei din Chişinău; Tipo Moldova şi Timpul din Iaşi ne-au onorat cu prezenţa, adunând public de diverse vârste în sala de la parter a bibliotecii, pentru a fi martor al lansărilor şi prezentărilor de publicaţii, dar şi a „sta la sfat” cu autorii titlurilor de carte. În calitate de moderator l-am avut pe scriitorul Ianoş Ţurcanu. Editura Epigraf a fost prezentă cu două cărţi: “Gând şi Cuvânt. Culegeri ale personalităţilor din Basarabia (1940-2012)”, antologie alcătuită de Ala Bujor şi “Dicţionar francez-român de canadianisme”, autor şi traducător Victor Vasilache.
Cărţile au fost prezentate de Ala Bujor, Ion Ciocanu, Vlad Pohilă şi Victor Vasilache.
Garuda-Art a fost prezentă cu volumul „Antene parabolice”, autor Ion Hadârcă, prezentat de Iulian Filip.
Editurile „Simbol N.P.”, „Prut Internaţional” şi „Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei” l-au onorat pe Iulian Filip, acesta fiind şi omagiat în 2013, cu trei titluri de carte: „Vorbitul de bine la românii basarabeni...”; „Pentru întâlnirea cu tine” (versuri) şi „Amestec de timpuri (versuri).
Tipo Moldova, Iaşi a fost prezentă cu trei volume din colecţia „opera Omnia. Poezie contemporană”: „Veşminte de gală pentru marii pitici”, de Vasile Romanciuc: „De ce mă doare inima” de Iulian Filip şi „Casa pentru femeia iubită” de Ianoş Ţurcanu. 
Iar Editura „Timpul” a lansat două volume ale lui Constantin Parascan “Istoria junumii postbelice” şi ”Ion Creangă – Măştile inocenţei: Viaţa şi opera”.
La eveniment au participat şi liceeni, utilizatori ai bibliotecii, cadre didactice, tineri voluntari, jurnalişti şi colegi bibliotecari. În cadrul lansărilor bibliotecii i-au fost donate câteva din titlurile prezentate ale scriitorilor: Ion Muscalu “Noaptea de Rusalii”, „Piatra Şoimului”, “Scobinţi”, “Vulturul deşertului”; Iulian Filip “Amestec de timpuri”; Ala Bujor antologie “Gând şi cuvînt Culegeri ale personalităţilor din Basarabia (1940-2012)”.
Toţi cei care au avut posibilitatea să viziteze expoziţiile de carte ale Salonului s-au delectat,
unii au şi procurat cărţi deosebite pentru copii şi tineret, editate pe parcursul anului trecut în ţară şi peste hotare.
Printre multitudinea de activităţi culturale şi informaţionale, organizate în cadrul Salonului Internaţional de Carte pentru Copii, se numără şi Simpozionul “Cartea şi lectura – brandul bibliotecii pentru copii”, care a avut loc la 19 aprilie, curent la sediul Direcţiei Generală Educaţie, Tineret şi Sport a municipiului Chişinău. În cadrul simpozionului au participat, cu comunicări, reprezentanţi de la diferite biblioteci din Republica Moldova şi România. 
Colegii-vorbitori şi-au împărtăşit din experienţa acumulată în timp, prezentând şi proiecte noi implementate în biblioteca pe care o reprezintă. În pauză a fost prezentată o expoziţie amplă de postere-proiecte şi postere-comunicări intitulată “Programe şi proiecte pentru copii”, organizată de către un grup de bibliotecari de la Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu”, Chişinău. Biblioteca “Alba Iulia” a participat la această expoziţie cu două postere: proiectul „Biblioteca – facilitator, mediator comunitar” şi comunicarea “Modelul colaborativ cu comunitatea”. Ne-a bucurat faptul că, lucrările expuse au atras atenţia mai multor participanţilor la simpozion, unii dintre colegii din republică şi-au făcut notiţe pentru a medita acasă asupra celor vizionate şi a iniţia forme noi în activitatea teritorială. Astfel de întruniri sunt binevenite pentru bibliotecari, deoarece ne oferă modalităţi de a ne cunoaşte reciproc nu numai personal, 
dar şi activitatea pe care o desfăşoară fiecare dintre noi pe teren, avem oportunitatea de a descoperi noi tărâmuri nevalorificate, noi idei şi forme de activitate pe care, preluându-le parţial, putem dezvolta şi îmbunătăţi activitatea în bibliotecile noastre...
Astăzi, 16 aprilie, un grup de copiii de la grădiniţa nr. 185 din cartierul nostru au venit, pentru prima dată la bibliotecă, pentru a „sta la sfat cu cartea”, după cum ne-au mărturisit educatoarele care i-au însoţit. La grădiniţă li s-a vorbit despre bibliotecă, despre cărţi dar nu vizitaseră încă o bibliotecă adevărată. Cei care au grijă de educaţia micuţilor au horărât să le organizeze o excursie la biblioteca noastră, fapt care ne-a bucurat mult, şi din motivul că, aceşti copii frecventează o grădiniţă la care accesul bibliotecarilor noştri este, din păcate, limitat. Copii au învăţat la grădiniţă cum se face o carte, din ce este compusă, ce înseamnă o carte şi altele, după care au primit o sarcină: să confecţioneze cartea lor preferată.
În acest context, noi, bibliotecarii de aici, le-am vorbit copiilor despre bibliotecă, despre funcţia ei, despre cum poţi deveni cititor al bibliotecii. Şi dacă tema principală a fost cartea, ne-am axat pe discuţii asupra cărţii: cum, când şi unde e bine să citeşti o carte, cum se foloseşte semnul de carte, ce cărţi pot şi trebuie să citească copiii, cum să-i atragă pe părinţi la citirea, împreună, a unei cărţi, cum se păstrează cărţile, cîţi copii citesc o carte din bibliotecă şi altele. Apoi le-am prezentat mai multe cărţi noi şi mai puţin noi, de la expoziţiile din sală. Dat fiind faptul că, în curînd vor pleca de la grădiniţă la şcoală, am încercat să le explicăm copiilor cum pot găsi singuri o carte la raft, cum pot căuta în carte o poezie, o poveste de care vor avea nevoie.
Fiind foarte entuziasmaţi de mulţimea de cărţi din bibliotecă, copii au răsfoit mai multe cărţi frumos ilustrate dar şi cu un design deosebit, cărţi care te învaţă cum să închei un nasture, un şiret la ghetuţă, cărţi în formă de pasăre, animăluţe şi altele. Foarte atent analizau desenele, unii chiar citeau cu voce tare. Şi pentru că se apropia ora mesei au fost nevoiţi să abandoneze această ocupaţie, le-am promis micuţilor că după prânz vom merge noi la ei în ospeţie să citim împreună din cărţi. S-au bucurat nespus de mult copilaşii, iar noi ne-am respectat promisiunea – la sediul grădiniţei le-am prezentat cîteva cărţi ilustrate frumos, scrise de Vasile Alecsandri, am citit împreună poezii din acestea, atrăgîndu-le atenţia asupra poeziilor din compartimentul „Doine şi Lăcrimioare”, care au fost publicate cu 140 ani în urmă. 
Copiilor le-au plăcut cel mai mult poeziile intitulate “Baba-Cloanţa” şi „Lăcrimioare”, din care i-am învăţat citeva versuri. Sperăm ca acestă vizită la bibliotecă şi întâlnirea cu cartea să le treazească dragostea de carte, de lectură şi de bibliotecă. Anume aici vor descoperi lumea din jur, vor putea învăţa cum să se comporte în diferite situaţii, vor putea găsi informaţii utile pentru temele de acasă, când vor merge la şcoală. Deocamdată le spunem, bun venit în lumea cărţilor!!!
Programul de lectură „Chişinăul citeşte o carte”, propune tuturor împătimiţilor de carte, şi anul acesta două titluri, unul pentru copii şi altul pentru adulţi. Copiii în anul acesta vor citi cartea “Vornicel la nunta badei” de Victor Dumbrăveanu, care include 29 povestiri cu diverse întâmplări hazlii şi-o nuntă de ciocolată în clasa întâi, şi multe alte surprize. Vă mai spunem că, figura centrală a cărţii este un băiat neîndemânatic, Onuţ, o fire isteaţă din categoria eroilor lui Ion Druţă, precum Trofimaş şi al lui Spiridon Vangheli, Guguţă. Autorul îşi concepe eroul într-o cheie realistă, ca pe un copil obişnuit printre mulţi alţi copii, dar care are, totuşi, ceva special în felul lui de a fi... Pentru a afla despre ce este vorba vă invităm să luaţi cartea în mîini şi s-o citiţi.
Pentru adulţi scriitorul Nicolae Rusu ne propune un nou roman intitulat “Al şaptelea simţ”, apărut chiar în 2013. Lecturînd acest roman şi alte lucrări ale scriitorului ve-ţi observa că, personajele sale se mişcă natural, fiind opera propriilor slăbiciuni omeneşti, dar şi a unui fundal istoric de o viclenie îndelung exersată.
Pe parcursul anului aveţi posibilitate să participaţi la prezentările, orele de lectură, discuţiile, organizate în cadrul bibliotecii, asupra lecturii cărţilor recomandate.
Citind aceste cărţi ve-ţi avea parte de o satisfacţie sufletească aparte. Iar în luna noiembrie ve-ţi putea participa la conferinţele literare finale a programului, în cadrul căreia vor avea loc discuţii-dezbateri asupra celor citite, vă ve-ţi putea expune opinia referitor la carte şi la stilul autorilor de a scrie.
Vă aşteptăm cu drag la bibliotecă pentru a face cunoştinţă, a răsfoi, împrumuta la domiciliu şi citi aceste cărţi.
…Mai multă lume bună, cunoaşte, cu siguranţă, că lingvistul şi cercetătorul Vlad Pohilă este şi un prieten fidel şi drag al Bibliotecii “Alba Iulia” din Chişinău. Fie că îi este drag numele bibliotecii, echipa sau activităţile pe care aceasta le desfăşoară, aşa sau altfel, dar mulţi liceeni, studenţi, alţi tineri şi mai puţin tineri vizitatori ai bibliotecii noastre au avut ocazia să-l asculte, să-l admire, să discute tet-a-tet cu Domnia sa aici, în biblioteca noastră. Dl Vlad Pohilă ne moderează, cu mult suflet, toate manifestările literar-culturale de amploare, dar în special, pe cele cu tematică istorico-patriotică. Şi nu numai moderează, dar, de fiecare dată vine cu câte un invitat special – Olga Chojnacka, Consul la Ambasada Republicii Cehe în Republica Moldova, Constantin Rusanovschi, Preşedintele Asociaţiei PRO Basarabia şi Bucovina din Oneşti, judeţul Bacău, originar din Basarabia, naistul Vasile Iovu, actriţa Ninela Caranfil, profesorul Vasile Şoimaru şi alţii. Şi tot, de fiecare dată, vine cu mai multe titluri de cărţi noi apărute pe mapamondul literar, titluri inedite, cu character istorico-literar sau istorico-patriotic, titluri, care completează raftul bibliotecii. Şi face aceste donaţii cu o deosebită plăcere, prezentându-le mai întâi publicului prezent la manifestare, apoi, aşterne îngrijit un autograph, şi volumul devine un bun al tuturor cititorilor. 
“Am pus mereu cel mai mare preţ pe Carte şi ca un cadou, fie el primit, fie oferit, la cele mai diferite ocazii, inclusiv – … la nunţi, cumetrii sau la alte evenimente din calendarul vieţii familiale şi a omului în genere…” – mărturiseşte protagonistul nostru într-un articol plasat pe http://www.tiuk.reea.net/13/pohila.html). Citind, recent, sursa de pe net, mi-am dat seama cât adevăr conţine mărturisirea dlui Vlad Pohilă şi cât de adecvată este şi în cazul nostru. Am putea intitula colecţia de carte achiziţionată din donaţiile Domniei sale: Raftul cu cărţi “Vlad Pohilă”.
Să ne trăiţi, domnule VLAD POHILĂ, şi să vă bucuraţi de viaţă alături de cei dragi inimii Domniei Voastre! LA MULŢI ANI!!
Intenţionăm să aducem pe făgaşul bun, tehnica cititului, pentru că oamenii se despart involuntar de cărţi, alimentîndu-se de pe internet sau TV, programe care sunt dispuse unei manipulări, în special copiilor. Biblioteca noastră a fost gazda unu eveniment sobru şi nefast care s-a petrecut în urmă cu zeci de ani şi anume deportările, foametea şi suferinţele din 1946 -1947. Toate aceste evenimente, acum cuprind doar 3 volume de carte, scrisă de catre Monahul Mănăstirii de la Oaşa, părintele Moise, cartea întitulîndu-se „Să nu ne răzbunaţi”, despre ce credeţi că este vorba....? este o întrebare retorică, la care Monahul Moise a găsit răspuns. Maragareta Cemîrtan, una dintre miile de oameni care au fost deportaţi în Siberia pentru nimic, ne-a onorat cu prezenţa şi cu durere în suflet a povestit cum a decurs procesul de deportare a copiilor, adulţilor, intelectualilor ş.a. Dînsa ne-a vorbit cu ochii ţintiţi în jos cum i-a fost izgonită familia de pe pămînturile care a crescut şi a muncit. Avea doar şapte ani, cînd la uşa ei au bătut soldaţii, spunîndu-le să părăsească casa părintească şi să plece pe un alt drum. Nimeni nu ştia ce-i aşteaptă, în ce infern vor trăi pînă vor ajunge la destinaţie. Le era greu de crezut că tocmai venise acea zi neaşteptată, dar nu se puteau opune. 
Însoţită de fratele ei de doar 11 ani, de bunica care abia mai avea aer în plămîni şi de tînărul tată, familia d-nei Margareta au urcat în vagoane fără a fi lăsaţi să privească poate ultima dată înapoi. Primele zile au fost doar mugurele marelor chinuri care-i aşteptau pe bieţii oameni nevinovaţi şi înstrăinaţi. Cu lacrimi în ochi am ascultat această poveste tulburătoare. Pentru mulţi dintre deportaţi era greu de supravieţuit, mîncînd doar peşte sărat şi fără apă, era imposibil de a trăi, majoritatea mureau cu ochii plînşi în sus, fiind aruncaţi din vagoane ca nişte animale. Foarte mulţi în acele momente s-au dezis de credinţa în Domnul, dar unii se rugau zi şi noapte să fie poate cumva printr-o minune salvaţi de la acest infern, care părea fără de scăpare. D-na Cemîrtan a supravieţuit şi a ajuns la orfelinat doar prin rugăciune, a fost miluită de mila domnului şi mereu a fost îndemnată de bunica să se roage, pentru că asta este scăparea lor, chinurile şi bătăile de joc au urmat şi la orfelinat. Atingînd vîrsta de 14 ani a părăsit orfelinatul şi s-a întors “acasă” deşi nu mai era nimic din ce lăsase, nici vii, nici livezi, nici casa părintească şi nici măcar cea a bunicii ei, lipsea tot „raiul” cel scump pe care-l lăsase în urma cu şapte ani. 
O dată cu lansarea cărţii, a fost ecranizat şi filmul cu acelaşi titlu, doar că privind imaginile sfîşietoare din acele timpuri nu mai poţi respira, iar lacrimile îţi curg şiroaie pe obraz involuntar. Întrebată, daca simte vreo sete de răzbunare sau de ură contra comuniştilor, dînsa a răspuns ferm şi liniştită “ Nu, Dumnezeu este cel mai bun Judecător”. Aceste deporări şi nu numai au fost o lecţie pentru noi, cei care suntem azi, dar şi pentru cei care au putut supravieţui acelei mîrşăvii, este un îndemn din parte Domnului, să ne rugăm mereu şi să nu ne lepădăm de Mîntutitorul nostru, ci să-l iubim, cum ne iubeşte El pe noi.
Ziua de 1 aprilie nu o vei găsi însemnată în calendar cu o culoare aparte, dar toţi zâmbesc, toţi glumesc, toţi fac farse, căci ziua de 1 aprilie - este ziua UMORULUI şi a bunei dispoziţii. În această zi frumoasă de primăvară, copii aşteaptă cu nerăbdare să facă glume şi să se simtă bine. Dar ce semnificaţii mai are această Zi?. Este ziua umorului, iar povestea păcălelelor începe din antichitate. Obiceiul farselor de 1 aprilie este o împletire a tradiţiilor populare locale, specifice fiecărei ţări, cu legende străvechi şi ceremonii de întâmpinare a primăverii. Cu o tradiţie de sute de ani această zi este consemnată şi dusă mai departe de majoritatea ţărilor din lume. Râsul presupune o stare emoţională conştientă, o înţelegere, o interpretare rafinată, superioară pentru suflet şi pentru cuget. Să nu ratăm prilejul de a râde cu poftă, neobligaţi de nimeni, pentru că finalul este magic. 
Biblioteca noastră vă propune, în scopul îmbogăţirii cunoştinţelor cu noi glume, bancuri şi snoave, câteva titluri de carte, incluse într-o expoziţie cu genericul “Umorul este şi el... o artă”. Clubul epigramiştilor, care activează în cadrul bibliotecii noastre vă invită să participaţi, pe parcursul anului, la întâlniri, discuţii, dueluri epigramistice, concursuri de epigrame, lansări şi prezentări de carte în compania umoriştilor: Gheorghe Bîlici, Ion Diviza, Alexandru Horaţiu-Frişcu, Gheorge Postolache, Teodor Popovici şi alţii. Umorul nu are vârstă, nici spaţiu, nici timp, umorul există pretutindeni, surprinzător ca un sol al punerii în armonie a bunei dispoziţii. Deci, dragi vizitatori, savuraţi literatura umoristică şi bucuraţi-vă de cei care scriu perle pentru o bună dispoziţie!
În fiecare an primăvara, mai devreme sau mai târziu sărbătorim învierea Domnului sau Paştele – atunci când reînvie natura, când se dezleagă apele şi păsările cântă mai vioi. Faptul acesta nu este deloc întâmplător. Paştele are semnificaţii multiple şi profunde. Creştinul şi-a pus credinţa şi speranţa în serviciul purificării, perfecţionării sale continuă.
La Biblioteca „Alba Iulia” s-a stabilit o frumoasă tradiţie: organizarea unor activităţi, din care copiii şi adulţii doritori să înveţe a încondeia ouă, a coace cozonacul tradiţional de Paşti, a împodobi coşul tradiţional pascal, a pregăti bucate specifice româneşti, a aranja o masă de sărbătoare şi altele asemenea.
Cu cei mai mici ne întâlnim în cadrul unor spectacole literar-muzicale, ore de lectură, prezentări de cărti şi expoziţii tematice, discuţii la tema primăverii şi a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Este anotimpul în care şi natura este în plină „înviere”. Iată de ce am fost plăcut surprinşi când câteva grupuri de la grădiniţele din cartier au venit să ne prezinte un superb spectacol de primăvară, îmbinând trezirea naturii la viaţă cu tradiţii şi obiceiuri de Paşti.
Micuţii l-au proslăvit pe Iisus Hristos interpretând cântece pascale şi recitând versuri, precum: E Paşte, La Paşti, Hristos a înviat, Înviere, Pe cruce, Rugă, Nu l-au cunoscut, În ziua de Paşte, Rugăciune, Sonet, În faţa răstignirii tale şi Înger, îngeraşul meu. 
În legenda biblică despre învierea lui Iisus Hristos, pe care copii au povestit-o, îşi dau întâlnire tragicul şi sublimul. Tragică e jerfa părintelui ceresc, care-şi sacrifică unicul fiu pentru mântuirea păcatelor lumeşti. Copii ne-au demonstrat, cum se pregătesc de Paşti, înscenând un fragment dintr-o piesă de teatru intitulată „Hristos a înviat”, prin care ne-au demonstrat, că Sărbătorile Pascale sunt menite să-l apropie pe om sau să-l ajute să se apropie de Dumnezeu.
Copiii ne-au povestit cu câtă nerăbdare aşteaptă această Zi a Învierii, în care, dimineaţa de Paşti îşi spală faţă cu ouă roşii, apoi îmbrăca hăinuţe noi şi merg pe la rude să le aducă vestea Învierii, primind, în schimb, dulciuri şi ouă colorate.
Chipul luminos al lui Iisus Hristos e prezentat de către copii cu multă dragoste ca un Fiu al umanităţii dar şi ca un Părinte spiritual...
La spectacol au participat, în calitate de parteneri, şi o colegă de breaslă de la Filiala „Târgovişte”, educatori de la grădiniţele din cartier, părinţi şi bunici.
