Ziua Națională a Culturii și a marelui poet Mihai Eminescu

Astăzi în Republica Moldova se sărbătorește Ziua Națională a Culturii și a marelui poet al neamului românesc Mihai Eminescu, care deopotrivă se omagiază și în România, Țara Mamă a poetului și a tuturor românilor.  În această zi în urmă cu 165 de ani pe data de 15 ianuarie 1850 în satul Ipotești, jud. Botoșani a văzut lumina zilei ilustrul nostru poet, gânditor, publicist, prozator și patriot al neamului Mihai Eminescu (Mihail Eminovici).  Cu prilejul acestei sărbători și biblioteca noastră aduce elogieri și plecăciuni remarcabilei personalități multiple însumată în omul-legendă, renumitul poet național Mihai Eminescu, prezentându-le cititorilor expoziții cu lucrări ale autorului, dar și recitându-le câte o poezie sau vers din opera maestrului.

Amintim că Ziua Națională a Culturii a fost instituită în aprilie 2012 de Parlamentul Republicii Moldova și are drept scop promovarea culturii naționale, a valorilor autentice românești, dar și a personalităților artistice din domeniu.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

 de Mihai Eminescu

“Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, 

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? 

Braţele nervoase, arma de tărie, 

La trecutu-ţi mare, mare viitor! 

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, 

Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; 

Căci rămâne stânca, deşi moare valul, 

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.”

POVEŞTI DE PESTE MĂRI ŞI ŢĂRI

În ciuda căldurilor exagerate, care sunt prezente din plin în această lună, copiilor  nu le lipsește dorința  de a afla ceva nou, de a citi sau asculta  frumoase istorii, fie despre zmei cu șapte capete ori despre prințese și feți frumoși. În acest context Biblioteca Alba Iulia a petrecut și pe data de 18 a lunii curente o captivantă “Oră a poveștii“ la grădinița nr. 186 din vecinătate, lecturând-le picilor povestea populară italiană “Frumoasa Rozalinda”. Chiar de la bun început copiii au fost intrigați de subiectul lucrării despre frumoasa prințesă, răpită de vrăjitoarea haină. Sunt prezentate transformări miraculoase ale personajelor pe parcursul narațiunii, care are un final fericit pentru eroii îndrăgiți. Copiii au ascultat cu sufletul la gură dezvoltarea subiectului, însușind totodată și multe cuvinte noi pentru ei, cum ar fi următoarele: hain, sălaș, sfetnici, tiptil, a trebălui ș.a. Au dat răspunsuri ingenioase la întrebări, dând dovadă de atenție sporită, interes și multă participare. Se știe că o poveste frumoasă  dezvoltă trăirile cele mai adânci ale sufletului copilului, dezvoltându-i memoria, gândirea, emoțiile, abilitatea de recepționare a textului, capacitatea de a da rapid răspunsuri logice, având ca scop major dezvoltarea multilaterală și multiculturală a personalității preșcolarului.

Natalia, Dumitraşcu, bibliotecar