MIHAI EMINESCU, UN POET DE MÂINE…

Ziua de 15 ianuarie reprezintă un eveniment dublu: Republica Moldova consemnează Ziua Națională a Culturii, dar şi ziua în care, cu 165 de ani în urmă, în 1850 la Ipotești, judeţul Botoșani a văzut lumina zilei ilustrul gânditor, publicist, prozator, patriot al neamului românesc, poetul Mihai Eminescu. Cu acest prilej biblioteca a organizat şi prezentat vizitatorilor săi expoziția de carte „Mihai Eminescu, marele poet al naţiunii noastre”, a iniţiat un recital de lecturi eminesciene continuie cu voce tare pe parcursul zilei cu concursul vizitatorilor. Iar în afara bibliotecii, la Liceul Teoretic “Liviu Deleanu”, de exemplu, a avut loc prezentarea carții “Mihai Eminescu, un poiet de mâine…” de Nicolae Dabija apărută în 2014.la Editura Vicovia, Bacău. Opera lui Eminescu nu trebuie regândită, consider scriitorul Nicolae Dabija, ci, aşa cum spunea Constantin Noica, înţeleasă. “Datorită lui Eminescu civilizaţia românească a căpătat contururi mai clare în secolul XX şi la

încetutul de veac XXI”. Nicolae Dabija scrie despre „Mihai Eminescu, un poet de mâine”, că „poezia eminesciană „emană” o radiaţie, nu doar către viitor, ci şi către trecut, „influenţând” parţial şi poeţii care au trăit cu mult înaintea lui” (de exemplu: pe Dimitrie Cantemir, logofătul Conachi; Dosoftei; Varlaam; Miron Costin; Vasile Alecsandri,  dar şi predecesorii, pe cei din zilele noastre, pe Grigore Vieru, în special care avea mare încredere în Marea Carte a lui Eminescu. „Eminescu trăieşte în noi, în fiecare dintre noi, cei din lanuri şi din biblioteci, cei dintre dealuri şi cei de pe văi, cei de lângă ape şi cei de pe stânci” (pp. 33/34), conchide Nicolae Dabija… La activitate au participat liceeni din clasele a IX-a, care au recitit, practic, volumul, în întregime, cu voce tare.

Ziua Națională a Culturii și a marelui poet Mihai Eminescu

Astăzi în Republica Moldova se sărbătorește Ziua Națională a Culturii și a marelui poet al neamului românesc Mihai Eminescu, care deopotrivă se omagiază și în România, Țara Mamă a poetului și a tuturor românilor.  În această zi în urmă cu 165 de ani pe data de 15 ianuarie 1850 în satul Ipotești, jud. Botoșani a văzut lumina zilei ilustrul nostru poet, gânditor, publicist, prozator și patriot al neamului Mihai Eminescu (Mihail Eminovici).  Cu prilejul acestei sărbători și biblioteca noastră aduce elogieri și plecăciuni remarcabilei personalități multiple însumată în omul-legendă, renumitul poet național Mihai Eminescu, prezentându-le cititorilor expoziții cu lucrări ale autorului, dar și recitându-le câte o poezie sau vers din opera maestrului.

Amintim că Ziua Națională a Culturii a fost instituită în aprilie 2012 de Parlamentul Republicii Moldova și are drept scop promovarea culturii naționale, a valorilor autentice românești, dar și a personalităților artistice din domeniu.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

 de Mihai Eminescu

“Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, 

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? 

Braţele nervoase, arma de tărie, 

La trecutu-ţi mare, mare viitor! 

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, 

Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; 

Căci rămâne stânca, deşi moare valul, 

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.”

FRUMOASĂ-I LIMBA NOASTRĂ

"Pe ramul verde tace 

O pasăre măiastră, 

Cu drag și cu mirare 

Ascultă limba noastră. 

De-ar spune și cuvinte 

Când cântă la fereastră, 

Ea le-ar lua, știu bine, 

Din limba sfântă-a noastră." 

      Cu aceste extraordinare versuri , precum și cu poezia “Limba noastră cea română “, scrise cu atâta dragoste de origini și neam de către multregretatul nostru poet Grigore Vieru , a început ora de lectură la grădinița nr. 183 din sectorul Buiucani, dedicată sărbătoririi limbii române.Mulți dintre copii cunoșteau aceste versuri pe de rost, recitându-le cu mult suflet impreună cu bibliotecarul, ba mai mult chiar – unul dintre copii ne-a mărturisit cu mare emoție că bunicuța lui e Grigore Vieru, ca să descoperim mai apoi că se chiamă Nadejda Vieru. Au răsunat apoi versurile: Tricolorul, Graiul meu, Plaiul meu, Dorul și limba ș.a., după care s-a încins un viu dialog despre simbolurile de stat, cum ar fi stema, drapelul (tricolorul) și imnul , care trebuiesc respectate și păzite cu sfințenie și pentru care predcesorii noștri au luptat cu dârzenie.

Au luptat cu dârzenie și pentru a repune în dreptul său istoric și limba română, care în timpuri nu tare îndepărtate era vorbită doar în casă. Nu degeaba chiar și imnul nostru este întitulat „ Limba noastră”. Toate aceste atribute alcătuiesc valorile patriotice ale neamului pe care trebuie să le însușească și să le respecte cu sfințenie orice cetățean al Republicii Moldova. Prin comparație am vorbit si despre valorile morale, familiare și de prietenie adevărată, la care copiii au avut ce povesti. La despărțire ne-am simțit cu toții mult mai luminați și înaripați de sentimente înălțătoare de suflet.

Natalia DUMITRAŞCU, bibliotecar

NEMURITOR LA ZIDUL MORŢII, ADRIAN PĂUNESCU

      Adrian Păunescu este cunoscut ca poet, publicist și om politic – debutând în 1960 și fiind unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani – și ca organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire muzical-culturală desfășurată periodic în anii 1973–1985, de regulă în orașele mari ale României, unde artiștii promovați de poet prezentau lucrări muzicale și literare în fața unui public numeros. Recent, cu concursul dlui Vasile Grozavu, ex-parlamentar, preşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni, Filiala Chişinău, aceste câteva titluri s-au completat cu încă cinci titluri de carte semnate de Adrian Păunescu pe care vi le prezentăm mai jos:

Păunescu, Adrian. Maluri de Prut. – Chişinău, 2013. – 196 p.

Volumul cuprinde poezii dedicate Basarabiei. Sunt incluse aici atât poeziile patriotice ca motiv implicit, integrat mesajului comun, cât şi texte poetice dedicate în mod special Basarabiei şi prietenilor săi basarabeni, Grigore Vieru, Ion şi Doina Aldea-Teodorovici ş.a. 

Păunescu, Adrian. Poezii cu un singur punct. – Bucureşti, 2011. – 332 p.

Versurile din acest volum sunt o reprezentaţie tumultoasă a unui destin, care se va confunda, pentru eternitate, cu poezia: destinul lui Adrian Păunescu: poezii unice, care reflectă crâmpeie de viaţă, din realitatea imediată. Ar merita să le învaţăm pe de rost, pentru că sunt precum un alfabet pentru suflet…. un spectacol de forţă, pasiune şi viziune.

Păunescu, Adrian. Doamne, ocroteşte-i pe Români. – Bucureşti, 2006. – 288 p.

Volumul antologic “Doamne, ocroteşte-i pe Români”, initiat şi ingrijit de Adrian Paunescu, cuprinde toate poeziile publicate în în perioada 1968 - 1990. 

Păunescu, Adrian. Din doi în doi. – Bucureşti, 2003. – 256 p.

Un alt volum, "Din doi în doi", cuprinde poezii de dragoste scrise după revoluţia din 1989 - cea mai grea perioadă din viaţa poetului, dar şi cea mai productivă - după cum afirmă domnia sa. 

Păunescu, Adrian. Meserie Mizerabilă, sufletul. – Bucureşti, 2000. – 288p.

În versurile din “Meserie Mizerabilă, sufletul” Adrian Paunescu abordează problemele cotidiene ale fiinţei umane, pe care nu le poţi trece cu vederea şi care merită o atenţie deosebită. Volumul conţine poezii patriotice şi sentimentale din creaţia scriitorului.

Sperăm ca în aceste cărţi să gasiţi mai multe din versurile căutate, să vă regăsiţi... dorindu-vă lecturi placute! Vă aşteptăm la raftul cu cărţi.
E bine să ştiţi că printre meritele lui Adrian Păunescu un loc aparte revine şi următoarelor aprecieri:

·          În iulie 2003, Adrian Păunescu a fost decorat de către președintele României, Ion Iliescucu Ordinul Național Steaua României, în grad de Cavaler

·         La împlinirea vârstei de 67 de ani poetului i s-a acordat Diploma „Meritul Academic” de către preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc si fostul presedinte al Academiei, Eugen Simion, pentru creația literară și susținerea proiectelor Academiei Române

Sunt cunoscute câteva statui (busturi) ale poetului: 

·         2010, 30 noiembrie - Bustul lui Adrian Păunescu, autor artistul plastic albaiulian Romi Adam, dezvelit pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia

·         2010, 18 decembrie - Bustul lui Adrian Păunescu executat de sculptorul Marcel Mănăstireanu, dezvelit în centrul comunei Dumbrăveni (județul Suceava)

·         2011, 31 august - Bustul poetului realizat de albaiulianul Romi Adam, dezvelit pe Aleea Clasicilor din Chișinau (de Ziua Limbii Române)

·         2011, septembrie - Placă comemorativă, gen basorelief, executată de albaiulianul Romi Adam, dezvelită în holul Bibliotecii "Alba Iulia", Chişinău. Colecţia Bibliotecii "Alba Iulia" include cîteva titluri de carte ale scriitorului Adrian Păunescu pentru lecturi individuale, precum: Ultrasentimente, Bucureşti, 2011; Mieii primi, Bucureşti, 2011; Fântâna somnambulă, Bucureşti, 2011; Jurământ pentru Ardeal, Bucureşti, 2008; Pământul deocamdată, Bucureşti, 1977.                      

Cu „Urmele mele frumoase” de Iulian Filip în ospeţie la copiii din Grădiniţa „Voinicel"

Acesta este titlul cărţii lui Iulian Filip recomandată de către BM “B.P. Hasdeu” pentru programul de lectură “Copiii Chişinăului citesc”. O carte viu ilustrată cu poezioare şi cântece pentru copii cei mai mici şi pentru cei mai măricei care trebiue citită şi promovată în mediul celor mici. În acest scop, în după ameaza zilei de 5 mai am făcut o vizită micuţilor de la Grădiniţa „Voinicel" din cartier. Le-am vorbit copiilor despre poetul Iulian Filip, care locuieşte în sectorul Buiucani, chiar în acest cartier, iar o fetiţă de aici s-a dovedit a fi vecină cu poetul. Iulian Filip scrie multe poezii, cântece, povestioare, piese de teatru, în special, pentru cei mici. Poezia „Ajutorul mamei” citită de bibliotecar a provocat un dialog activ privind conţinutul textului.

Mai mulţi copii, în acest context, şi-au amintit despre vizitele lor la ţară, la bunici, despre încercările de a „comunica” cu păsările şi animalele domestice, despre ajutorul pe care îl acordă bunicilor de la ţară, mamelor acasă, mândrindu-se cu faptele lor frumoase. Am citit şi proverbe referitoare la tema poeziei date, am citit şi proverbe despre frumuseţea faptelor bune, frumuseţea interioară - bunătate, inteligenţă, modestie, milă şi ajutor faţă de bătrâni sau neputincioşi, faţă de natură, animale ş. a. Şi copiii au intervenit cu exemple de fapte bune pe care le-au făcut ei sau părinţii lor. Morala poeziei „Ajutorul mamei” este următoarea: dacă toţi am trăi după maxima „Ce ţie nu-ti place altuia nu-i face” lumea ar fi mult mai bună şi mai frumoasă.

      Am citit, împreună, şi povestea „Pălăriuţa Oranj şi lupul din râpă”, o poveste în care colţunaşii bunicuţei împărţiţi de Pălăriuţă Oranj tuturor pofticioşilor întâlniţi pe drum, autorul i-a descris cu mare pasiune. Copiii au apreciat mult momentul în care lupul cel rău îl duce în spate pe eroul nostru pînâ la bunucuţa sa, care îi aşteaptă cu un lighean de colţunaşi gustoşi..., precum şi întâlnirea paşnică, de astă dată, cu vânătorul, care, de fapt, s-a dovedit a fi un  bun vecin cu bunica lui Pălăriuţă Oranj. Am discutat asupra textului citit, copiii subliniind metamorfoza petrecută, intre timp, în comportamentul lupului rău-rău, care mai înainte ataca oameni şi copii, şi care, mai târziu, a devenit lupul cel bun, care mânca doar ceia ce îşi ofereau vecinii, celor două părţi de sat, unii altora, împărţiind neapărat bunurile lor cu lupul.

 În final, copiii au povestit despre ajutorul pe care îl acordă mamelor lor în bucătărie, despre recetele culinare preferate de ei, precum şi despre dorinţa lor arzătoare de a vizita cât de curând Biblioteca „Alba Iulia” pentru a face cunoştinţă cu alte poezii şi povestiri interesante scrise de Iulian Filip şi de alţi poeţi sau scriitori pentru vârsta lor.

ÎNDRĂGOSTIT DE CARTE, GRIGORE VIERU

Poetul Grigore Vieru a fost mereu îndrăgostit, din fragedă copilărie. Îndrăgostit de carte, de mamă, de iarbă, de soare, de ţară, de neam, de limbă. Un mare îndrăgostit de litera scrisă, de oameni. De aceea, cred că s-a şi născut la 14 februarie, în ziua când o parte din consângenii noştri consemnează ziua îndrăgostiţilor, care a căpătat amploare.
Chiar şi elevii dintr-a I-a de la Liceul Municipal cu profil Sportiv la întrebarea “Ce zi este astăzi?”, având în vedere data sau ziua de naştere a poetului, despre care urma să vorbim, cu toţii au răspuns în cor: ziua îndrăgostiţilor! Asta e. De aceea am încercat să le vorbim despre dragostea poetului faţă de valori intelectuale, naţionale, dragoste care l-a ajutat să devină mare poet. Pentru că şi un sportiv de performanţă are nevoie să-şi cultive un intelect cărturar, are nevoie de foarte multe cunoştinţe pentru o performanţă multilaterală. Ne dorim cu toţii să avem copii bine instruiţi, competenţi, bine educaţi şi cunoscători a valorilor strămoşilor. Să revenim la Grigore Vieru, care astăzi, ar fi împlinit 69 de ani. Dar nu a fost să fie în mijlocul nostru.
Acum, ne veghează de acolo, de sus, din ceruri. Ne veghează ziua şi noaptea toată mişcarea noastră. Şi cred că, se bucură poetul, când ascultă cum copiii îi citesc versurile, când cei mai mici deschid şi răsfoiesc ”Albinuţa”, când cei mai mari îi dedică ode. Întru neuitarea poetului şi valorificarea “zestrei” literare pe care ne-a lăsat-o ca moştenire s-o transmitem generaţiilor ce ne vor urma, ne-am adunat, astăzi, la prima oră, cu elevi din clasele a I-a de la Liceul Municipal cu profil Sportiv. Ne-am întâlnit la bibliotecă pentru a le vorbi despre cel care a fost, poetul nemuririi, pentru a le prezenta cărţile de pe raftul bibliotecii scrise de Grigore Vieru, pentru a asculta vocea poetului citindu-şi versurile proprii. În aşa mod am consemnat cea de-a 69-a iarnă de la naşterea poetului martir.
Elevii, împreună cu profesoara lor, doamna Dorina şi bibliotecara liceului, doamna Elena, au ascultat nemişcaţi poeziile pe care poetul le-a scris pentru copii, pentru mame, pentru învăţătoare, au ghicit ghicitori, au răspuns la diverse întrebări, dar au şi încercat să citească singuri poezia dedicată învăţătoarei. În 45 de minute mucuţii nu au reuşit să răsfoiască toate cărţile viu illustrate cu poezii şi povestioare scrise de Grigore Vieru, de aceea am stabilit că, ora următoare s-o dedicăm lecturii: versuri şi poezioare. Iar până atunci, ei vor veni la bibliotecă să citească şi alte cărţi.

Dumitru Matcovschi, Scriitor al Poporului

Acest titlu i se conferă lui Dumitru Matcovschi, în 1989, pentru merite deosebite pe tărâmul literar. Pe parcursul vieții poetul, scriitorul Dumitru Matcovschi s-a învrednicit de diverse aprecieri din partea mai multor organizaţii şi formaţiuni statale: laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova; Premiul pentru Poezie „Nichita Stănescu”; cavaler al Ordinului „Steaua României” în grad de comandor; Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer, categoria A „Literatură”; cavaler al „Ordinului Republicii”, membru titular al Academiei de Științe din Moldova, laureat al medaliei „Mihai Eminescu”, cetăţean de onoare al municipiului Chişinău. Şi iată că, în acest an Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea Ministerului Culturii și Guvernului, declară anul 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. E îmbucurător acest fapt, pentru ca Dumitru Matcovschi a meritat şi merită, graţie activităţii sale literare şi atitudinii civice faţă de neam, patrie, ţară - mult mai mult. Dar, în primul rând, scriitorul merită să-i cunoaştem, să-i citim, să-i valorificăm vasta-i operă în mediul tinerilor, liceenilor, copiilor, care încă nu l-au cunoscut nici la direct nici la figurat. Considerăm cu toţii această inițiativă ca un omagiu adus memoriei și creaţiei poetului nostru naţional. Sperăm că cu acest prilej se vor edita noi volume din manuscrisele poetului, vom avea parte şi de ceva cărţi pentru copii. Deocamdată sarcina bibliotecarilor este de a pune în evidenţă şi a atrage atenţia cititorilor asupra volumelor deţinute la raft, a organiza diverse întâlniri a cititorilor cu cartea prin intermediul orelor de lectură, de poezie, prezentărilor de cărţi, dezbaterilor literare etc.

Opera literară a lui Dumitru Matcovschi cuprinde peste 50 volume de poezie, proză, publicistică, dramaturgie, iar o parte din acestea se află pe rafturile bibliotecilor şi-şi aşteaptă cititorii. În acest context, menţionăm orele de lectură, organizate pentru şi cu copii de la grădiniţe în cadrul cărora un real suport ne serveşte cartea pentru copii viu colorată “Buna dimineaţa, mamă”, apărută la Chişinău în 1999. Dintre prezentările de carte semnate de Dumitru Matcovschi şi desfăşurate în cadrul unor licee din cartier menţionăm „Morţilor, vă iubesc” şi „Amarele confesiuni”, ambele apărute la Chişinău în 2011. Dragi cititori şi vizitatori ai blogului nostru, vă îndemnăm şi vă aşteptăm la bibliotecă să deschideţi cărţile în care Dumitru Matcovschi a investit mult suflet, dragoste, sinceritate, dor şi metaforă, cărora şi-a dedicat întreaga-i viaţă.

164 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUCEAFĂRULUI POEZIEI NOASTRE (Săptămâna Eminescu)

În aceste zile de miez de iarnă toată suflarea românească sărbătoreşte ziua de naştere a „celui mai mare poet pe care l-a ivit şi îl va ivi vreodată, poate, pământul românesc” (Gh. Călinescu), marele geniu al literaturii româneşti, Mihai Eminescu. Anul acesta se împlinesc 164 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei noastre.
Cu acest prilej echipa de la „Alba Iulia” organizează pe parculsul unei săptămâni diverse manifestări culturale cu participarea copiilor de la grădiniţele din vecinătate şi a elevilor de la liceele din zonă, dintre care - prezentări de cărţi, discuţii/dezbateri asupra lecturii baladelor eminesciene, recitaluri de poezie, spectacole literar-muzicale, ore de lectură cu basme de M. Eminescu, un concurs de erudiţie asupra poeziei de dragoste a poetului. În deschiderea săptămânii am organizat, în incinta bibliotecii, un spectacol literar-muzical, inspirat din creaţia eminesciană, cu participarea mai multor copii de la grădiniţa 183 din cartier.
La început s-au făcut referinţe la aniversarea marelui poet: scurte date biografice, locul de naştere, membrii familiei, părinţii, prietenii poetului, jocurile preferate ale copilăriei sale. Au urmat recitaluri de poezie eminesciană pentru copii, intercalată cu versuri cântate din: „Ce te legeni”..., „Revedere”, „Luceafărul”, „Somnoroase păsărele”, „La steaua”, „Copii eram noi amândoi”... ş. a. În ziua următoare a avut loc prezentarea cărţii „Eminescu, istoric naţional” de George Coandă (Târgovişte, 2012) cu participarea elevilor claselor a VI-a de la Liceul Municipal Sportiv din cartier. Am avut o discuţie interesantă cu liceenii asupra valorilor şi calităţilor spirituale şi social-morale ale lui Mihai Eminescu, poet de faimă internaţională şi un mare patriot al neamului.
La dispoziţia vizitatorilor bibliotecii am expus peste 30 volume din opera eminesciană în trei expoziţii de carte pentru copii, elevi şi adulţi, titlurile În zilele următoare vom organiza ore de lectură, concursuri de erudiţie, prezentări de carte dedicate operei Marelui Poet, la care vor participa liceeni de la liceele din cartier, studenţi, alţi tineri. Aşteptăm mai mulţi doritori de a lectura din splendida lirică eminesciană şi nu numai...

In Memoriam Simion Ghimpu

Simion Ghimpu s-a născut la 24 mai 1939, în familia Irinei şi a lui Toader Ghimpu, la Coloniţa. În 1963 a devenit student al Universităţii de Stat din Moldova. Este autorul versurilor pentru peste 100 de cântece. Multe dintre ele au devenit, între timp, şlagăre: „Numai tu”, „Ce rost are?”, „Amor, amor”, „Lacrimă”, „Casa noastră” şi altele. Printre artiştii care i-au cântat versurile sunt: Ion Suruceanu, Sofia Rotaru, Nadejda Cepraga, Anastasia Lazariuc, Nina Crulicovschi, Fratii Bivol, Olga Ciolacu, Alexandru Lozanciuc, Radu Dolgan, Ana Barbu, formaţia „Noroc” şi alţii.
Pe parcursul vieţii sale, Simion Ghimpu a scris şi multe cărţi. Printre acestea: „Plai de cînt, plai de dor” (1981); „Mereu” (1995); „Reversul sentimentelor” (2000); „Dincolo” (2003); „Ghici, ce-s?” (2003); „Descifrări” (2004); „Stare de spirit” (2007), „Jeep-ul şi Sania de la Coloniţa” (2008); „Ia să-mi spui tu, spui” (2008); „Viaţă pe muchie de cuţit”, roman autobiografic, 2009.
Cântecele şi versurile lui Simion Ghimpu, volumul de versuri REVERSUL SENTIMENTELOR, au avut norocul săp fie aprinse de-o scânteie divină şi cred că acesta este cel mai mare noroc pe care şi-l poate atribui şi îl merită un artist. (Ion Hadârcă)

Iubiţi părinţii cât mai sînt

Scrieţi părinţilor scrisori,
Să zboare-aşa cum zboară-n cer cocori,
S-ajungă şi luat-n mâna lor,
Să spună tata: mai rar aşa fecior.

Iubiţi părinţii cât mai sînt,
Nu vă zgârciţi de-un bun cuvânt,
Nu vă zgârciţi de-o vorbă pentru ei
E sfântul leac ce-i ţine tinerei.

Să spuna mama : aşa e fiica mea,
Nicicând ea nu mă vă uita.
E-o bucurie stima părintească,
Iubiţii părinţii, şi-o să vă trăiască.

Iubiţi părinţii cât mai sînt,
Nu vă zgârciţi de-un bun cuvânt,
Nu vă zgârciţi de-o vorbă pentru ei
E sfântul leac ce-i ţine tinerei.

La biblioteca “Alba Iulia” evenimentul a fost comemorat cu o oră de lectură cu titlu “In Memoriam Simion Ghimpu” şi o expoziţie închinată poetului.