DIN NOU E PRIMĂVARĂ, DIN NOU REVINE MĂRŢIŞORUL

În vechime, în ziua de 1 martie, se dăruiau mărţişoare copiilor şi tinerilor înainte de răsăritul soarelui. Cele doua fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Mărţişorul se lega la mână sau se prindea în piept şi se purta de la 1 martie pănă când se arătau semnele de biruinţă ale primaverii: cântecul cucului, cireşii înfloriţi, venirea berzelor, rândunelelor. Atunci, mărţişorul se leagă de un trandafir sau de un pom înflorit, pentru a aduce noroc sau se arunca în direcţia din care veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele".  Unele legende populare spun că mărţişorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Poetul George Coşbuc într-un studiu dedicat mărţişorului afirma: "scopul purtarii lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întai frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curaţie de suflet... Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poarta are să se ofilească…" La geto-daci anul nou începea la 1 martie.

Astfel, luna martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vară şi iarnă. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.  Astazi, valoarea mărţişorului a rămas doar de natură ca creaţie artistică. Se confectionează din diverse material orice şise dăruieşte celor dragi în semn de respect, dragoste şi ca un simbol al primăverii.

Noi adresăm cele mai calde felicitări tuturor iubitorilor de carte, lectură, poezie, bibliotecă, de frumos şi luminous cu prilejul venirii primăverii şi revenirii MĂRŢIŞORULUI!

Martie, luna Mărțișorului

Mărțișorul vine la noi din cele mai vechi timpuri fie prin legendele sale multiple ori chiar prin descoperiri arheologice care confirmă  acestă străveche tradiție. Descoperirile arheologice arată că ritualele de celebrare a trezirii naturii existau pe pământul nostru în urmă cu mii de ani. Pe vremea dacilor, simbolurile primăverii se purtau, ca și acum, doar că după 1 martie. Mărțișoarele erau pe atunci petricele albe și roșii sau chiar monete, însirate pe un fir. 
Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate și frumusețe, poartă noroc și provoacă vreme bună. Mărțișoarele se purtau până înmugureau copacii, apoi se atârnau pe crengile lor. Se afirmă că pe timpuri mărțișorul era dăruit copiilor doar de femeile cele mai în vârstă din familie. Mărțișorul era primit de copii de la părinții lor în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. 
Mărțișorul, de care se agăța o monetă de argint ori de aur (în dependență de starea socială a familiei) se purta legat la mână, uneori prins la piept ori la gât, crezând că purtătorii de mărțișor vor fi sănătoși, frumoși, norocoși, feriți de boli și de deochi. Acum această tradiţie nu se mai păstrează. Noi ne-am obișnuit deja cu faptul că, bărbații dăruiasc gingașul simbol al primăverii femeilor, iar copiii – celor mai în vârstă. Celor care vor să afle mai multe despre mărţişoare, le recomandăm să vină la bibliotecă iar noi îi vom ajuta să găsească mai multe informaţii interesante.

Odată cu apropierea primăverii şi a lunii martie cu mărţişoarele, se face curăţenie prin case, se alungă iarna friguroasă şi se face loc pentru primăvara frumoasă. Oamenii îşi împodobesc casele cu ghiocei şi mărţişoare... Cu acest prilej, biblioteca noastră, împreună cu un grup de liceeni de la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”, a inaugurat o expoziţie de mărţişoare confecţionate de liceeni sub egida profesoarei de educaţie plastică şi tehnologică de la liceul respectiv, Elena Cebotari, astfel, împodobindu-ne sălile şi rafturile cu cărţi cu splendidul simbol al primăverii, Mărţişorul. Am încercat să înveselim atmosfera şi să descreţim frunţile vizitatorilor noştri. Autorii mărţişoarelor sunt: Alexandru Simonov, Iulia Vrabie, Alexandra Romanenco, Victoria Plugaru, Alina Pituşcan din clasa a VI-a „A” şi Cătălina Chirtoacă, Dana Cecalev, Anastasia Colincov, Felicia Rusu, Valeria Marandici, Victoria Buliga, Andreea Vrabie şi Dan Voinu din clasa a VIII-a. Vă invităm să admiraţi aceste frumoase lucrări expuse în bibliotecă.