Recent, în colecţia bibliotecii, au intrat mai multe titluri de carte pentru copii şi adolescenţi, deosebit de interesante. Vă prezentăm câteva dintre aceste titluri, în speranţa că ve-ţi veni la bibliotecă şi ve-ţi găsi şi altele pe care nu le-am nominalizat aici.
„160 ghicitori în imagini”: sel., notă explicativă de Claudia Garbu. – Chişinău, 2012, 48 pagini. Ghicitoarea este un excelent exerciţiu pentru dezvoltarea logicii şi a creativităţii, trezând copiilor curiozitatea de a descoperi universul, formându-le totodată spiritul de învingător. Aceste 160 ghicitori în imagini sunt o atracţie deosebită pentru ce care se joacă de-a ghicitul.
Plăcintă, Alexandru. „Poveşti”. – Chişinău, 2013, 71 pagini. Cartea cuprinde zece poveşti frumoase scrise intr-un limbaj accesibil, bogat în epitete, metafore, care pot fi pe placul copiilor de vârstă şcolară medie.
Plăcintă, Alexandru. „Povestea focului”. – Chişinău, 2012, 20 pagini. O altă poveste de aceslaşi autor. Este o poveste despre foc, apă, vânt, nori, ploi şi legătura dintre aceste fenomene, precum şi despre menirea omului pe pământ.
Baum L. Frank. „Poveşti americane”. – Chişinău, 2012, 112 pagini. Autorul acestor poveşti este un scriitor american pentru copii, care a scris şi cartea „Vrăjitorul din Oz”. Prozele adunate în acest volum sunt cele mai ciudate poveşti pe care le-ai citit vreodată, deoarece fiecare dintre ele cumulează farmecul basmului cu magia fermecătoare a prozei fantastice. Scurte, haioase, captivante ca lectură, poveştile lui L.F. Baum nu lasă pe nimeni indiferent.
„Poveşti irlandeze”. Trad.: de Irina Chirica, – Chişinău, 2012, 95 pagini. Cartea cuprinde cele mai reprezentative basme irlandeze cu zâne şi spiriduşi. Cine sunt zânele şi spiriduşii, unde locuiesc ei, cum îşi duc viaţa, ce relaţie este între oameni şi aceste făpturi miraculoase?
„Poveştile irlandeze” îţi oferă răspunsuri la multe întrebări despre „omuleţii buni” şi „omuleţii răi”.
„Cele mai frumoase poveşti româneşti”. – Chişinău, 2013, 255 pagini. Volumul include basme fundamentale din creaţia clasicilor Petre Ispirescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale şi Barbu Delavrancea, oferind cititorului acces la cele mai populare, mai solicitate şi mai expresive naraţiuni fantastice din literatura română.
Afanasiu, Sergiu. „Unde cresc cuvintele?” – Chişinău, 2012, 24 pagini. O cărţulie cu nouă poezii frumoase, scrise într-un limbaj viu, accesibil copiilor de vârstă preşcolară şi celor din clasele începătoare, îmbrăcată într-o frumoasă grafică multicoloră.
“Desenez şi … învăţ”. – Chişinău, 2013, este titlul următoarei cărţi, destinată copiilor de le grădiniţe, familiarizându-i cu diverse obiecte pe care trebuie să le deseneze. Această carte ajută copilul să-şi antreneze mâna pentru scris şi să înveţe să deosebească cele mai răspândite figuri geometrice, însuşind, concomitent, şi tehnici elementare de desen.
Glib, Natalia.
“Hai să ne jucăm”: carte pentru cei mai mici, de la 1 la 3 ani.
– Chişinău, 2012, 110 pagini. Cartea apare ca un prim manual destinat părinţilor celor mai mici copii, care vor găsi aici diverse exerciţii-jocuri, selectate pe teme variate, pentru a le uşura metodica de învăţare şi deosebire a formelor şi culorilor, contribuind la dezvoltarea vorbirii, antrenând, în acelaşi timp, degeţelele, memoria, atenţia, imaginaţia. O altă carte pentru cei mai mici se numeşte
“Magic ABC”. – Chişinău, 2012, 55 pagini. Este un fel de abecedar, foarte asemănător “Albinuţa” lui Grigore Vieru, doar că e în limba engleză. Cartea este destinată preşcolarilor şi elevilor claselor începătoare, care cunosc sau învaţă limba engleză. Cartea este viu colorată şi-i îmbrăcată într-o grafică deosebită.
Lagerlof, Selma. “Minunata călătorie a lui Nils cu gâştele sălbatice”. – Chişinău, 2012, 45 pagini. Autoarea, o învăţătoare din Suedia, ne pune în faţă, de astă dată, o carte scrisă la începutul secolului trecut, preconizată ca material didactic la geografie. Dar subiectul lucrării s-a dovedit a fi atât de captivant, încât în scurt timp proza a devenit bestseller. Astăzi, frumoasa poveste a Selmei Lagerlof întră în tezaurul mondial al literaturii pentru copii. Să facem cunoştinţă şi cu această poveste.
Despre aceasta am discutat, astăzi, cu liceeni din clasele a III-a de la Liceul „L. Deleanu”, în Ziua Siguranţei pe Internet, devenită eveniment de nivel internaţional, care se desfăşoară anual, în a doua zi de marţi a lunii februarie.
Scopul Zilei Siguranţei pe Internet este de a promova utilizarea corectă a Internetului, utilizarea sigură şi responsabilă a tehnologiilor informaţionale, a dispozitivelor mobile cu acces la Internet, conştientizarea şi informarea publicului despre potenţialele pericole in navigarea pe Internet.
Prima ediţie a Zilei Siguranţei pe Internet a avut loc în 2004 şi a fost marcată în circa 100 de ţări ale lumii prin diverse activităţi care contribuie la securizarea spaţiului virtual: informarea publicului despre beneficiile Internetul-ui dar şi despre potenţialele riscuri ale navigării în spaţiul virtual; promovarea conţinuturilor digitale, a modalităţilor de comunicare în siguranţă, combaterea conţinuturilor periculoase etc.
Şi, din 2004 pînă în prezent această zi este consemnată prin diverse forme şi metode de valorificare a beneficiilor Internetul-ui, precum şi a combaterii riscurilor, periculelor potenţiale.
În acest an şi bibliotecile au aderat la această campanie organizând diverse activităţi de informare a publicului cititor privitor la beneficiile şi riscurile la care putem fi supuşi navigând pe net.
Cu acest prilej, astăzi, am organizat, împreună cu liceeni din clasele a III-a de la Liceul „L. Deleanu”, discuţii, prezentări de cărţi, vizionări de videoclipuri, bloguri, site-uri despre siguranţa pe Internet, eventuale pericole de distrugere a calculatorului, dar şi a intelectului personal, despre cum să găsim şi să selectăm conţinuturi utile, cum să utilizăm fotografiile digitale, ce informaţie personală să oferim pe Internet şi alte asemenea.
