LECTURILE COPILĂRIEI ÎNTRE CARTE ȘI CALCULATOR

Este un proiect de atragere şi promovare a lecturii în mediul adolescenţilor, iniţiat de Biblioteca Liceului Teoretic „Liviu Deleanu”. Graţie relaţiei de parteneriat între biblioteca liceului şi biblioteca noastră, reuşim să implicăm şi membrii echipei „Alba Iulia” în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi literar-cultural-informaţionale în cadrul proiectului. De exemplu, recent, a avut loc o șezătoare literar-artistică, în cadrul căreia cei mai activi liceeni-cititori ai ambelor biblioteci din clasele a VII-a – a VIII-a şi-au propus să „dea viață” unor

personaje, întâlnite în cărţile pe care le-au citit anterior sau, mai bine zis, eroilor celor mai interesante şi captivante lecturi individuale. Ca temă a şezătorii a fost selectată drama „Casa mare” de Ion Druţă. În cadrul activităţii s-a pus accentul şi pe reînvierea/promovarea tradițiilor şi obiceiurilor populare autohtone. Participanţii şi-au pregătit costume naţionale, repertoriu de „cântece din bătrâni” și reţete de bucate culinare naţionale. În perioada pregătirilor către şezătoare s-au implicat activ şi mamele, bunicile care au pregătit bucate ca la „mama casă”: plăcinte cu brânză, varză, mere și cu dovleac, ca se redăm, întocmai, şezătorile de odinioară.

Sala de lectură a bibliotecii liceului a fost decorată ca şi „Casa mare” din drama lui Ion Druţă: cu covor moldovenesc, laiţă acoperită cu lăicere moldoveneşti, cu perne moi, cu ulcioare şi căni din lut, cu coşuri împletite din lozie ş.a. Participanţii la şezătoare şi-au pregătit cele necesare pentru a broda, şi croşeta, a scărmăna lîină, a depăna gheme etc. Concomitent, deoarece o şezătoare literară pune pe prim plan lectura, au citit, recitat, povestit, discutat din cele citite în copilărie şi mai târziu: poezii, povestiri, snoave, proverbe, au înscenat un fragment din drama lui Ion Druţă, „Casa mare”, moment în care elevii şi-au demonstrat capacităţile în arta interpretării scenice. Pentru ca să nu se plictisească, cei adunaţi în şezătoare, au interpretat cântece popuilare, au  dansat hore şi bătute, s-au amuzat cu ghicitori și întrebări hazlii, jocuri de cuvinte.
Repetițiile pentru pregătirea acestei activități s-au desfășurat la biblioteca liceului pentru a fi mai aproape de cărțile necesare din colecţia bibliotecii liceului şi a Filialei „Alba Iulia”. 

Şezătorea, de fapt, a urmărit scopul de a educa în fiecare participant o atitudine pozitivă faţă de prezentul pe care îl trăim, dar şi faţă de trecutul istoric, de tradiţiile şi obiceiurilor lăsate de strămoşii noştri ca testament documentar, precum şi dezvoltarea capacităţilor creative ale elevilor. O privire aruncată din când în când spre trecut ne face să ne cunoaștem și să ne preţuim rădăcinile. Participanţii au trăit emoții deosebite, reușind să le învingă și să demonstreze, colegilor şi dascălilor săi capacităţile de artiști, implicându-se în acţiuni și amuzându-se, pe seama personajelor interpretate de ei înşişi. Împreună cu aceşti elevii talentaţi, am avut parte de o zi frumoasă, distractivă și consistentă, deoarece şezătoarea literară este o formă complexă de activitate instructivă, educativă, atractivă şi distractivă.

Viorica ŢURCAN, bibliotecar

LA SFATUL OPINCUŢELOR

În 16 ianuarie curent, ne-am adunat în sala de la parter a bibliotecii, împreună cu un grup de tineri – membri ai Fundaţiei „Vasiliada”, Chişinău, tineri ascorişti, bibliotecari şi cititori ai bibliotecii. Ne-am adunat în scopul unei dezbateri despre costumul popular, profitând de prezenţa Elenei Tamazlâcaru în echipa bibliotecii noastre, fostă prezentatoare TV şi cunoscătoare a mai multor meşteri populari, creatori de costume naţionale. Am organizat şi o expoziţie de carte la tema discuţiilor. Prezentându-şi discursul, doamna E. Tamazlâcaru a cedat „microfonul” tinerilor ascorişti, dornici de a cunoaşte mai multe informaţii despre evoluţia şi tradiţia costumului popular, nume de personalităţi din domeniu. În cadrul discuţiilor am aflat despre iniţiativa unui grup de tinere care vor să-şi coase singure ii, altiţe şi chiar opinci. Iniţiativa s-a dovedit destul de serioasă, încât, admirând şi unele lucrări ale fetelor, am descoperit adevărate comori – talente. Printre fetele prezente s-au dovedit a fi şi autoare de ii ale unor interprete de muzică populară, lucrate foarte inspirat şi profesionist. Discuţiile au durat până după orele de program ale bibliotecii. Într-un final, tinerele au venit cu ideea inaugurării unui Club de creaţie, pe care l-am intitulat „La sfatul opincuţelor”, care va cuprinde un şir de şezători şi întâlniri cu meşteri populari, şi care vor avea loc sistematic, în incinta bibliotecii, cât şi la sediul Fundaţiei „Vasiliada”. Astfel, şi colegele noastre, participând la şezători vor cunoaşte personalităţi şi meşteri populari autohtoni, lucrând, concomitent la propria ie, altiţă etc.

MIHAI EMINESCU, UN POET DE MÂINE…

Ziua de 15 ianuarie reprezintă un eveniment dublu: Republica Moldova consemnează Ziua Națională a Culturii, dar şi ziua în care, cu 165 de ani în urmă, în 1850 la Ipotești, judeţul Botoșani a văzut lumina zilei ilustrul gânditor, publicist, prozator, patriot al neamului românesc, poetul Mihai Eminescu. Cu acest prilej biblioteca a organizat şi prezentat vizitatorilor săi expoziția de carte „Mihai Eminescu, marele poet al naţiunii noastre”, a iniţiat un recital de lecturi eminesciene continuie cu voce tare pe parcursul zilei cu concursul vizitatorilor. Iar în afara bibliotecii, la Liceul Teoretic “Liviu Deleanu”, de exemplu, a avut loc prezentarea carții “Mihai Eminescu, un poiet de mâine…” de Nicolae Dabija apărută în 2014.la Editura Vicovia, Bacău. Opera lui Eminescu nu trebuie regândită, consider scriitorul Nicolae Dabija, ci, aşa cum spunea Constantin Noica, înţeleasă. “Datorită lui Eminescu civilizaţia românească a căpătat contururi mai clare în secolul XX şi la

încetutul de veac XXI”. Nicolae Dabija scrie despre „Mihai Eminescu, un poet de mâine”, că „poezia eminesciană „emană” o radiaţie, nu doar către viitor, ci şi către trecut, „influenţând” parţial şi poeţii care au trăit cu mult înaintea lui” (de exemplu: pe Dimitrie Cantemir, logofătul Conachi; Dosoftei; Varlaam; Miron Costin; Vasile Alecsandri,  dar şi predecesorii, pe cei din zilele noastre, pe Grigore Vieru, în special care avea mare încredere în Marea Carte a lui Eminescu. „Eminescu trăieşte în noi, în fiecare dintre noi, cei din lanuri şi din biblioteci, cei dintre dealuri şi cei de pe văi, cei de lângă ape şi cei de pe stânci” (pp. 33/34), conchide Nicolae Dabija… La activitate au participat liceeni din clasele a IX-a, care au recitit, practic, volumul, în întregime, cu voce tare.

Ziua Națională a Culturii și a marelui poet Mihai Eminescu

Astăzi în Republica Moldova se sărbătorește Ziua Națională a Culturii și a marelui poet al neamului românesc Mihai Eminescu, care deopotrivă se omagiază și în România, Țara Mamă a poetului și a tuturor românilor.  În această zi în urmă cu 165 de ani pe data de 15 ianuarie 1850 în satul Ipotești, jud. Botoșani a văzut lumina zilei ilustrul nostru poet, gânditor, publicist, prozator și patriot al neamului Mihai Eminescu (Mihail Eminovici).  Cu prilejul acestei sărbători și biblioteca noastră aduce elogieri și plecăciuni remarcabilei personalități multiple însumată în omul-legendă, renumitul poet național Mihai Eminescu, prezentându-le cititorilor expoziții cu lucrări ale autorului, dar și recitându-le câte o poezie sau vers din opera maestrului.

Amintim că Ziua Națională a Culturii a fost instituită în aprilie 2012 de Parlamentul Republicii Moldova și are drept scop promovarea culturii naționale, a valorilor autentice românești, dar și a personalităților artistice din domeniu.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

 de Mihai Eminescu

“Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, 

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? 

Braţele nervoase, arma de tărie, 

La trecutu-ţi mare, mare viitor! 

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, 

Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; 

Căci rămâne stânca, deşi moare valul, 

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.”