Alexandru Baltaga, deputat în Sfatul Ţării, preot martir al Basarabiei la 150 ani de la naştere

Născut la 14 aprilie 1861, în comuna Lozova, judeţul Lăpuşna, în familia preotului Ştefan Baltaga, Alexandru Baltaga frecventează şcoala primară din satul natal. La 15 iunie 1883 absolveşte, cu mentiune, Seminarul Teologic de 10 clase din Chişinău. Este angajat în calitate de pedagog la Şcoala Spirituală de băieţi din capitala guberniei.
La 1886 este hirotonit ca preot în parohia Călăraşi, judeţul Lăpuşna, la Biserica cu hramul Sf. Alexandru Nevschi, care se mai păstrează şi activează în zilele noastre. Părintele a înfiat, crescut şi educat doi copii: Vsevolod şi Margareta, dându-le o educaţie aleasă. Preotul A. Baltaga a fost o personalitate cu verticalitate, demnitate, o persoană severă în respectarea canoanelor bisericeşti, iar pentru această atitudine, pe parcursul activităţii i s-au încredinţat mai multe funcţii şi misiuni obşteşti: De exemplu, în perioada anilor 1918-1925 a fost ales membru al Comitetului Eparhial din Chişinău.
Din 1925 - membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Chişinăului, iar în 1932 devene reprezentant eparhial în Congresul Naţional Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române... Alexandru Baltaga este cunoscut nu numai în calitatea sa de preot, dar şi ca deputat în Sfatul Ţării. Este reprezentantul preotimii basarabene în Sfatul Ţării, în perioada 21 noiembrie 1917 - 27 noiembrie 1918, desemnat de către Congresul eparhial de la Chişinău. În calitatea sa de deputat în Sfatul Ţării, voteaza, la 27 martie 1918, unirea Basarabiei cu patria-mamă România. Pentru slujirea sa exemplară la altar, părintelui Baltaga i-au fost conferite mai multe distincţii bisericesti şi laice.
Este arestat noaptea şi anchetat la Chişinău în august 1940 de către organele NKVD pentru participare actiă în cadrul Sfatului Tarii, în special, pentru că a votat unirea Basarabiei cu Romania în 1918. Părintele Baltaga este deportat în Kazani unde, la 7 august 1941, îndură o moarte mucenicească. Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei propune, în octombrie 1995, cercetarea vieţii şi activităţii preotului Alexandru Baltaga, şi eventuala canonizare.
Pentru autoritatea sa în randul clericilor şi munca depusă în slujba Bisericii, Gala Galaction îl considera pe părintele Alexandru Baltaga patriarh al preoţilor basarabeni.
Destul de limitată este informaţia despre viaţa şi activitatea acestei personalităţi nu numai în biblioteci şi pe net, dar şi în bibliotecile personale ale preoţimii noastre, chiar dacă au trecut 150 ani de la naşterea sa.
De aceea, biblioteca „Alba Iulia” a organizat, în 24 mai curent, o masă rotundă dedicată acestei personalităţi, la care au participat liceeni, studenţi, ziarişti, feţe bisericeşti, cadre didactice, bibliotecari şi alţi cititori în scopul documentării şi completării cunoştinţelor privitor la Alexandru Baltaga, preot şi membru al Sfatului ţării, din mai multe surse. Comunicarea părintelui Viorel Cojocaru a fost completată de enoriaşa Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, Tamara Suniţa, studenta Colegiului de Comerţ, Irina Bardiţa, directoarea bibliotecii „Alba Iulia”, Elena Roşca şi alţii.