Grigore Vieru, marele Poet al Neamului

(ecouri de la concursul de creaţie dedicate memoriei lui Grigore Vieru)

Domnia Sa este miracolul proaspat al florilor. Miracolul ce l-am gasit adineaori pe cînd eram copilă. Grigore Vieru - văzduhul stelei de sus şi al maicii din suflet. Trecerea timpului mi se face pustie, atunci cînd nu citesc din splendidele-i poezii. Alături de el dăinuie simtirea liberei speranţe, amîndoi – cititorul şi autorul - plutim în acelaşi spaţiu. Amintirea nu contează - gîndeşti uneori, însă contează mult atunci cînd eşti singur. Raza e tot mai plină şi versurile sunt tot mai strălucitoare, dar citim împreuna o carte cu poezii. Este momentul în care simţim amîndoi, dragă scriitorul, fiecare cuvînt al rasuflării tale, simţim rostirea cuvîntului şi-l auzim. Cu pipăitul degetelor atingem paginile aspre ale cărţii tale, rasfoite pentru prima data.
Şi atunci, cînd mă gîndesc asupra eternităţii, nu-mi pot imagina fericirea de a mai putea simţi din nou miracolul vieţii. Nu rosteşti simplu şi fara nici un simţ, dar rostesti amplu cu viata dinadins. Oare ar mai fi rostite din plin acele cuvinte de iubire despre mamă, dacă nu am cunoaşte poeziile frumoase scrise de poetul nemuririi..
Grigore Vieru rămîne în amintirea noastră ca o astră nemuritoare, care de fiecare dată citită şi rasfoită va străluci şi mai tare şi va umple golul pustietăţii din sufletele noastre, a celoral care-i ducem dorul.
Ma gîndeam şi eu să zbor spre cer, să mai văd ce face poetul, dar aripile nu mi-au crescut ca să pot ajunge acolo.
De ce oare Dumnezeu a luat la el aşa minune de om? Peniţa cu cerneală a lui Grigore Vieru nu va mai putea scrie singură minunatele poezii. Măria Sa a fost şi un luptător pentru dreptate, onestitate, omenie, un poet care spera în Unirea celor doua maluri ale Prutului, fapt ce ne demonstreaza patriotismul neînduplecat pentru neamul său.
Ne-au rămas ca zestre spirituală de la poet zîmbetul mamei plin de fericire, casa
părintească şi desigur, limba română care ne va slăvi în veacuri omenia şi onoarea.
Vă mulţumim, Domnule Grigore Vieru, că aţi existat şi că ne iubiţi şi ne ocrotiţi din cerul albastru cu soare plin ca pe proprii copii.
Aidoma florii ale cărei petale cad şi simţi un gol în suflet, aidoma soarelui care nu străbate cu raza sa un nor albastru-ntunecat şi-ncepe ploaia să se adune pe plapuma verde din grădina, aidoma copacului cu roade care nu mai e, şi frunza-i cade fără nici un semn, aşa simţim noi, o lume întreagă, şi-n suflet ne este trist, ne pare ca-i sfîrşitul unui fenomen şi soarele apune. Doar dorul de casă cu lacrimi pure pe obrazul meu curat şi mirosul florilor de vară, culoarea verde amărue îmi mai sunt prieteni, cînd poetul nu mai e aici să mă susţină prin frumuseţea viselor devreme. Deseori boabe mari şi pure îmi cad şiroaie din ochii verzi, căci noaptea cea din vis mi-a furat cuprinsul stelelor de sus şi mereu sunt în căutarea firelor de undă pentru a face legatura cu Grigore Vieru de acolo, de sus.
Şi eu am simţit fericire atunci cînd eram copil! Căci versurile sale îmi jucau în suflet ca un foc de artificii şi gîndul iarăşi mă doboară. Desteaptă-te dimineată, mai dă-mi o şansa... L-am rugat să mă aştepte şi pe mine, sa fac aripi şi să zbor, să pot privi din ceruri iubirea sufletului cu dor. Sa-mi aduc aminte cînd citeam în glas şi-n gînd, să meditez asupra vieţii, să-mi dea un sfat şi să-l ascult, să simt din nou culoarea vieţii, să zbor ca prin pustiu sau poate sa pot fugi departe. Aşa cum a mai fugit odată de lumea unei inimi frînte, de doruri şi lacrimi triste, de o viata trăită. Demult gîndesc ca prin ceaţă asupra faptelor făcute, de ce oare în acestă viaţă există doar un singur destin. Aş vrea şi eu sa pot schimba ceva, să mut copacii si munţii din loc, să pot crea destine noi şi pe Grigore Vieru să-l aduc înapoi, printre noi. Să pot visa şi eu ca atunci cînd eram un curcubeu şi imaginaţia îmi juca prin gînduri valsuri mii cu omuleţi care deseori doreau să plece dar frînghia o tineam doar eu. Acum, cînd poetul nu mai e cu noi dragostea de mumă, de natură, de neam moştenită prin versurile dragului poet îmi alina dorul.
Acum, în visele mele, î-l cuprind şi-i sărut mina, rostind cuvinte magice. Sunteti o Vesnicie! Mulţumim pentru tezaurul literar, sentimental, pentru tot ce ne-aţi lăsat ca moştenire, nepreţuitule poet!

Constanţa Cuban
Elevă în clasa a XI-a ,,A”,
Profil Real,
Liceul Teoretic de Economie ,,Petru Rareş”

Valeriu Gafencu, un tânăr cu suflet de crin, cu ochi luminoşi şi numai zâmbet…

Comuna Sângerei din Judeţul Bălţi este cunoscută şi prin numele mai multor personalităţi, oameni de bună credinţă, îndrăgostiţi de neam şi ţară cărora le-a alintat copilăria. Printre ei „străluce şi veghează” martirul închisorilor comuniste, Valeriu Gafencu.. Născut la 24 ianuarie 1921 într-o familie de ţărani înstăriţi, bune educaţi, cu credinţă în Dumnezeu, Valeriu a moştenit o educaţie foarte bună, curată, exemplară, care i-a fost călăuză de încredere tot restul vieţii.
Neîmpăcarea cu noul regim comunist i-a sortit o viaţă plină de suferinţe, nelinişte, durere dar şi încredere, speranţă, credinţă care l-a ajutat să suporte cu dragoste, răbdare, omenie, curaj şi toleranţă faţă de răutăţile pricinuite în închisorile comunisteUn tânăr cu un destin aparte, un tânăr – model pentru tinerii de astăzi care mai vor şi altceva decât baruri, fete, lenevie şi chiar dezmăţ.Valeriu a trăit o viaţă plină de bunătate, de omenie alături de alte personalităţi trimise în gulaguri de regimul comunist. În ultima parte a vieţii, Valeriu a compus câteva poezii autobiografice şi testamentare. Nu a avut în închisoare nici hârtie, nici creion pentru a le scrie – le-a alcătuit în minte, le-a memorizat şi le-a transmis prietenilor de suferinţe pentru a le alina tristeţea şi durerea.
„ Aici, în Târgu-Ocna, am scris şaisprezece poezii ca un testament, ca o reală mărturisire pentru ce ce vor veni şi rog să nu fie interpretată ca o figură poetică, căci ea este duh arzător şi viu” – ne mărturiseşte Valeriu Gafencu.
Cine este interesat să afle mai multe despre acest martir basarabean este aşteptat la biblioteca „Alba Iulia” care poate oferi ca împrumut la domiciliu volumul Sfântul închisorilor, graţie donaţiilor venite din partea Asociaţiei Noua Dreaptă, fapt pentru care mulţumim mult. În imagini puteţi urmări secvenţe de la conferinţa „Valeriu Gafencu, Sfântul închisorilor” care a avut loc la 18 februarie la biblioteca „Alba Iulia” cu participarea unui grup impunător de tineri: liceeni, studenţi, funcţionari, ziarişti etc.

Săptămâna Eminescu

În perioada 10 – 16 ianuarie curent vizitatorii bibliotecii noastre au fost martorii mai multor evenimente dedicate Luceafărului literaturii româneşti, Mihai Eminescu. Grupuri de copii de la grădiniţele nr 183, 186 au luat cunoştinţă şi s-au jucat de-a eroii poveştilor eminesciene Frumoasa Lumii, Călin Nebunul şi Făt-Frumos din Lacrimă. Cei mai măricei, elevi de la liceele „L. Deleanu”, „P. Rareş”, „V. Alecsandri” au participat la un medalion literar intitulat În memoriam Mihai Eminescu, în cadrul căruia s-au recitat versuri de dragoste din creaţia eminesciană.
Prezentările de cărţi, recitalurile literar-muzicale, dezbaterile literare, orele de poveşti cu tematica eminesciană au întrunit în jurul lor elevi de diferite vârste, liceeni, studenţi, cadre didactice şi alţi beneficiari ai serviciilor bibliotecii noastre.
Iar expoziţia de documente Mihai Eminescu, Luceafărul literaturii româneşti a fost ghidul fidel al celor interesaţi şi dornici de a-l citi şi reciti pe Eminescu în splendoarea creaţiei sale.
Vorbind de Săptămâna Eminescu, atenţionăm publicul cititor că aceasta, de fapt, durează pe parcursul întregului an şi nu numai. Lectura creaţiei eminesciene rămâne prioritară pentru toate zilele, timpurile şi generaţiile. Vă invităm şi în continuare să-l citim şi să-l cunoaştem pe Eminescu.

Grigore VIERU, Dumunica cea Mare a neamului românesc de pretutindeni

Sub acest generic s-a desfăşurat în perioada 14-20 februarie Săptămîna Grigore Vieru la filiala "Alba Iulia".
În deschiderea săptămânii a avut loc un medalion-literar cu genericul "În memoriam Grigore Vieru" la care au participat elevi de la Liceul "Vasile Alecsandri", diriguiţi de profesoara de limba şi literatura română, Silvia Strătilă.
Mesajele de regret şi de dor pentru scriitor, recitalurile literar-muzicale dedicate limbii române, mamei, dragostei – tema prioritară în creaţia lui Grigore Vieru - au transmis auditoriului din sală sentimente de tristeţe dar şi de mândrie pentru geniul naţiunii române. Şirul activităţilor a continuat cu spectacolul literar Rugă pentru poet cu participarea elevilor de la liceul "Petru Rareş", diriguiţi de o altă inimoasă doamnă, profesoara de limba şi literatura română, Oxana Munteanu.
Liceenii au recitat şi înscenat versuri la tema mamei, au interpretat cântece din repertoriul regretaţilor Doina şi Ion Aldea - Teodorovici pe versurile lui Grigore Vieru, au elaborat şi prezentat postere la tema respectivă, pe care ulterior, le-au dăruit bibliotecii. La concursul de creaţie literară (un eseu la tema Grigore Vieru) au participat liceeni de la "Petru Rareş", "Vasile Alecsandri", "O. Ghibu", "Prometeu", "Liviu Deleanu". S-au prezentat 11 eseuri interesant şi coerent. S-a observat stăruinţa elevilor şi dorinţa de a cunoaşte şi a expune informaţie interesantă la tema respectivă. Cele mai reuşite, 4 eseuri, vor fi publicate în presa locală de la Alba Iulia, România.
Vom publica şi pe blogul nostru o parte din lucrări. Toţi participanţii vor primi diplome şi cărţi din partea bibliotecii. La activităţile organizate în cadrul acestei săptămâni au participat utilizatori de toate vârstele.
Pentru copiii de la grădiniţele nr 183 şi 186 am organizat un recital literar-muzical În memoriam Grigore Vieru, ore de lectură cu poezia pentru copii a scriitorului, prezentări de carte "Soare, soare, Domn frumos", "Cartea Ghioceilor", "Spune-i Soarelui o poezie", flash-moburi literare şi altele. Ne-a surprins plăcut faptul că copiii cunoşteau momente din biografia şi activitatea poetului.
Activităţile au avut loc în bibliotecă, dar şi extramuros: la grădiniţe şi licee din municipiu. Bibliotecarii cu genţile pline de cărţi au mers pe la instituţii de învăţământ (liceele "Petru Rareş", "Vasile Alecsandri", grădiniţa nr. 183) cu prezentări de carte şi ore de lectură. Cei mai activi participanţi s-au dovedit a fi elevi de la liceele: "Vasile Alecsandri", "Petru Rareş", "Liviu Deleanu", Şcoala Medie nr. 47 şi copii de la grădiniţele nr. 183, 185 şi 186. La închiderea programului Săptămânii am realizat un flash mob la tema Grigore Vieru în inimile noastre chiar la bustul poetului din Aleea Clasicilor împreună cu elevi din clasele a IX-a de la Liceul "Vasile Alecsandri".
Expoziţia de carte cu titlul Duminica cea mare a neamului românesc de pretutindeni a fost şi rămâne în continuare ghidul fidel al tuturor vizitatorilor noştri care nutresc interes pentru creaţia lui Grigore Vieru.

152 ani de la Unirea Principatelor Române

Unirea de la 24 ianuarie 1859 reprezintă un moment important în istoria românilor. La împlinirea celor 152 de ani de la eveniment filiala "Alba Iulia" a organizat o conferinţă cu genericul 152 ani de la Unirea Principatelor Române cu participarea activă a liceenilot din clasele a IX-a – a XII-a de la liceele "O. Ghibu" şi "P. Rareş". Moderatoarea Elena Tamazlâcaru a improvizat o călătorie imaginară în timp, descoperind, împreună cu liceenii, tangenţele trecutului istoric al poporului român dintre Unirea de la 1859 şi cea de la 1918.
Au fost prezentate şi lucrări care au oglindit evenimemtele Unirii - săptămânalul Literatura şi arta, volumele lui Vasile Alecsandri şi altele.
Elevii din clasele liceale şi gimnaziale de la Liceul "O. Ghibu", îndrumaţi de profesorul de istorie Nicolae Guştiuc, au venit cu tema de acasă bine pregătită : reproducerea, printr-o scenetă, a unui fragment dedicat Actului Unirii din lucrarea "În căutarea identităţii" de N. Dabija, o improvizare la tema Unirii Principatelor în viziunea personalităţilor Nicolae Iorga, Onisifor Ghibu, Grigore Vieru şi altele.
La conferinţă au mai participat cu luări de cuvânt directoarea Liceului "O. Ghibu" Maria Garştea, profesorul de istorie Nicolae Guştiuc, profesoara de istorie de la Liceul "P, Rareş" Vera Morega. Liceenii au oferit interviuri jurnaliştilor de la Jurnal TV, prezenţi la eveniment, au scris la Săptămânalul "Literatura şi arta" despre consemnarea evenimentului în speranţa continuării relaţiei de colaborare dintre filiala "Alba Iulia" şi liceele "O. Ghibu" şi "P. Rareş" în organizarea unor evenimente speciale.